1,845 matches
-
din fiecare. 2. Subliniați expresiile frumoase. 3. Analizați părțile de vorbire studiate din prima strofă. 4. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor: pribeag, Iar opaițele-au murit Satul doarme ca-n mormânt Totu-i plin de duhul sfânt Ca un glas domol de clopot Sună codrii mari de brad 5. Memorați versurile. Clar de lună Ștefan Octavian Iosif Lângă patul unde stau Bate luna pe podele, Nu știu luna bate, sau A căzut omăt pe ele. Fruntea mi-o ridic, privesc Luciul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
un text cu titlul Noapte de mai folosiți ca început dat versurile: Stau încremenit Parcă niciodată N-am mai pomenit Noapte-așa-nstelată... Înserare Ștefan Octavian Iosif S-a înserat. Ușor se-nalță fumul De prin ogeaguri către bolta vastă, Domol coboară turma de pe coastă, Umplând cu larma de talange drumul. Blând, florile, în liniștea lor castă, Își dăruiesc văzduhului parfumul, Și noaptea-și cerne peste toate scrumul... Ici-colo numai licăre-o fereastră... Un clopot plânge-o clipă, și-apoi tace
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
al Mureșului...” (Ion Simionescu, Pitorescul României) Cerințe: 1. Explicați sensul expresiilor și cuvintelor scrise cursiv. 2. Integrați-le în noi enunțuri. Mureșul „Între toate râurile Ardealului, locul de frunte îl are Mureșul. După ce scapă dintre munții de la răsărit, el curge domol pe podiș, iar pe la Uioara ajunge navigabil, atingând lățimea de peste 100m. Cu ape tulburi și line, el înaintează leneș ca un adevărat râu de șes. Abia mai jos de Alba Iulia intră iarăși într un ținut muntos, în care priveliștea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de neted. Drumul spre el îl faci deodată în adâncul pădurii de fag cu foșnet tainic. Rar se furișează câte o trâmbă de soare dând strălucire metalică frunzelor uscate ori azvârlind pete purpurii pe lacul argintat al coajei netede. Urci domol coasta trăgănată a Ciomagului, cu largă priveliște asupra Ciucului. La scoborâș, rămâi priponit. În mijlocul codrului, pe fundul de leică, doarme lacul la nouă sute și mai bine de metri înălțime. Cu cât te apropii de el, cu atât te fascinează, plin
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
misterioasă atracție. Orizontul exact, ca și cum ar fi tras cu compasul și părând înalt ca o coamă de deal pe care alunecă vapoarele, te cuprinde prin eterna lui fixitate. Și totuși dedesubtul lui apele foșnesc din aripi de valuri sau palpită domol, iar pe deasupra, norii aleargă suri, în caiere destrămate sau înfloresc vertical în uriașe buchete de crini și liliac. Două lumi în veșnică mișcare, despărțite prin linia neîndurată a infinitului. Și cortegiu de imagini și de sunete se desfășoară din această
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
corectă a formelor s-a și sa. Ariciul Otilia Cazimir Aseară, prin grădina amorțită, Din tufe de pelin cu frunze mici A apărut în taină un arici,O mică vietate ghemuită. Copiii l-au zărit de pe cerdac Cum se mișca domol pe subt gutui, Și toți au alergat în jurul lui. Iar el a-ncremenit pe loc, posac, Cum îl prinsese vremea pe cărare, Ca o perniță sferică în care O fata rea ca să se joace A-nfipt o sumedenie de ace. Am alungat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
am fost despărțiți pentru totdeauna, căci pe traseul lungilor ani de temniță nu ne-am mai văzut și nici nu am mai auzit nimic despre Sfântul Părinte Nil Dorobanțu. Înainte de mutarea sa din cameră, împreună am îngenuncheat și, cu glas domol, Părintele a rostit: „Pomenește, Doamne, pe toți adormiții robii tăi, pe răposații părinți duhovnicești, pe părinții noștri trupești care ne-au făcut, ne-au crescut și ne au ridicat în lume, ne-au ajutat în viața noastră grea. Pomenește, Doamne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
însă fantomatice ale nălucirilor. Acolo, la marginea universului intangibil își simțeau umbrele, ușoare, parfumând pâcla înserării. Îi răvășea apropierea, dar îi calma certitudinea că nu se vor despărți. Ea își aplecă capul spre el în tăcere. Se sprijini, răsucindu-se domol și transformându-se într-o liră. Supus, abia atingându-i corzile se întinse spre ea cu-n sărut. În timp ce ofta surprinsă... mulțumită de pacea ei, simți cum își clasifică viața însă același gând irepresibil o tulbură adânc. Brusc, într-o
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
intervenit la organele în drept să fii lăsat să termini facultatea. Asta înseamnă că pe viitor trebuie să fii la fel de muncitor și cu o conduită ireproșabilă. Am înțeles! Ești liber... * Toamnele ce veneau asupra satului din potcoava codrului se lăsau domol cu funigei și miros de gutui... Toamna din acel an însă era mai altcum parcă. S-a furișat în sat pe nesimțite, culegând struguri, punând prunele pe lozniță și pacea în suflete... După ce puneau stăpânire pe fire, porneau apoi să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
s-a întors cu fața spre ai lui, și punându-le mâinile pe umeri, le-a șoptit: Am să fac tot ce pot. De asta să nu vă îndoiți!... Toaibă a luat-o de mână pe Maranda și, cu pas domol, au pornit pe drumul întomnat... Să mergem acasă, Marandă. Să mergem, Toadere...
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
civile - gâfâia, smulgându-și furios barba. Când cel aflat la conducere e corupt, când este un exemplu de decădere morală, cinstea suferă o jignire... o injurie... Virtutea e batjocorită, modestia ajunge vrednică de dispreț... — Ascultă-mă, interveni Antonius cu glas domol. Trebuie să înțelegem că în istoria Romei a început o nouă epocă, și această epocă are o taină a ei. Taina ne-a fost dezvăluită: acum împăratul poate fi ales și de legiuni. Așa s-a întâmplat și în cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
învăț să trăiesc alături de cei din jur! A fost greu să zâmbesc, când eram absentă ca sunetul gol, rămas în balans în aceleași clopote oprite în dans: când cu fața spre cer, când spre pământul de fier. Un vânt prelins domol mai adie în povestea rămasă în sertarul biroului acasă. Uitată, cu paginile ruginite, fără făptură gura mută, ce să mai spună bântuită de păcate, de plăceri și înfrângeri? Într-un colț pe copertă erau atâția îngeri, vedenii albe, în nerostite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
dată te Întrebai ce-ar mai putea născoci În materie de vivisecție Ruba. Ei, bine, găsea ce. Dacă Horia era agresiv, Radu se instala pașnic și nemilos Într-un discurs fermecător precum ceaunu-n care-i fiert În ulei la foc domol samuraiul privit de șogun pînă la lăsarea serii, un fel de orație funebră cu care-l distrugea prin rafinată ebuliție pe debutantul din care la sfîrșit nu mai rămînea nici umbra debutului. După cei doi, practic, procesul de salubrizare literară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și-n Dreptatea vremii. Subiectul filmului este simplu, pe Înțelesul poporului: o familie muncitorească (Fane, Lucreția și copiii) se zbate-n blînd definitiv dereglata tranziție care de la o vreme a dobîndit Înălțimi uluitoare tocmai pe niște plaiuri cu oameni plați, domoli, cu o frică moderată și pașnică de Dumnezeu și insondabil, Înălțimi identice cu cele ale cărților scriitoarelor de limbă engleză unde se descrie pe larg orgasmul miresei. De aici neînțelegeri, necazuri, ochi bulbucați, zbierete și politică. Aflăm dintr-o suflare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
zile, erau analize vitale pentru a exclude un cancer, În tramvai mirosea a țuică, cîrnați și-a transpirație de sărbătoare și mai era un singur călător, cu urechile căciulii plutind În aerul rece ce intra printr-un geam spart, cînta domol, era puțin plecat, și eu mă rugam la 2000 de volți, și toată grozăvia a durat pînă cînd au venit chemați de tata profesorii Căruntu și Duminică și au pus diagnosticul și au stabilit tratamentul și după asta am aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Și cam ce spune el în acea carte? Că „În dulce Târgul Ieșului, tot-omul nu era cine știe ce deosebit de cel de prin alte orașe moldovenești. Adică, vorbind cam molatec, cu <măi>, <bre omule>, <oleacă>, <tăti-cele> și <îracan di mini>; mergând tare domol (că doar nu dau turcii);... și cu vorba plină de ifos și de rouă: Noi iștia di la Ieși!” Tare mă tem, vere, că avea dreptate meșterul portretist în vorbe. Dacă te încondeia el, apoi din două-trei fraze te vedeai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
privi în tihnă la mușteriii hanului tocmai când poiana își dezvelea obrazul înflorat sub mângâierea lunii, cu chip rumen, abia răsărită... Și cine alții dacă nu cotiugaragiii așezați la mese câte doi-trei gustau din ulcelele cu vin sporovăind cu glas domol, obosit... Uite ce înseamnă un prieten! Îți ghicește și cel mai adânc gând. Căci „Pecete de smarald cu meșteșug de aur este glasul cîntăreților la vinul cel dulce” - se spune în „Cartea înțelepciunii lui Iisus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul)” Și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dans feeric, adunând în mrejele lor pulberea de aur împrăștiată cu dărnicie de soarele înfășurat într-un nimb dat în pârg...Scârțâind din toate încheieturile, carele învârfonate cu saci de grâu se târau stârnind praful drumului. Cărăușii, vădit vlăguiți, pășeau domol pe lângă boi, îndemnându-i cu glasuri moi: Hăis, băieții tatii! Haideți, că nu mai avem mult. O zvârlitură de băț și apoi ne-om hodini. Că nu-i mult până departe, Dumitre. Doar o fugă bună de cățea, până cade
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mâneca cămeșii și a pornit să-și îndese luleaua cu tutun. Nu a durat mult și vălătucii de fum au luat-o către bagdadie... Pâcule! Vezi că afumi casa omului cu dihania ceea de lulea. Las-o și tu mai domol - l-a luat în tărbacă moș Dumitru. Să știi, Dumitre, că tot ce este afumat nu putrezește. Adicătelea cum? Tu ai să rămâi așa cum arăți? Ferească sfântul! Urât cum ești, sperii pe cei care te-or dezgropa la soroc. Iartă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
huci-marginea...Tai frunze la câini. Ai copt peștii ciia? Că mi-i o foame de nu văd pe unde calc. Du-te și adă și o oală cu vin, că mă omoară și o sete...” sfârșea ea cu glas mai domol și cu altă lumină pe chip... Așa o fost bunica de la început sau? a întrebat Ion Cotman. Bunicul spunea că la început era altfel. Se aprindea repede, dar îi trecea ușor. Erau tineri și altfel mergeau treburile. Si bunicul era
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai puternice flăcări, oferind un tablou pictat de un artist ce surprinde perfect liniștea de după furtună. În depărtare se zărește o mică rătăcită corabie ce încă nu s-a trezit din haosul mării. Plutește în valurile potolite și se apropie domol de malurile lovite de furia naturii. Oamenii îmbarcați încă nu dau crezare faptului că au supraviețuit, dar și că au asistat la un asemenea spectacol al culorilor. Acum soarele liniștește marea agitată, dăruind bucurie, liniște și speranță.
ANTOLOGIE:poezie by Roxana-Maria Cărăbuş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_665]
-
răspuns Gruia Îndreptându-se spre ieșire... Directorul a ridicat receptorul: Deși a Înțeles foarte bine cine este la telefon, a Întrebat răstit: ― Cineee?! ― Colonelul Zdup. ― Și ce doriți? În urma ripostei de mai Înainte a directorului, securistul a lăsat-o mai domol parcă... ― N-o lua chiar așa, directore. Discută cu chirurgul și Îmi comunici telefonic ora la care Îmi onorați invitația... ― E mai bine să suni dumneata, după ora zece, când voi reveni la cabinet. Cât privește prezența profesorului Hliboceanu, vă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu a răspuns. „Nu vrei să vorbești? Ai Înțeles ce te-am Întrebat sau nu? Privește aici!” - i-a arătat Păpădie automatul. Prizonierul a Început să bâiguie cuvinte de neînțeles. „Amice, așa ne Înțelegem ca turcu’ cu chistolu’. Ia-o domol și spune ce căutați voi la podul nostru?” După insistențe repetate, rusul a spus că au fost trimiși să mineze podul, pentru a-l avea sub control În caz de atac din partea inamicului... „Harașooo! Numai că nu ați nimerit-o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fiindcă bătrâna Dochița nu era o femeie oarecare. Ea era moașa satului și un pic de doftoroaie... Am uitat să spun că eram și vecini. ― Atunci? - l-a biciuit Petrică cu Întrebarea. ― A Început să-mi spună, așa, cu glas domol și sfătos: „Măi Toadere, de ce nu ești tu om de Înțeles? De ce o chinui pe biata Maranda? Lasă te de băutură, Toadere! Eu te pot ajuta. Numai să vrei”. Eu am tăcut. Nu aveam ce să spun. Ea o continuat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de salvare... Abia a intrat pe strada Muzelor și au apărut primele contururi ale Spiridoniei. Atunci n-a mai putut ține piept „intrușilor”, fiindcă au năvălit ca la pomană. Care de care voia să apuce bucata cea mai mare! „Mai domol, nesătuilor, că aici nu-i sat fără câini!” - i-a Întâmpinat gândul de veghe. „În sfârșit, te-ai trezit și tu, vecine? Mă lași să mă devoreze emoțiile și tu, vorba ceea, <huci margineaă” - l-a dojenit Gruia. „N-au
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]