3,414 matches
-
Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Monografie, 1846-1971, Întreprinderea poligrafică Iași, 1971; Leonida Goga, România în cel de al Doilea Război Mondial - Jurnal de front , Ediție și postfață de Alexandru Mânăstireanu, lector Serghei Coloșenco, tehnoredactare Bogdan Artene, volum apărut sub egida Academiei bârlădene, Editura Sfera, Bârlad, 2011; Ion N. Oprea, Rememorare, 29 octombrie 2011 29 octombrie 2012, „Am îndrăznit și am reușit”..., Din volumul în lucru: „Alexandru Mănăstireanu, CORESPONDENȚ)”, în revista „Academia bârlădeană” nr. 4, 2012; Ion N. Oprea, IN MEMORIAM
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
numerus clausus». Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache și-a creat aderenți în Bucovina, însă pe plan local mișcarea a fost denaturată de la principiile sale. Un grup de ruteni, conduși de fostul deputat Cracalia, s-a alipit acestei grupări, sub egida căreia a editat săptămânalul „Hliborob” (Plugarul), cu scopul de a difuza printre conaționali ideile țărăniste. În cele 15 numere apărute, revista a batjocorit „în modul cel mai murdar” toți conducătorii României și a făcut propagandă fățișă împotriva „a tot ce
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acest din urmă drept îi era „total defavorabil”, întrucât Polonia avea înglobați în granițele sale minoritari care reprezentau circa 35% din populația țării. Al doilea motiv a fost reprezentat de dorința de a evita formarea unui stat ucrainean autonom sub egida Germaniei, care să poată fi utilizat în viitor contra Poloniei. În acest caz, teritoriul obținut ar fi reprezentat o barieră în calea expansiunii germane și prevenirea unor pretenții ale Berlinului asupra coridorului polonez, Danzigului (Gdansk) și Memelului. Pretextul pentru o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rindul tineretului a interesului pentru sport și a idealurilor olimpice. Articolul 3 Comitetul Olimpic Român organizează, împreună cu federațiile naționale ale sporturilor olimpice, selecția și pregătirea sportivilor, asigurînd reprezentarea țării la Jocurile Olimpice, precum și la competițiile regionale, continentale și intercontinentale, organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic. Articolul 4 În realizarea atribuțiilor sale, Comitetul Olimpic Român colaborează cu Ministerul Tineretului și Sportului, cu alte instituții și organisme guvernamentale cu atribuții în domeniu, cu organizații și asociații cu caracter public sau privat. Articolul 5 Comitetul
HOTĂRÂRE nr. 124 din 21 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Olimpic Român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107675_a_109004]
-
va fi necesar, va recomanda soluții pentru probleme tehnice. ÎI. ÎNALTUL COMISAR AL C.S.C.E. PENTRU MINORITĂȚI NAȚIONALE 1) Statele participante decid să creeze un post de Înalt Comisar al C.S.C.E. pentru minorități naționale. Mandat 2) Înaltul Comisar va acționa sub egida C.I.F. și va fi, în consecință, un instrument de prevenire a conflictelor într-un stadiu cît mai timpuriu posibil. 3) Înaltul Comisar va asigura o "alertă timpurie" și, dacă va fi nevoie, o "acțiune timpurie" într-un stadiu cît mai
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
Buletinului Olimpic "Sportul în România"; ... c) sprijinirea financiară și materială a Academiei Olimpice Române, a centrelor naționale olimpice de juniori și a federațiilor sportive olimpice; ... d) sprijinirea programului de relații externe privind participarea la competiții și la alte acțiuni sub egida Comitetului Internațional Olimpic, Asociației Comitetelor Naționale Olimpice și Asociației Comitetelor Naționale Olimpice din Europa, precum și primirea de delegații în vederea dezvoltării activității olimpice. ... (16) Suma de 9,3 miliarde lei, prevăzută în bugetul Ministerului Afacerilor Externe la capitolul "Cultură, religie și
LEGE nr. 109 din 3 iunie 1998 a bugetului de stat pe 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120938_a_122267]
-
Articolul UNIC Se ratifica Convenția cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997 sub egida Consiliului Europei și UNESCO. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 11 mai 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, CRISTIAN DUMITRESCU Această lege a fost adoptată de Cameră Deputaților
LEGE nr. 172 din 2 octombrie 1998 privind ratificarea Convenţiei cu privire la recunoaşterea atestatelor obţinute în învăţământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121870_a_123199]
-
nr. 43 din 14 octombrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 21 octombrie 2015. Articolul 19^1 (1) Serviciul de Protecție și Pază poate îndeplini, potrivit reglementărilor în vigoare, misiuni de protecție și pază în afara teritoriului național, sub egida unor organisme internaționale, în condițiile tratatelor și acordurilor încheiate. ... (2) Serviciul de Protecție și Pază poate participa, potrivit reglementărilor în vigoare, la acțiunile organizate de Rețeaua Europeană pentru Protecția Personalităților și de Asociația Serviciilor de Protecție a Demnitarilor. ... (3) Formarea
LEGE nr. 191 din 19 octombrie 1998 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122010_a_123339]
-
de Rețeaua Europeană pentru Protecția Personalităților și de Asociația Serviciilor de Protecție a Demnitarilor. ... (3) Formarea, pregătirea și perfecționarea pregătirii personalului propriu sau al altor instituții din străinătate în domeniul protecției, pazei și gestionării situațiilor de criză pentru misiuni sub egida Organizației Națiunilor Unite se pot realiza în sistemul propriu de instruire al Serviciului de Protecție și Pază sau în instituții similare din străinătate, în condițiile tratatelor și acordurilor încheiate. ... ------------- Art. 19^1 a fost introdus de pct. 2 al art.
LEGE nr. 191 din 19 octombrie 1998 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122010_a_123339]
-
adițional (Geneva, 25 martie 1972), ale Convenției asupra substanțelor psihotrope (Viena, 21 februarie 1971), ale Convenției împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope (Viena, 20 decembrie 1988) și ale Planului global de acțiune (New York, 23 februarie 1990), elaborate sub egida O.N.U., conduse de efortul de a contribui la dezvoltarea relațiilor bilaterale, convinse de importanța cooperării în combaterea și prevenirea eficientă a criminalității, în special a crimei organizate, a terorismului și a traficului ilicit de droguri, având ca scop
HOTĂRÎRE nr. 271 din 9 iunie 1997 pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului şi a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118329_a_119658]
-
din 1972 (Geneva, 25 martie), ale Convenției asupra substanțelor psihotrope (Viena, 21 februarie 1971), ale Convenției împotriva traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope (Viena, 20 decembrie 1988) și ale "Planului global de acțiune" (New York, 23 februarie 1990), elaborate sub egida O.N.U., au decis următoarele: Paragraful 1 Guvernele vor coopera și își vor acorda asistența reciprocă în următoarele domenii: a) combaterea terorismului internațional; ... b) combaterea producerii, consumului și traficului ilicit de droguri și substanțe psihotrope; ... c) combaterea crimei organizate
LEGE nr. 148 din 24 iulie 1997 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la colaborarea în lupta împotriva crimei organizate şi traficului ilicit de droguri şi substanţe psihotrope, semnat la Bucureşti la 14 noiembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117867_a_119196]
-
Articolul 1 Se aprobă Lista României de concesii tarifare pentru produse ale tehnologiei informației, inclusiv anexele nr. 1 și 2 la această, anexată*) la prezența lege, convenită sub egida Organizației Mondiale de Comerț în cadrul negocierilor privind comerțul cu produse ale tehnologiei informației, încheiate la Geneva la 26 martie 1997 și concretizate în documentul "Implementarea Declarației ministeriale privind comerțul cu produse ale tehnologiei informației." ---------------- Articolul 2 Lista LXIX - România, menționată
LEGE nr. 217 din 22 decembrie 1997 privind aprobarea Listei României de concesii tarifare pentru produse ale tehnologiei informatiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118159_a_119488]
-
multă putere, iar administrația locală fusese întărită. Alegerile erau secrete și toți cei care plăteau impozite aveau drept de vot. Odată terminată această acțiune, Milan a abdicat în favoarea fiului său în vîrstă de treisprezece ani, care urma să domnească sub egida unei regențe conduse de Jovan Ristić. După cum era de așteptat, domnia lui Alexandru Obrenović a constituit încă o perioadă de guvernare slabă. Copilăria regelui a fost otrăvită de certurile dintre părinții lui, de o educație strictă și de responsabilitatea asumată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
plasării teritoriului sub administrație austriacă. Practic, anexarea regiunii la oricare dintre cele două jumătăți ale Monarhiei dualiste ar fi stricat echilibrul dintre Viena și Budapesta. În cele din urmă s-a ajuns la un compromis. Ținuturile au fost plasate sub egida coroanei și sub autoritatea directă a ministrului comun de finanțe. Acest înalt funcționar avea de fapt puține îndatoriri, dar se părea că nu exista un alt aranjament posibil. A fost elaborat un sistem de administrație în care ministrului îi erau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a continua anexată la Ungaria sau de a se uni cu Regatul. Dată fiind această alternativă, existau puține îndoieli în privința deciziei care urma să fie luată. În decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia o Mare Adunare Națională sub egida Partidului Național. La întrunirea aceasta au participat delegați aleși din diferite județe și reprezentanți ai bisericilor ortodoxă și unită și ai altor organizații naționale. Dintre cele 1228 de persoane prezente, unele veniseră din județele Crișanei și Maramureșului, din Transilvania propriu-zisă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pur și simplu conducerea forțelor de rezistență din Albania. Albania În 1939, după cucerirea Albaniei, guvernul italian a introdus aici o administrație nouă. Ca și în Muntenegru și mai tîrziu în Croația, italienii erau în favoarea instituirii unei monarhii constituționale sub egida casei de Savoia. Armata și corpul diplomatic albanez au fost imediat amalgamate cu cele ale Italiei. Deoarece cele două țări avuseseră în trecut relații strînse, oficialilor italieni nu le-a fost greu să găsească suporteri. Inițial, Shefqet Verlaci, cel mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
recunoscut de Aliați. Un al doilea centru al activității grecilor a fost stabilit la Cairo după victoriile repurtate de britanici în Africa de Nord asupra Axei. Au fost organizate aici o armată, o flotă și o forță aeriană grecească, care operau sub egida comandamentului armatei britanice. Ca și omologii lor iugoslavi, politicienii greci din exil aveau tendința să continue controversele pe linia celor antebelice. Chestiunea națională predominase în rîndul iugoslavilor. Pentru emigranții greci, principala problemă nerezolvată rămînea obișnuitul conflict dintre republicani și monarhiști
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
românești (unită, respectiv ortodoxă). În principatele danubiene, unde procesul de instituționalizare a învățământului public a început ezitant doar odată cu Regulamentele Organice din 1831-1832 și prin Regulamentele școlare din 1832 (Țara Românească) și 1834 (Moldova), educația se desfășura, de asemenea, sub egida Bisericii Ortodoxe. Mai mult, până la deschiderea primelor școli în limba română (în 1813, prin Gheorghe Asachi în Iași la Academia Domnească și 1818, prin Gheorghe Lazăr în București la Școala de la Sf. Sava), limba de predare în școlile gimnaziale și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
îndoială în 1980, cu ocazia comemorării a "2050 de ani de la făurirea de către Burebista a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor". Evenimentul a fost celebrat în fața a peste 3.000 de participanți, majoritatea străini, pe stadionul 23 August sub egida Congresului Mondial de Istorie din 1980 organizat la București (Petre, 2010). Monumentalitatea festivismului comemorativ desfășurat în deceniul al șaptelea al secolului trecut evidențiază cele trei semne distinctive identificate de V. Georgescu (2008, pp. 118-120) drept caracterististice ale întregului discurs istoric
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în 1984 varianta naționalistă a evenimentului, sub titlul Revoluția populară de sub conducerea lui Horea. "Răscoala țărănească" devenea "revoluție populară", caracterul social, de clasă, al răscoalei era metamorfozat la rându-i în caracter național. Punând întreaga mișcare ca desfășurându-se sub egida idealului național, Pascu procede la etnificarea revoluției, ceea ce echivalează cu românizarea mișcării. Solidaritatea de clasă este pulverizată în fața solidarității naționale, țăranii români luptând împotriva nobililor maghiari. Revoluția populară a lui Horea avea și un pronunțat caracter naționalist, întrucât scopul final
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
astfel introduși în iconografia națională a memoriei românești. După cum a punctat și L. Boia (1997, pp. 72-74), regimul comunist intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist și gânditor situat la dreapta spectrului politic, "opus prin toate fibrele sale modelului comunist" (Boia, 1997, p. 73), Iorga este înrolat post-mortem în Frontul Popular Antifascist condus
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
asemenea, Legea stipulează că "în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Învățământului" (art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de "reformă comprehensivă" a educației. Textele programatice, precum și evaluările post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cursuri litografiate, predau altceva decât scrie în programe. Exmatriculările și repetențiile sunt prea multe, pentru că regulamentul se aplică mecanic. Exista o listă cu colectivele pentru comisiile de control asupra conținutului științific și politico-ideologic al cursurilor ce se vor elabora sub egida Universității "Al.I. Cuza"19, document emis de rectorat. A funcționat această comisie? Mai era atunci când ați ajuns cadru universitar? D. T.: Da, pentru că se făceau și analize și rapoarte și informări. Ele erau sub egida Universității "Al.I. Cuza
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se vor elabora sub egida Universității "Al.I. Cuza"19, document emis de rectorat. A funcționat această comisie? Mai era atunci când ați ajuns cadru universitar? D. T.: Da, pentru că se făceau și analize și rapoarte și informări. Ele erau sub egida Universității "Al.I. Cuza". S. B.: Astfel de comisii erau la toate institutele. D. T.: Da, ele se aflau în subordinea rectorului și a responsabilului cu activitatea didactică și științifică. S. B.: Erau probabil pe domenii. D. T.: Prorectorul avea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
organizăm evenimente și atunci, eu, cu Petrică Bălan, fostul director de la Casa Studenților, și cu alții, ne-am mobilizat pentru ca studenții să nu meargă la biserică. Vai de mine, a ieșit altceva! Am făcut la cantina "Tudor". S.B.: Sub ce egidă? D.T.: "Pre-revelion". Și făceam "Serbările Primăverii" înainte de Paști. S.B.: Dar recomandările erau să nu fie nimic religios, ci totul să fie laic. D.T.: Păi, noi laic ne-am gândit să le facem. Venea Petrică și spunea: "Băi, o să ne omoare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]