2,118 matches
-
Nassau, care era soția regelui Oscar al II-lea al Suediei. Alexandra aparținea familiei germane însă a crescut în Rusia, familia ei fiind înrudită cu dinastia Romanov. Ducele Petru Georgievici de Oldenburg, tatăl Alexandrei, era singurul fiu supraviețuitor al Marii Ducese Ecaterina Pavlovna, a patra fiică a Țarului Pavel I al Rusiei. Petru de Oldenburg a urmat o carieră militară în armata imperială rusă. Alexandra Petrovna a crescut fericită în familia Oldenburg. Petru Georgievici și soția sa au dus o viață
Marea Ducesă Alexandra Petrovna () [Corola-website/Science/321413_a_322742]
-
s-a logodit cu Marele Duce Nicolae Nicolaevici, al treilea fiu al Țarului Nicolae I. Alexandra, care a fost crescută în Biserica Luterană, s-a convertit la ortodoxism la 7 ianuarie 1856 și a primit titlul de Alexandra Petrovna Marea Ducesă a Rusiei. Nunta a avut loc la 6 februarie 1856, la Peterhof. Primul ei fiu s-a născut nouă luni mai târziu, în apartamentul lor de la Palatul de Iarnă. În decembrie 1861, cuplul s-a mutat în noul Palat Nicolae
Marea Ducesă Alexandra Petrovna () [Corola-website/Science/321413_a_322742]
-
Și-a dedicat viața locului ei de muncă, care a fost întotdeauna prioritate ei. A rămas aproape de fii ei, care au stat de partea ei când familia s-a despărțit. A fost în Crimeea în 1898 când nora sa, Marea Ducesă Milița, a născut două fete gemene, dintre care una a murit la scurt timp după naștere.<br> Alexandra a luat rămășițele nepoatei ei și a îngropat sicriul în cimitirul mănăstirii din Kiev. Având cancer la stomac, Alexandra a murit mănăstirea
Marea Ducesă Alexandra Petrovna () [Corola-website/Science/321413_a_322742]
-
Margareta de Austria () (10 ianuarie 1480 - 1 decembrie 1530) a fost, prin căsătorie, Prințesă de Asturias și Ducesă de Savoia, apoi guvernator al Olandei Habsburgice din 1507 până în 1515 și din 1519 până în 1530. Margareta s-a născut la 10 ianuarie 1480, ca al doilea copil și singura fiică a lui Maximilian de Austria și Maria de Burgundia
Margareta de Austria, Ducesă de Savoia () [Corola-website/Science/321452_a_322781]
-
până în 1530. Margareta s-a născut la 10 ianuarie 1480, ca al doilea copil și singura fiică a lui Maximilian de Austria și Maria de Burgundia, co-suverani ai Țărilor de Jos. A fost numită după bunica vitregă, Margareta de York, Ducesă de Burgundia, care a fost apropiată de Ducesa Maria. În 1482, mama Margaretei a murit și fratele ei mai mare, Filip cel Frumos, i-a succedat ca suveran al Țărilor de Jos având ca regent pe tatăl lor. În 1482
Margareta de Austria, Ducesă de Savoia () [Corola-website/Science/321452_a_322781]
-
ianuarie 1480, ca al doilea copil și singura fiică a lui Maximilian de Austria și Maria de Burgundia, co-suverani ai Țărilor de Jos. A fost numită după bunica vitregă, Margareta de York, Ducesă de Burgundia, care a fost apropiată de Ducesa Maria. În 1482, mama Margaretei a murit și fratele ei mai mare, Filip cel Frumos, i-a succedat ca suveran al Țărilor de Jos având ca regent pe tatăl lor. În 1482, tatăl ei și regele Ludovic al XI-lea
Margareta de Austria, Ducesă de Savoia () [Corola-website/Science/321452_a_322781]
-
de Segré, sub supravegherea surorii logodnicul ei și regentă, Anne a Franței. Margareta a dezvoltat o adevărată afecțiune pentru Carol. Totuși, în toamna anului 1491, el a renunțat la tratat și s-a căsătorit cu mama vitregă a Margaretei, Ana, Ducesă de Bretania, din motive politice Curtea franceză a încetat să-o trateze pe Margareta ca regină la începutul anului 1491. Ducesa de Bretania s-a căsătorit cu tatăl Margaretei prin procură dar mariajul lor a fost anulat. Margareta nu a
Margareta de Austria, Ducesă de Savoia () [Corola-website/Science/321452_a_322781]
-
în toamna anului 1491, el a renunțat la tratat și s-a căsătorit cu mama vitregă a Margaretei, Ana, Ducesă de Bretania, din motive politice Curtea franceză a încetat să-o trateze pe Margareta ca regină la începutul anului 1491. Ducesa de Bretania s-a căsătorit cu tatăl Margaretei prin procură dar mariajul lor a fost anulat. Margareta nu a întors la curtea mamei ei vitrege până în iunie 1493, după ce s-a semnat Tratatul de la Senlis în mai anul respectiv. Margareta
Margareta de Austria, Ducesă de Savoia () [Corola-website/Science/321452_a_322781]
-
(7 iulie 1907 - 23 iunie 1989) a fost membru al familiei imperiale a Rusiei. Fiu al Marele Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei și al Marii Ducese Xenia Alexandrovna a Rusiei. De asemenea, a fost nepot al împăratului Nicolae al II-lea al Rusiei. Prințul Vasili Alexandrovici Romanov s-a născut la Palatul Gatchina la 7 iulie 1907. A fost al șaselea fiu și cel mai mic
Prințul Vasili Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/321457_a_322786]
-
-lea al Rusiei. Prințul Vasili Alexandrovici Romanov s-a născut la Palatul Gatchina la 7 iulie 1907. A fost al șaselea fiu și cel mai mic copil din cei șapte ai Marelui Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei și a Marii Ducese Xenia Alexandrovna a Rusiei. Deși a fost nepot al împăratului Alexandru al III-lea, prin mama sa, el nu a purtat titlu de Mare Duce al Rusiei deoarece era doar strănepot al împăratului Nicolae I pe line masculină prin tatăl
Prințul Vasili Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/321457_a_322786]
-
fost încoronat în 1594. Tatăl Isabellei a decis să-i cedeze Țările de Jos Spaniole cu condiția să se mărite cu verișorul ei, Arhiducele Albert de Austria. Ei au domnit peste Țările de Jos în comun ca duce/conte și ducesă/contesă. Urmau să fie succedați de către urmașii lor, cu preferință pentru urmașii pe linie masculină iar pentru urmașa pe linie feminină acesta trebuia să se căsătorească cu regele Spaniei sau cu o persoană aleasă de regele Spaniei. De asemenea, era
Isabella Clara Eugenia a Spaniei () [Corola-website/Science/316410_a_317739]
-
Ferdinand al VI-lea și a fost folosită pentru consolidarea relațiilor dintre Madrid și Torino; cele două curți luptaseră de părți diferite în timpul războiului de succesiune austriacă. Tratatul de la Aix-la-Chapelle (1748) a încheiat războiul. Ca dar de nuntă, apartamentele noii Ducese de Savoia de la Palatul din Torino au fost remodelate de arhitectul Benedetto Alfieri. Maria Antonia a primit o zestre de of 3.500.000 lire piemonteze și posesiunile spaniole din Milano. În Italia ea a fost cunoscută ca "Maria Antonietta
Maria Antonia a Spaniei () [Corola-website/Science/322333_a_323662]
-
Maria Luisa a Spaniei ("Maria Luisa Josefina Antonieta Vicenta"; 6 iulie 1782 - 13 martie 1824) a fost infantă a Spaniei și soția lui Louis de Parma. A fost regină a Etruriei și mai târziu Ducesă de Lucca. A fost regentă pentru fiul ei. Născută la Palatul Regal din La Granja de San Ildefonso, Maria Luisa a fost a treia fiică a regelui Carol al IV-lea al Spaniei (1748-1819) și a soției lui, Maria Luisa
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
i-a ordonat să părăsească Florența iar regenta a trebuit să se supună. Maria Luisa și copiii ei au părasit Florența la 10 decembrie 1807, viitorul lor fiind incert. Napoleon a anexat teritoriul Franței și a acordat titlul de "Marea Ducesă de Toscana" surorii lui, Elisa. Regina exilată a mers la Milano unde s-a întâlnit cu Napoleon. El i-a promis ca o compensare pentru pierderea Etruriei, tronul regatului din nordul Lusitaniei (în nordul Portugaliei). Ca parte a angajamentului, Maria
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
fiica surorii sale Maria Isabel. Căutând independența familiei sale, Maria Luisa a acceptat soluția oferită de Tratatul de la Paris din 1817: după decesul Mariei Louise de Austria, ducatul Parma revenea fiului ei și Casei de Bourbon. Maria Luisa a devenit ducesă de Lucca și i s-a garantat rangul și privilegiile unei regine. Lucca urma să fie anexată Marelui Ducat de Toscana când familia recâștiga Parma. Când Maria Luisa a ajuns în Lucca, avea deja 35 de ani: tinerețea ei se
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
Carol al X-lea al Franței. Intenția fermă a Mariei Luisa a fost de a șterge orice urmă a guvernului Elisei Bonaparte, care a condus Lucca între 1805-1814 și care i-a succedat Mariei Luisa în Toscana în 1808. Ca ducesă, ea a promovat lucrările publice și cultura în spiritul iluminismului și în timpul guvernului ei științele au înflorit. Între 1817 și 1820, ea a ordonat reînnoirea completă a decorațiunilor interioare ale Palatului Ducal, făcând Palazzo din Lucca una dintre cele mai
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
Două Sicilii (1773-1802), fiica regelui Ferdinand I al celor Două Sicilii și a Mariei Carolina de Austria. Împreună au avut cinci copii: Primii doi copii, Carolina și Francesco au murit la vârste fragede (opt respectiv cinci ani). Soția sa, Marea Ducesă Luisa, a murit la 19 septembrie 1802 la naștere odată cu copilul; toți cei trei copii care au supraviețuit erau mici. Douăzeci de ani mai târziu, la Florența, la 6 mai 1821, Ferdinad s-a recăsătorit, de data asta cu mult
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
("Feodora Victoria Auguste Marie Marianne"; 19 mai 1879 - 26 august 1945) s-a născut la Potsdam și a fost singurul copil al Bernhard al III-lea, Duce de Saxa-Meiningen și a soției lui, Charlotte, Ducesă de Saxa-Meiningen (fiica cea mare a împăratului Frederic al III-lea și a Victoriei, Prințesă Regală). A fost prima strănepoată a reginei Victoria. Ea a fost neglijată în mod regulat de către mama sa, Charlotte și a fost îngrijită de împărăteasa
Prințesa Feodora de Saxa-Meiningen () [Corola-website/Science/322425_a_323754]
-
Prințesa Elisabeta Pauline Alexandrine de Saxa-Altenburg (26 martie 1826 - 2 februarie 1896) a fost fiica lui Joseph, Duce de Saxa-Altenburg și a soției lui, Ducesa Amelia de Württemberg. Prin căsătorie a devenit Mare Ducesă de Oldenburg. Elisabeta s-a născut la 26 martie la Hildburghausen. A fost a patra fiică a Ducelui de Saxa-Altenburg, Joseph și a soției lui, Ducesa Amelia de Württemberg. Titlui ei
Elisabeta de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/322471_a_323800]
-
Prințesa Elisabeta Pauline Alexandrine de Saxa-Altenburg (26 martie 1826 - 2 februarie 1896) a fost fiica lui Joseph, Duce de Saxa-Altenburg și a soției lui, Ducesa Amelia de Württemberg. Prin căsătorie a devenit Mare Ducesă de Oldenburg. Elisabeta s-a născut la 26 martie la Hildburghausen. A fost a patra fiică a Ducelui de Saxa-Altenburg, Joseph și a soției lui, Ducesa Amelia de Württemberg. Titlui ei oficial a fost Prințesa Elisabeta de Saxa-Hildburghausen până când familia
Elisabeta de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/322471_a_323800]
-
Saxa-Altenburg și a soției lui, Ducesa Amelia de Württemberg. Prin căsătorie a devenit Mare Ducesă de Oldenburg. Elisabeta s-a născut la 26 martie la Hildburghausen. A fost a patra fiică a Ducelui de Saxa-Altenburg, Joseph și a soției lui, Ducesa Amelia de Württemberg. Titlui ei oficial a fost Prințesa Elisabeta de Saxa-Hildburghausen până când familia ei s-a mutat la Altenburg ca urmare a unui transfer de teritorii între diferitele ramuri ale Ernestine Wettins. Elisabeta a luat apoi titlul de Prințesa
Elisabeta de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/322471_a_323800]
-
de Saxa-Altenburg, dar a fost forțat să abdice în urma revoluției civile din cauza naturii conservatoare, anti-reformă a guvernului său în 1848. Elisabeta și surorile ei (printre care regina Maria de Hanovra (soția regelui George al V-lea de Hanovra) și Marea Ducesă Alexandra Iosifovna a Rusiei (soția Marelui Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei) au fost educate de Carl Ludwig Nietzsche, tatăl faimosului filozof Friedrich Nietzsche. Surorile ei inclusiv regina Maria de Hanovra (soția regelui George al V-lea de Hanovra) și Marea
Elisabeta de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/322471_a_323800]
-
Alexandra Iosifovna a Rusiei (soția Marelui Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei) au fost educate de Carl Ludwig Nietzsche, tatăl faimosului filozof Friedrich Nietzsche. Surorile ei inclusiv regina Maria de Hanovra (soția regelui George al V-lea de Hanovra) și Marea Ducesă Alexandra Iosifovna a Rusiei (soția Marelui Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei). Prin Alexandra, Elisabeta a fost mătușa reginei Olga a Greciei. La 10 februarie 1852, Elisabeta s-a căsătorit cu vărul ei de-al doilea Petru, Mare Duce Ereditar de
Elisabeta de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/322471_a_323800]
-
a Greciei. La 10 februarie 1852, Elisabeta s-a căsătorit cu vărul ei de-al doilea Petru, Mare Duce Ereditar de Oldenburg. El i-a succedat tatălui său anul următor ca Mare Duce de Oldenburg iar Elisabeta a devenit Mare Ducesă de Oldenburg. Au avut doi copii. Elisabeta a murit la 2 februarie 1896. Soțul ei a murit patru ani mai târziu.
Elisabeta de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/322471_a_323800]
-
Josefa de Austria (; 31 mai 1653 - 17 decembrie 1697) a fost a doua fiică a lui Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman. Prin prima căsătorie a fost regină a Poloniei și prin a doua căsătorie a fost Ducesă de Lorena. Născută la Born in Regensburg, ea a fost al doilea copil al împăratului Ferdinand al III-lea și a celei de-a treia soții, Eleonora de Mantua. În momentul nașterii sale, Eleonor avea o soră bună și patru
Eleonora Maria Josefa de Austria () [Corola-website/Science/322477_a_323806]