2,442 matches
-
exemplu, în ultimul act din piesa Căruța cu paiațe (Matei Millo) a lui Mircea Ștefănescu, citarea unor ample pasaje din O noapte furtunoasă este procedeul predilect, folosit pentru a evidenția, prin intermediul unui teatru în teatru, perfecta ancorare în realitate a dramaturgiei caragialiene: "Catrinel: "Stai, țațo, să-ți spui și să te crucești, nu altceva! Mai adineauri ședeam acasă. Tușica, cum știi c-a făcut-o Dumnezeu, se culcă o dată cu găinile. Eram ambetată absolut". Frusina: Ia lăsați-mă! Ce piesă? Așa vorbește
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ambetată absolut". Frusina: Ia lăsați-mă! Ce piesă? Așa vorbește proprietăreasa mea! Smărăndache (Frusinei): Sst! Catrinel: "Dramele Parisului, câte au ieșit până acuma, le-am citit de trei ori!". Smărăndache (dându-și peste frunte): Și-a mea, domnule, la fel!" (Dramaturgie română contemporană, vol. I, II, Prefață și note de Valeriu Râpeanu, Editura Tineretului, București, 1967, p. 150). 1 Jean-Marc Defays, Comicul. Principii, procedee, desfășurare, trad. de Ștefania Bejan, Institutul European, Iași, 2000, p. 5. 2 Jean-Marc Defays, op. cit., p. 5
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
literaturii române de azi pe mâine, ed. cit., vol. I, p. 940. 52 Despre care Valeriu Râpeanu scria că "satira devine mai densă, tirul mai concentrat, deși [...] piesa rămâne la stadiul unei cronici și nu impune personagii memorabile" (prefață la Dramaturgie română contemporană, vol. I, Editura Tineretului, București, 1967, p. 29. 53 Versiunea românească, Agonie fără moarte, realizată de Cornelia Ștefănescu, a fost publicată la Editura "Jurnalul literar" în două volume: cel dintâi, apărut în 1998, cu un post scriptum semnat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 931. 94 Hodgart, Satire, apud. Marian Popa, Comicologia, ed. cit., p. 149. 95 George Topârceanu, Opere alese, I, E. S. P. L. A., București, 1959, p. 146. 96 Mircea Ghițulescu, Istoria literaturii române: Dramaturgia, ediția a doua, Editura Tractus Arte, 2008, p. 518. 97 Ioan Groșan, O sută de ani de zile la porțile Orientului, Editura Fundației Culturale Române, Bucuresti, 1992, p. 100. 98 Idem, p. 9. 99 Am analizat raportul dintre parodie și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
374. 220 Vezi, de exemplu, articolul lui Mihail Sebastian Umor și comic, din Cuvântul, IV, nr. 196, 21 august 1928. 221 Dorina Grăsoiu, Mihail Sebastian sau ironia unui destin, Editura Minerva, București, 1986, p. 182. 222 Vezi și capitolul despre dramaturgie din Mihail Sebastian sau ironia unui destin, în care Dorina Grăsoiu anticipa observațiile noastre: "Oricât ar părea de ciudat, Sebastian se află și aici tot "sub semnul" lui Caragiale. Un Caragiale mai puțin cunoscut, dar, oricum, tot el" (Dorina Grăsoiu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
7 La acestea ar trebui adăugate contribuțiile din domeniul teoriei literare și teatrale, între care studiul lui Martin Esslin, The Theatre of the Absurd (1961) cel al Genevievei Serreau, L'histoire du Nouveau Téâtre (1966) monografiile consacrate principalilor reprezentanți ai dramaturgiei "absurdiste" și, de ce nu, în spațiul cercetării românești, lucrări de sinteză ca cea a lui Nicolae Balotă, intitulată Lupta cu absurdul (1971) sau ambițiosul demers de configurare a unei poetici a teatrului absurd din lucrarea lui Romul Munteanu, Farsa tragică
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de antiliteratură, sau Justin Ceuca, în Evoluția formelor dramatice, Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 366. 9 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 55. 10 Jean-Paul Sartre, Situationes, vol. I, Gallimard, Paris, 1947, p. 116. 11 Gotthold Ephraim Lessing, Hamburgische Dramaturgie, 1767-1769, XXVIII, apud. Popa Marian, Comicologia, ed. cit., p. 14. 12 Johann Georg Sulzer, Allgemeine Theorie der schönen künste, Leipzig, 1971, apud. Popa Marian, Comicologia, ed. cit., p. 278. 13 Friedrich Dürrenmatt, Teaterprobleme, 1955, reprodus în Dialogul neîntrerupt al teatrului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Prezent trecut, trecut prezent, Editura Humanitas, București, 2002, p. 100. 62 Al. Paleologu, De la Caragiale la Eugen Ionescu, și invers, preluat în Spiritul și litera, Editura Eminescu, 1970. 63 În acest sens, Nicolae Florescu observa pertinent că, recunoscându-și rădăcinile dramaturgiei sale în avangarda românească și în Caragiale, Eugen Ionescu "își revendica astfel un trecut, o biografie și o istorie tocmai atunci când Emil Cioran, pătruns în aceeași literatură franceză, găsea cu cale să le refuze patetic și damnat."(în articolul Eugen
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin cer, Editura Eminescu, București, 1984, p. 120. 99 Într-un studiu viitor vom acorda atenția cuvenită și altor reprezentanți ai culturii noastre de dincolo de hotarele țării, afirmați îndeosebi în spațiul cultural francez și comparabili cu Eugen Ionescu printr-o dramaturgie cu multe conexiuni cu cea a absurdului. Este vorba de Matei Vișniec, dar și de L. M. Arcade, autor al unor piese precum Ultima cauză a marelui Just (La Crypte et la Chèvre) scrisă în 1971, Scrisorile lui Condurică, Revoluția
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Cu visul pre viață călcând. De jur împrejur, lătraturi de câini, Othello desfidă batista Și plânge-n culise artista, Ținând o factură în mâini. De jur împrejur, destui mașiniști Mănâncă salam pe scenarii, Se-njură-n direct adversarii, Iar toți dramaturgii sunt triști. De jur împrejur, aceiași actori, Mirările lor și-ale noastre, Doar luna, prin voaluri albastre, Trimite buchete de nori. De jur împrejur, atâtea dispar, Supuse torturii fiscale, Eu cad la picioarele tale Și-mi torn, ca-ntr-un
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
însămânțat-o în Pirandello și-n mine a fost modul de a vedea și dezvolta personalitățile istorice - sau fictive - într-un flux viu de contradicții, ca o serie de euri, ca un fluviu spiritual. Cu totul opus definiției date în dramaturgia tradițională unui caracter. „Nu izbutesc să vă definesc“, mi-a spus odată un teolog. Și i-am răspuns: „Norocul meu, căci dacă dumneavoastră sau altcineva ar izbuti să mă definească, ar însemna că am și murit.“ Pirandello spune: „O ființă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fie mult mai convingătoare În pielea unei amfitrioane Întâmpinând un oaspete decât va fi vreodată doamna Harrington. Henry Își notă anecdota pentru a o utiliza ulterior ca miez pentru o povestire, dar, pentru moment, energiile sale erau concentrate În domeniul dramaturgiei. În aceeași lună În care Elizabeth Robins acceptă să joace În Americanul, primi și o a doua veste Încurajatoare. Cu ceva timp În urmă Îi citise textul pentru Doamna Vibert actriței Geneviève Ward, care Îl dăduse mai departe cunoscutului director
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Mareș, lucram Împreună la Ministerul Groazei și Culturii, a văzut un anunț Într-un ziar pe care tocmai Îl tăia cu foarfeca În asta consta În principal ocupația noastră la biroul de presă și a zis: „Uite-un concurs de dramaturgie, ce-ar fi să participi, marele premiu-i un milion (În ’94 era mult), te-nscrii cu Primăvara la bufet. Că are dialog”. Așa am făcut și l-am luat pe Camil Petrescu pentru dramaturgie, deoarece port același nume de familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a zis: „Uite-un concurs de dramaturgie, ce-ar fi să participi, marele premiu-i un milion (În ’94 era mult), te-nscrii cu Primăvara la bufet. Că are dialog”. Așa am făcut și l-am luat pe Camil Petrescu pentru dramaturgie, deoarece port același nume de familie. Banii Însă nu au fost un milion, ci patru sute de mii, restul l-a luat statul, că m-a ajutat la scris, mi-a adus ceai noaptea-n pat. Dar e plăcut să scrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Să cîștigi concursuri. Nu-i nici o nenorocire că nu s-a jucat, nici asta, nici a doua (și ultima) piesă, c’est la prose, mon amour. Dacă-i pui de-o parte pe Shakespeare și Ionescu, poți constata uneori că dramaturgia din toate timpurile nu poate egala proza fiindcă nu operează decît cu un singur mijloc de transport ideatic, dialogul. Stărilor induse de scenă, chiar intense, le lipsește abisul dintr-o carte, din textul dintre replici. Poate mă Înșel. Dar cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să aflu cum scrie Druță. Am aflat, spre deosebire de Fincher care și-a privat Sevenul de replici din piesa Casa mare, spre Întristarea spectatorului american. Ce este provocator În acest act dramatic, e că seamănă izbitor cu ce se scria În dramaturgia românească din linia a treia În perioada interbelică (1877 1914). Simplul fapt că omul vine din Basarabia este automat un atestat de valoare. Lucrul ăsta trebuie să-l Înțeleagă și americanii. Îl Înțeleg: În această dramă năprasnică, Păvălache e craiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mitică, vaginul, și ei se uită toată viața-n ea -, mă Întreb atunci cît de nervoși sînt În realitate ginecologii), s-a privat de balet, s-a regîndit și a ajuns manechin și actriță aproape simultan, după flamboiante studii de dramaturgie. Cronologia demonstrează că baletul, medicina și dramaturgia au durat peste doi ani. Și, probabil În urma altui accident Însoțit de diverse arsuri, a avut cîteva notabile apariții porno asupra cărora nu se insistă, deși se poate lesne presupune că au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
viața-n ea -, mă Întreb atunci cît de nervoși sînt În realitate ginecologii), s-a privat de balet, s-a regîndit și a ajuns manechin și actriță aproape simultan, după flamboiante studii de dramaturgie. Cronologia demonstrează că baletul, medicina și dramaturgia au durat peste doi ani. Și, probabil În urma altui accident Însoțit de diverse arsuri, a avut cîteva notabile apariții porno asupra cărora nu se insistă, deși se poate lesne presupune că au fost roluri de compoziție, ce i-au adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Cadența I pentru trombon și percuție de Mihai Moldovan. Plină de umor, fantezie, vitalitate, muzica pare o calchiere a structurii temperamental-inte- lectuale a compozitorului. Tratat aidoma unui corifeu din tragediile antice grecești, trombonul narează, cu un fel de vorbire cântată, dramaturgia imaginată de compozitor. Excelentă interpretarea lui Cătălin Bucerzan, care a sesizat perfect dinamica și spiritul trans- textual al muzicii. La rândul ei, Georgeta Radu s-a dovedit a fi o virtuoză în mânuirea instrumentelor percusive. De altfel, toți membrii ansamblului
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
tonalitate în care se poate instala dimensiunea tragică a existenței, cea care condiționează o parte importantă a creației compozitorului. Este un concert marcat de o viziune teatral dramatică cu totul captivantă. Evident, pianul solistic este personajul central. Lucrarea derulează o dramaturgie complexă a stărilor de spirit, de la viziunea sumbră luminată exclusiv de vocea pianului, la meditația sensibil întreținută a părții mediane, aspect pe care Mihaela Ursuleasa îl împlinește în baza unei impresionante capacitați privind penetrarea spațiului spiritual al acestei partituri. Finalul
Cu Horia Andreescu și Mihaela Ursuleasa ..."a new look" al clasicismului vienez by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8682_a_10007]
-
trăiești în veridic și spontan". Citînd o formulă goetheană, Constantin Trandafir arată că scrierile lui Sebastian nu sunt decît "fragmente ale unei mari confesiuni", întrucît autorul operează în creația sa romanescă aidoma unui "observator liric", în duhul literaturii "experiențialiste", iar dramaturgia sa revelă la rîndu-i "figura" creatorului, constituind, conform "autenticismului", posibile izvoare biografice. Saturată de atîta "viață", răspunzînd cu înfrigurare comandamentului "autenticității", nu e firesc ca opera lui Sebastian să incite în continuare la o recepție intensă, dialectică? Descoperit încă din
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
cu subtilitățile gândirii logice. Consecința e cu atât mai dăunătoare dacă cel în cauză se află în plin proces de formare intelectuală, elevul sau studentul. într-o carte scrisă în sprijinul elevilor de liceu (Mariana Badea, Literatura română - proza, poezia, dramaturgia - pentru elevii de liceu, ediție revăzută și adăugită, Editura Badea § Profesional Consulting, București, 2003), citim: "Tabloul al doilea șal poemului Luceafărulț este o idilă pastorală... (p. 287, subl. aut.). Lăsăm la o parte faptul că sintagma idilă pastorală este - dacă
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
un sobor de preoți. Prin Festivalul coral „Cu noi este Dumnezeu“, organizatorii vor să transmită audienților limbajul sufletului. Muzica sacră comunică stări, sentimente și emoții de mare finețe, pe care cuvântul nu le poate nici cuprinde, nici sugera. Concursul de Dramaturgie 2005 l Piesa cu Premiul I se montează la Timișoara Prima ediție a Concursului Național de Dramaturgie 2005 lansat de M.C.C. în parteneriat cu Teatrul Național „Mihai Eminescu“ din Timișoara, instituție ce va susține financiar montarea și cesiunea drepturilor de
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
sufletului. Muzica sacră comunică stări, sentimente și emoții de mare finețe, pe care cuvântul nu le poate nici cuprinde, nici sugera. Concursul de Dramaturgie 2005 l Piesa cu Premiul I se montează la Timișoara Prima ediție a Concursului Național de Dramaturgie 2005 lansat de M.C.C. în parteneriat cu Teatrul Național „Mihai Eminescu“ din Timișoara, instituție ce va susține financiar montarea și cesiunea drepturilor de folosință a piesei care a obținut premiul I, și-a desemnat câștigătorii. Lista nominalizărilor a cuprins piesele
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
caracterul ilogic al unor situații din realitate. Arta, în general, și literatura, în special, arată că aceste categorii estetice există arareori în formă pură. Interferența lor este vizibilă îndeosebi în creațiile contemporane, de exemplu înbinarea tragicului și a comicului în dramaturgia lui M. Sorescu. De reținut este faptul că, în timp ce unele categorii, cum este frumosul, sunt caracteristice tuturor epocilor și curentelor, alte categorii apar cu precădere în anumite genuri, specii, epoci sau curente. Tragicul s-a dezvoltat mai ales în genul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]