49,733 matches
-
tăi/ Ca desprinși din fruntea visătoare,/ Într-un dulce haos se-nvîrtesc tăcuți/ Cu priviri apăsătoare.// Mă trezesc înspăimîntată, nu știu/ dincotro se vor aprinde iar,/ Doar o clipă se fixează-n gol/ Ca-ntr-un cap înfipt în păr" (Rugă). Dorința se află la un pas de necrofilie: Și-atuncea cînd chipul meu trece în apă/ Și fața mea pală în ea se oprește/ Pe chipul meu ud ca de-o ploaie eternă/ Figura de umbră-și lipește.// Privește-mă bine
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
de surprinzătoare e o asemnea conștiință a libertății, încît se ivesc normale griji față de "greșelile" ce ar putea rezulta din aplicarea puterii astfel dobîndite: "Un gest, unul singur/ al mîinii mele/ în viitor -/ istoria explodată/ voi mutila un chip/ necunoscut/ dorința mea este/ să nu mișc un deget/ să nu chem/ din greșeală, dezastrul/ ce mă provoacă, istoria" (Mutilare). Cum poate fi folosită, practic, libertatea poetului? Prin tranziția făpturii în cuvînt (cuvîntul fiind o esență, însă și o inexorabilă margine a
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
de apă caldă, autobuzelor supraaglomerate și străzilor întunecoase. Ce-l aduce pe un englez care nu a mai călătorit niciodată în Europa de Est tocmai la Chișinău, și e cît pe-aci să-l poarte pînă la fioroasa Transnistrie? Nu curiozitatea, nu dorința de a ajuta (pe care mulți occidentali idealiști și umaniști au simțit-o la începutul anilor '90), ci un pariu cît se poate de idiot, pus cu un prieten într-o seară, cum că va învinge la tenis întreaga echipă
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
și dintr-o siguranță unsuroasă, care-o părăsise fără explicații după câteva luni. Iar Mona nu reușise decât să se îndrăgostească, de două sau trei ori. întotdeauna de bărbați însurați și mai mari decât ea, pe care-i speriase cu dorința frenetică de măritiș. Nici chipul ei nu-i inspira prea tare. Mona era o domnișoară ștearsă și sfioasă, pielea ei, pergamentoasă și rece, trupul ei, mirosind a săpunuri ieftine și a lavandă, n-ar fi smuls nimănui declarații înfocate." Florin
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
din săptămînile viitoare, de însuși prințul pierdut în noaptea boreală a Groenlandei? Propun aceasta ministerului nostru de externe, care, prin mijlocirea ambasadei de la Copenhaga, - condusă dacă nu greșesc de o poetă - și prin intervenția finală a BBC-ului să îndeplinească dorința în spiritul solidarității umane de pe tot globul. Nu văd de ce un campionat de fotbal ar fi mai cu folos... Să presupunem că trăznaia se realizează. Și că, într-una din zilele lui martie, aprilie, cît va mai dura expediția, îl
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
bântuit de fantoma pisicii iliesciene. Pentru a rupe cu propriul trecut, întru totul nesemnificativ, dl. Constantinescu a decis să rupă cu toți cei care-i aminteau, ca într-un vis rău, că nu e decât o formă fără fond, proiecția dorinței de schimbare a părții inteligente a populației. Că dl. Constantinescu n-a dorit nici o clipă schimbarea, a devenit limpede în câteva săptămâni. Călare pe caii mari, fostul rector al Universității din București s-a mulțumit să fie doar președintele Cotroceniului
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
totalității vizionare care să reflecte totalitatea cosmică. Cu cît solitudinea e mai apăsătoare ("singur lingîndu-mi lacrimile/ mi-au plăcut întru atît de mult/ că am știut acolo cum să fiu singur:/ în așa fel singur! "), cu atît e mai puternică dorința de-a o dizolva în experiența Întregului, evident impură în deznădejdea ei, tragică pe cît de hilară, sub steaua inevitabilă a damnării: "!dară și dară noi sîntem blestemați/ că ori ne vine a plînge ori ne vine a rîde/ și
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
expoziție propriu-zisă, este expresia pură și nefericită a întîlnirii dintre două exteriorități: sentimentalismul familiei, pe de o parte, și amatorismul curatorial, pe de alta. Ceea ce se impune aici, în primul rînd, este o senzație de flagrantă neînțelegere, dublată de o dorință imperativă de a spune totul dintr-odată, precipitat, dar fără priceperea elementară de a instrumenta bagajul lexical al lucrărilor, cu enormul său potențial expresiv, în limitele unei gramatici coerente. Piatră, lemn, bronz, dintre care unul ( un relief adosat unui suport
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
unor drastice exigențe ideologice are ca urmare, în 1958-1960, retragerea dreptului de semnătură unor scriitori, o campanie anti-Călinescu orchestrată direct de Răutu, broșura lui Ov. S. Crohmălniceanu despre realismul-socialist etc. Și, probabil, întărirea supravegherii lui Blaga. Mai cred că însăși dorința partidului comunist de a-l "recupera" pe marele poet (despre filosof nu putea fi încă vorba) implica o atenție sporită și, de ce nu, la nevoie, unele mici motive de șantaj. Debutînd în 1946, cînd fosta siguranță, controlată acum de guvernul
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
sunt altceva decât o bandă organizată întru jaf și învârteală. Ei au schimbat tradiționalele cuvinte magice " Banii sau viața!" cu mai moderna îndeletnicire de "ordonator de credite". Uluiți de această metamorfoză, țărăniștii nu prididesc să le satisfacă cele mai aberante dorințe! Pentru oameni care ar trebui să stea demult (și multă vreme de aici înainte!) la închisoare, singura formă de captivitate e cușca televizorului, unde debitează cu o viteză de accelerat, cele mai mari neghiobii pe care le-am auzit vreodată
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
integral în romanță (într-o romanță, bineînțeles, a la Nichita Stănescu)." (31) Din păcate asemenea pasaje sînt urmate de altele de tipul: "În poezia modernă acest curaj de a apela la coarda sensibilă a cititorilor este extrem de rar. " (31) Din dorința de a-l individualiza cu orice preț pe poet, criticul recurge la omogenizări vinovate, de tipul celor semnalate de Steven Connor în-tr-o carte recentă. Nu numai că marea noutate adusă de opera lui Nichita Stănescu față de literatura de dinainte e
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
II-lea. Speranțele investite în PNȚ, la putere din noiembrie 1928, au fost înșelate, deși nimeni, ca partid democratic, nu putea înfrînge realitatea dură a crizei. Toate aceste fapte au contribuit, totuși, la fortificarea mișcării legionare. Regele venise, desigur, cu dorința de a conduce singur, autoritar, țara deasupra partidelor și împotriva lor. Dar, și-a dat seama că înfăptuirea dezideratului trebuia amînată, dovadă fiind eșecul guvernului Iorga-Argetoianu din 1931-1932. După încheierea guvernării național-țărăniste (în care vreme s-a ales cu un
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
carte care îi este dedicată. Sub aparența unei simple monografii se ascunde un interesant decupaj al operei lovinesciene: citate lungi din cărți scrise în registre diferite dialoghează nestingherit, supravegheate cu fals ochi academic de Negoițescu. Conflictul permanent între scepticism și dorința de a promova sincronizarea - iată intriga acestei cărți. Afirmații cu caracter programatic completează, în scenariul lui Negoițescu, tonul confesiv din Memorii. Pe fundalul acestei lupte între registre de scriitură apar celebrele bătălii literare în care se angajase Lovinescu. Revenirile acestuia
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
sugestia oralității, a comunicării directe - în vreme ce textele de bază aplică adesea cu stîngăcie procedeele specifice codului scris. Textul revizuit e mai fragmentat, conține mai multe propoziții scurte, ba chiar generalizează formele conjuncte și eliziunile acolo unde autorii scrisorilor, probabil din dorința de a se conforma unei tendințe a stilului "înalt", le evită:"să o pot strînge în brațe" e rescris "s-o pot strînge-n brațe"; în loc de "nu aș fi scris" apare "n-aș fi scris" etc. Revizia constă și în reorganizarea
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
colțul gurii. Dinți strînși, îndesați, de rozător, fără succes la femei. Tipul de bărbat care rămîne atașat pe viață unei singure femei, nu ca morală sau din fidelitate. Cu greu s-ar înțelege el cu alte femei și ale cărui dorinți sînt foarte limitate. Aventura lui cea mai tare și de care își aducea aminte numai la chefuri prelungite, cînd bărbații, mai ales după o anumită vîrstă, încep să-și povestească aventurile din trecut... Era student și era într-o vară
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
metri asupra regelui, fără să-l atingă - episod, de care, iată, până acum nu avusesem cunoștință - și doar eram pe atunci vajnic comandant de centurie cu fluier, ghilimeți galbeni și bască albă! Halucinant episodul în care, împlinindu-i-se reporterului dorința de a-l vedea pe Corneliu Zelea-Codreanu, în timpul procesului de dinaintea execuției, acesta, arestat, trece pe un coridor, între doi gardieni, zărind, la capătul culuarului un civil care nu avea ce căuta acolo, dar care ar fi putut fi chiar călăul
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
ideea acestui grup de a-și petrece timpul nu numai "hăhăind și pilind", ci și jucându-se de-a literatura, este chiar demnă de stimă. Totuși, cartea are și ceva antipatic și anume însuși faptul că există, ca expresie a dorinței celor nouă de a-și valorifica un moment de spontaneitate. în loc să-și considere improvizațiile de la Tescani o literatură cu unică folosință (așa cum și sunt), în loc să fie mulțumiți că au colaborat cu mai multă sau puțină inspirație la o sărbătorire a
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
de iubire asupra unora dintre acestea, deși, paradoxal, ochiul ei critic funcționează fără fisură. Avem de-a face cu un caz interesant, în care excesul de luciditate nu duce la uscăciune, ci sporește capacitatea imaginativă, iar libertinajul face să încolțească dorința de iubire și mister. Nevoia de fantazare ne-o explică personajul însuși, atunci cînd vorbește despre obligația de a purta, din cauza unei forme foarte avansate de miopie, ochelari. Cu ei - spune eroina - "lumea din jur mi se pare prea rigidă
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
pot să văd bine, sînt foarte neinteresanți, neproductivi și banali, în timp ce masa informă care se percepe vag după ei este de fapt rodul imaginației mele. Ceea ce văd acolo ochii mei slabi nu este decît un pretext pentru visele mele, pentru dorințele și, de ce nu, doar e un cuvînt la modă, pentru fantasmele mele, la care cei care văd perfect n-au acces. Nu au nevoie. Ei văd lumea la fel, identică pentru milioane de ochi". Nu e de mirare, deci, că
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
dintîi a rămas, pare-se, curat, pentru că ei nu i-a plăcut ce viață a dus. Femeia a ajuns în rai. Pustnicul, dimpotrivă, a fost tîrît în iad, pentru că, neștiut de nimeni, sufletul i s-a lăsat cuprins și de dorință, dar și de trufie. Raiul nu e nicicînd o certitudine. Fără să vrea și fără să-și dea seama, fără să opteze explicit, pustnicul a încheiat, la rîndul său, un pact cu diavolul. Pentru cavalerul care doarme la National Gallery
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
credință și tăgadă", "frumos și urât", "trup și suflet", "pământesc și ceresc" (Adrian Anghelescu) -, proiectarea (cathartică) în exterior a unei străluciri cu darul de a compensa rana interioară, materialitatea densă a imaginilor vizuale și tactile și, nu în ultimul rând, dorința de a stârni cu orice preț "meraviglia" de esență strict barocă, statuată de versurile lui Giambattista Marino (pentru că de ce altceva s-ar putea vorbi în cazul unor construcții precum "zile obosite de har", "te unge cu vieți de/ turle și
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
a decis pur și simplu, că trebuie să fie licențiat. Din prefața cărții, semnată de Ion Bogdan Lefter, aflăm un motiv mult mai trist și mai profund care, probabil, l-a determinat să facă acest gest nostalgic: o mai veche dorință de a fi rămas profesor în facultate, postură care "i s-ar fi potrivit atât de bine". Alegerea lui Bacovia ascunde o problemă esențială pentru scriitorul târgoviștean: raportarea operei la biografie, la faptele reale. "Tristețea" și "simplitatea" operei bacoviene i-
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
nu se cunosc se pedepsește. Morala ar fi că sunt adevăruri care nu trebuie spuse, fie și într-o lume în care se duc până la capăt fapte ce n-ar trebui făptuite. Teamă magică de cuvânt? Sigur, nu. Ci numai dorința acelora de a nu fi stingheriți dintr-o digestie de . Prada pe care colcăie se numește România.
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
război ori de un accident, că fostul ei iubit, murind, a numit-o executoare a testamentului lui. A executa un testament presupune, se pare, o familiaritate profundă nu numai cu proprietățile și afacerile decedatului, dar și cu persoana sa, cu dorințele și pasiunile sale din timpul vieții. A executa un testament este, prin urmare, poate cea mai strictă formă de fidelitate. Oedipa este persoana ideală pentru o astfel de sarcina: Pierre, iubitul mort, nu e pentru ea doar o amintire, de-
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
în contactul cu un pământ binecuvântat, mustind de frumusețe și de emanațiile unei ascunse pasiuni - de a-mi depăși sfiala în fața bănuitelor contra-argumente a uimirii muzicologilor, poate a condescendentului zâmbet din partea specialiștilor enescoizi sau a unor rezistențe absurde. Leit-motiv: "Ultime dorințe..."1. Sfiala odată învinsă, am găsit puterea de a crede ferm, că nu mă înșel șí de a o spune răspicat: George Enescu trebuie să revină, așa cum a dorit-o, dacă nu s-a putut pe, măcar în pământul Moldovei
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]