2,821 matches
-
Și totuși, problematica îndoielii, destinată să îndepărteze orice “precipitare”, este ea însăși purtătoare a unei prejudecăți sau a unei judecăți certe, în funcție de cum este expusă ori pusă. În cadrul unei cercetări ce urmărește printre altele să distingă datul raționalității de partea dogmatică a cartesianismului, relevarea acestui paradox este indispensabilă. A te îndoi pentru a nu te mai îndoi echivalează în primul rînd cu a evita lumea aparentelor sensibile pentru a accede la o realitate în întregime interioară. Trebuie într-un fel să
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
poate fi înșelător. În orice caz, numai concepția despre Dumnezeu și despre absoluta lui bunătate din care rezultă veracitatea divină garantează adevărul ideilor clare și distincte și pun capăt îndoielii hiperbolice. Ce rămîne atunci din voința de a îndepărta adevărurile dogmatice dacă se folosește numai lumina naturală? IV.2. Tradițional și modern în principiul Cogito-ului Filiația augustiniană a gîndirii lui Descartes, a constituit o problemă importantă, viu dezbătută și apoi combătută, încă de la publicarea Meditațiilor. Analogiile de exprimare și de conținut
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și cu indivizibilitatea lui Dumnnezeu care se regăsește neștirbită în substanța imaterială a sufletului omenesc. Augustin conchide că nu putem fi nimic în afara conștiinței și iubirii de sine. Descartes a catalogat toate aceste idei ca avînd un caracter exclusiv teologic, dogmatic, cu scopul de a și pune scrierile proprii într-o lumină originală. El a vorbit despre cogito-ul augustinian ca despre un instrument menit a sluji exclusiv dogma Trinității, ignorînd voit și textul din De trinitate în care Augustin, pornind tot
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ceea ce el descoperă în mod personal, trebuie desigur ca într-un anume sens, el să aibă în el însuși resursele care să i-o permită, astfel că el poate conta pe ele și se poate asigura. Această asigurare nu este, dogmatic vorbind, fondată doar pe resursele unui eu sigur de el însuși - ceea ce am remarcat despre finitudine este că failibilitatea este suficientă pentru a distruge întregul mit care înconjoară un subiect cartesian sigur de el însuși. Ea se bazează pe concepția
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
XV‑lea, prin executarea unor serii de icoane pentru iconostasul catedralei Bunei Vestiri din Moscova. Rubliov este poate cel mai expresiv autor al idealurilor estetice; nu este numai un pictor de icoane, dar un traducător în limbaj artistic al conceptelor dogmatice și al învățăturilor bisericii. Prin el, arta va lua forma clasicismului în domeniul expresiei icoanei. 101 Teofan Grecul‑artist bizantin și unul dintre cei mai cunoscuți pictori iconari din Rusia. S‑a afirmat ca profesor și mentor al lui Andrei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
atunci era absolut normal ca ea să vegheze la respectarea liniei de funcționare a Ecclesiei și să sancționeze drastic, atunci când era cazul, eventualele devieri sau rătăciri ale chiriarhilor. Astfel, critica ei teologică era una constructivă, în sensul recuperării tezaurului patristic, dogmatic, canonic și liturgic, și nu una nihilistă, realizată din perspectiva raționalismului sau a materialismului ateu. Prin urmare, elita interbelică grupată în jurul Școlii lui Nae Ionescu era o elită intelectuală organică, la modul ei deplin, mărturisitoare a Adevărului christic, coliturghisitoare în interiorul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor fundamentale ale creștinismului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu este de natură rațională, ci conciliară. Divizate în Autocefalii, Bisericile Ortodoxe mențin unitatea de credință prin intermediul Sinoadelor Ecumenice. Impedimentul major al autocefaliilor, dincolo de indubitabile avantaje, constă în imposibilitatea de a stopa dezvoltarea aspectului istoric din viața bisericească, în detrimentul aspectului dogmatic. Biserica este alcătuită din aceste două paliere esențiale și este foarte greu de stabilit, în practică, o demarcație clară a lor. Noile mutații produse după primul conflict mondial reclamau ținerea unui Sinod ecumenic (Sinod proiectat să aibă loc în 1926
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
paliere esențiale și este foarte greu de stabilit, în practică, o demarcație clară a lor. Noile mutații produse după primul conflict mondial reclamau ținerea unui Sinod ecumenic (Sinod proiectat să aibă loc în 1926) care să abordeze probleme de ordin dogmatic, liturgic, administrativ, precum și o serie de aspecte de strictă actualitate, referitoare la viața religioasă, la cler, la calendar. În contextul în care Biserica bulgară era declarată schismatică la Sinodul din 1872, acuzată de filetism pentru că ceruse crearea unui exarhat bulgar
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care Biserica românească îl putea juca în contextul ecumenicității ortodoxe era susținută nu de trecutul ei istoric, ci de autenticitatea Ortodoxiei ei. Pentru a-și redobândi locul ei în contextul ecumenicității ortodoxe, BOR era datoare să instituie disciplina canonică și dogmatică în interiorul ei, procedând la o amplă operație de eradicare a disfuncționalităților, a racilelor care o măcinau. O primă formă majoră de manifestare a disfuncționalității canonice, prin intruziunea frauduloasă a politicului în interiorul Ecclesiei este numirea Patriarhului Miron Cristea în Consiliul de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
al IV-lea Ecumenic intervine normativ și pune capăt goanei după avere în Biserică). Filosoful amendează pe bună dreptate acest argument irelevant, cu atât mai mult cu cât nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect dogmatic care antrenează însăși esența Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
contradictio in adjecto 18. După o scurtă perioadă de pauză, Nae Ionescu redeschide cazul patriarhului-regent. Într-o scrisoare deschisă, adresată direct Patriarhului, filosoful îi propune acestuia convocarea, mereu amânată, a Sinodului, singurul for al Bisericii Ortodoxe, îndrituit să oprească disfuncționalitățile dogmatice și canonice care pun în discuție însăși ființa legală și structura Bisericii Ortodoxe 19. În plus, Nae Ionescu observa pericolul îndoielii care începea să-și facă loc în sufletul credincioșilor cu simțul răspunderii. Parlamentul, trecând peste autoritatea bisericească, a votat
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la Consiliul de Război acțiunea de tulburare a Bisericii pe care a inițiat-o ziarul "Cuvântul". Cazul a fost clasat de justiție din cauza lipsei unor elemente concludente 21. Ceea ce solicită Nae Ionescu este tocmai recursul permanent la disciplina canonică și dogmatică care guvernează legile funcționale ale Bisericii luptătoare, la Predanie, ca singurul îndreptar al Ecclesiei. Valoarea normativă și eternă a canoanelor iese în evidență; ele apar ca un remediu utilizat de Părinții Bisericii pentru tratarea anumitor maladii ale organismului eclezial. Acest
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de nuanță neosemănătoristă și să refacă legătura dintre laicat și Ecclesia reprezenta un prim semn de normalizare a culturii române. Tabloul presei religioase din perioada interbelică confirma o gravă dezorientare a celor chemați să gestioneze problemele bisericești. Lipsa unui îndreptar dogmatic normativ, bunul plac configurau acest trist tablou. Excepție făceau ziarul "Cuvântul", revistele "Gândirea", "Predania" etc. Acțiunea restauratoare a lui Nae Ionescu în viața Bisericii viza următoarele aspecte: restabilirea legăturii cu Tradiția Bisericii, îndreptarea tuturor disfuncționalităților care periclitau bunul mers al
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ziarul "Cuvântul", revistele "Gândirea", "Predania" etc. Acțiunea restauratoare a lui Nae Ionescu în viața Bisericii viza următoarele aspecte: restabilirea legăturii cu Tradiția Bisericii, îndreptarea tuturor disfuncționalităților care periclitau bunul mers al Bisericii precum: politica în Biserică; reinstituirea autorității canonice și dogmatice a Bisericii, așa cum era aceasta fixată de Sinoadele Ecumenice, sancționarea oricăror derapaje dogmatice sau canonice, fie că acestea proveneau din partea laicatului sau a ierarhiei ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
viața Bisericii viza următoarele aspecte: restabilirea legăturii cu Tradiția Bisericii, îndreptarea tuturor disfuncționalităților care periclitau bunul mers al Bisericii precum: politica în Biserică; reinstituirea autorității canonice și dogmatice a Bisericii, așa cum era aceasta fixată de Sinoadele Ecumenice, sancționarea oricăror derapaje dogmatice sau canonice, fie că acestea proveneau din partea laicatului sau a ierarhiei ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în marginea Ortodoxiei care s-
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
20 iulie 1927, în care intră și Patriarhul Miron Cristea. În această campanie care s-a desfășurat de-a lungul câtorva luni de zile și care a mobilizat o serie de ierarhi, Nae Ionescu, printr-o impresionantă erudiție canonică și dogmatică, reușește să demonstreze imposibilitatea Patriarhului de a sluji la doi stăpâni, situație gravă pentru buna funcționare a Bisericii. A doua campanie de presă care va constitui și obiectul studiului de față privește data prăznuirii Paștilor în 1929, ca urmare a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
reprezintă unul din cele trei răspunsuri pe care Patriarhul Ieremia al II-lea al Constantinopolului îl dă unor teologi protestanți din Tübingen, între 1573-1581. Acest text este considerat de unii dogmaticieni ai Bisericii Ortodoxe precum I. N. Karmiris, în Monumente dogmatice și simbolice ale Bisericii Ortodoxe Sobornicești (Editura Limba greacă, 2 vol., Atena, 1960-1963), ca făcând parte dintre acele texte dogmatice neratificate de vreun sinod ecumenic, dar având un grad de autoritate apropiat de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
din Tübingen, între 1573-1581. Acest text este considerat de unii dogmaticieni ai Bisericii Ortodoxe precum I. N. Karmiris, în Monumente dogmatice și simbolice ale Bisericii Ortodoxe Sobornicești (Editura Limba greacă, 2 vol., Atena, 1960-1963), ca făcând parte dintre acele texte dogmatice neratificate de vreun sinod ecumenic, dar având un grad de autoritate apropiat de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
alegerii datei de 31 martie ca dată de sărbătorire pascală. Nae Ionescu, răspunzându-i fostului ministru Vasile Goldiș, care ia apărarea membrilor Sinodului, îi reamintește că deciziile sinodale sunt infailibile cu condiția ca acestea să nu contravină "așezării canonice și dogmatice sau tradiției vii, de-a pururi prezente a Bisericii"16, precum s-a întâmplat cu "sinoadele tâlhărești". Argumentația naeionesciană corectează eroarea fostului ministru Vasile Goldiș referitoare la infailibilitatea sinodală, eroare care îl plasează în registrul catolic al augustinismului. Fericitul Augustin
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
8 februarie. Ziarul "Cuvântul" începe o nouă campanie de lămurire, ca urmare a confuziei care domnea în rândul Sfântului Sinod a cărui scrisoare pastorală este neutralizată de hotărârea de la 8 februarie 21. Prin publicarea scrisorii pastorale, "un monument de ignoranță dogmatică și canonică", Sinodul Bisericii Ortodoxe Române și-a știrbit din prestigiu, văduvindu-se de orice fel de autoritate, morală și dogmatică. Nae Ionescu consideră vinovați pentru această situație pe Patriarh pentru faptul că nu își asumă responsibilitatea "persistenței în eroare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cărui scrisoare pastorală este neutralizată de hotărârea de la 8 februarie 21. Prin publicarea scrisorii pastorale, "un monument de ignoranță dogmatică și canonică", Sinodul Bisericii Ortodoxe Române și-a știrbit din prestigiu, văduvindu-se de orice fel de autoritate, morală și dogmatică. Nae Ionescu consideră vinovați pentru această situație pe Patriarh pentru faptul că nu își asumă responsibilitatea "persistenței în eroare" și nu intervine pentru a-i pune capăt, precum și pe P. S. Neculai Bălan care a făcut din toată această stare de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
asupra funcționării firești a Ecclesiei 7. Poziția lui Nae Ionescu, ca de altfel cea a intelectualității interbelice creștine formate la Școala de gândire și trăire religioasă a Profesorului de Logică și Metafizică de la Universitatea din București, era una conciliară și dogmatică absolut juste. Într-un text publicat în revista de critică teologică "Predania" condusă de unul dintre discipolii săi, George Racoveanu, Nae Ionescu fixează cu o acuratețe caracteristică limitele criticii teologice. Astfel, potrivit teoriei naeionesciene, există două tipuri de critică, o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în care se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul poate, din punct de vedere canonic, să dea pastorala cu pricina; 2. Patriarhul nu era obligat să consulte Sfântul Sinod în această privință, nefiind vorba de o problemă dogmatică; 3. Ortodoxia nu are nimic în comun cu numărul lumânărilor și cu felul ofrandei. În ceea ce privește primul punct de vedere exprimat de preopinentul de la "Universul", Nae Ionescu consideră cu îndreptățire că nu se poate demonstra caracterul ortodox al unei dispoziții prin
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]