4,870 matches
-
sus și lansarea din start. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri succesive cu desprindere de pe unul sau ambele picioare. Săritura în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer: exerciții pregătitoare; fazele săriturii (elanul, bătaia-desprinderea, zborul și aterizarea). 3. Aruncări Elemente din “școala aruncării”; Aruncarea mingii de oină de pe loc la distanță. Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Elemente statice: cumpăna pe un genunchi și pe un picior; semisfoara și sfoara (fete); podul de jos; stând
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lansat de semifond; startul din picioare și lansarea din start; alergare pe teren variat. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri cu atingerea unui obiect suspendat; sărituri cu trecere peste obstacole joase. Săritura în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer Săritura cu bătaie în zonă precizată Săritura în înălțime prin pășire 3. Aruncări Elemente din “școala aruncării” Aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță Aruncarea mingii de oină cu elan, la distanță
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer Săritura cu bătaie în zonă precizată Săritura în înălțime prin pășire 3. Aruncări Elemente din “școala aruncării” Aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță Aruncarea mingii de oină cu elan, la distanță Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Elemente statice: cumpăna pe un picior; podul de jos (băieți) și de sus (fete); stând pe mâini; Elemente dinamice: rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în depărtat și din depărtat în ghemuit; răsturnare lentă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos. Alergare de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul din picioare; alergare pe teren variat. 2. Sărituri Elemente din școala săriturii: sărituri cu trecere peste obstacole joase. Săritura în lungime cu elan, cu 1½ pași în aer: sărituri cu bătaie în zonă precizată. Săritura în înălțime. 3. Aruncări Aruncarea mingii de oină, cu elan, la distanță. Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Înlănțuiri de 2-3 elemente acrobatice statice și dinamice cuprinzând elementele însușite în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
teren variat. 2. Sărituri Elemente din școala săriturii: sărituri cu trecere peste obstacole joase. Săritura în lungime cu elan, cu 1½ pași în aer: sărituri cu bătaie în zonă precizată. Săritura în înălțime. 3. Aruncări Aruncarea mingii de oină, cu elan, la distanță. Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Înlănțuiri de 2-3 elemente acrobatice statice și dinamice cuprinzând elementele însușite în clasele anterioare: podul de sus (fete); stând pe cap (băieți); stând pe mâini; sfoara (fete). Elemente dinamice: rostogolire înainte din ghemuit în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de viteză; alergarea în turnantă. Alergarea de rezistență: pasul alergător de semifond; alergarea în pluton; alergare pe teren variat; concursuri. Alergarea peste obstacole: atacul obstacolului; ritmul pașilor între obstacole. 2. Sărituri Elemente din „școala săriturii”: plurisalt. Săritura în lungime cu elan -1 1/2 pași: etalonarea elanului; bătaia și desprinderea în zona precizată; structura pașilor în aer și aterizarea. Săritura în înălțime. 3. Aruncări Elemente din „școala aruncării”: aruncări azvârlite și lansate cu o mână; aruncări lansate și împinse cu ambele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de rezistență: pasul alergător de semifond; alergarea în pluton; alergare pe teren variat; concursuri. Alergarea peste obstacole: atacul obstacolului; ritmul pașilor între obstacole. 2. Sărituri Elemente din „școala săriturii”: plurisalt. Săritura în lungime cu elan -1 1/2 pași: etalonarea elanului; bătaia și desprinderea în zona precizată; structura pașilor în aer și aterizarea. Săritura în înălțime. 3. Aruncări Elemente din „școala aruncării”: aruncări azvârlite și lansate cu o mână; aruncări lansate și împinse cu ambele brațe. Aruncarea mingii de oină cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
bătaia și desprinderea în zona precizată; structura pașilor în aer și aterizarea. Săritura în înălțime. 3. Aruncări Elemente din „școala aruncării”: aruncări azvârlite și lansate cu o mână; aruncări lansate și împinse cu ambele brațe. Aruncarea mingii de oină cu elan, la distanță: elanul; blocarea; mișcarea brațului; traiectoria optimă. Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Elemente acrobatice statice și dinamice: înlănțuiri de 2-3 elemente însușite în clasele anterioare; linii acrobatice alcătuite din 3-4 elemente; exercițiu acrobatic liber ales. 2. Sărituri la aparate săritura
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în zona precizată; structura pașilor în aer și aterizarea. Săritura în înălțime. 3. Aruncări Elemente din „școala aruncării”: aruncări azvârlite și lansate cu o mână; aruncări lansate și împinse cu ambele brațe. Aruncarea mingii de oină cu elan, la distanță: elanul; blocarea; mișcarea brațului; traiectoria optimă. Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Elemente acrobatice statice și dinamice: înlănțuiri de 2-3 elemente însușite în clasele anterioare; linii acrobatice alcătuite din 3-4 elemente; exercițiu acrobatic liber ales. 2. Sărituri la aparate săritura cu rostogolire înainte
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
celui ce o adoră. Aruncând nepăsătoarei oțărâte reproșuri ce cad involuntar în (auto)parodie, îndrăgostitul părăsit de iluzii, luând o înfățișare „demonică” sau, cu aceeași afectare livrescă, mimând atitudini de „prinț poet” neînțeles, nu-și înfrânează gesticulația cabotină, nici febrilitatea elanului potatoric. În băutură e uitarea și în clinchet de pahare el își găsește bucuria de a trăi. În clipele de incitație se dedă cogitațiunii și atunci stihuirea se prăvălește într-un prozaism dezolant. Poate pentru a nu strica omogenitatea volumelor
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
Arbore e constrâns de împrejurări să construiască, împotriva voinței sale, o uzină de armament în preajma războiului din 1914-1918, ceea ce declanșează o adevărată dramă lăuntrica pe tema contradicției dintre idealuri și realitate. Prăbușirea interioară este însă depășită, transfigurându-se într-un elan constructiv, creator, iar epilogul românului înaltă un adevărat imn păcii. Al doilea român, Glasuri în surdina, cu substrat de asemenea umanitarist, înfățișează, în frazări poematice, destinul nefericit al unui copil, Miron, care, rămas surd în urma unei boli (altă reminiscența autobiografica
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
Despre conținutul ei a vorbit Stelian Baboi, dar cititorii numai aprofundândo vor putea beneficia de înțelesul ei. Dincolo de volumele tipărite este literatura virtuala pe Corektbooks, publicistica din ziarele și revistele vremii, trecute și din prezent - Convorbiri literare, Saeculum, Academia bârlădeană, Elanul etc. - Ca secretar de redacție ani de zile la Editura TipoMoldova, iar în prezent la revista de literatură, civilizație și atitudine, Onyx, editată de Centrul cultural din Dublin, Irlanda, tipărită la PIM, Iași, i-au trecut prin mână, prin minte
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
și nu poți lăsa loc imperfecțiunii sociale să triumfe pe cadavrul tău, chiar dacă „natura umanității chinuită și contradictorie, generează finalmente pesimism”. Și totuși, autorului, în final, îi scapă și câteva idei salvatoare. Singurele mijloace de supraviețuire dramei existențiale ar fi elanul creator și iubirea - ca transfer de ființă. În încheiere, putem afirma, fără teamă de a greși, că ne aflăm în fața unei lucrări de referință în gândirea tinerei generații deschingată de opreliștile unei cenzuri îndobitocitoare, chiar dacă ne aflăm în Republica idioților
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
al doilea război mondial, însemnările vin în continuarea celor din Fragmentarium clujean, ca și a celor din Fragmentarium berlinez (1942-1945), carte apărută mai târziu, în 2000. Dar Bucureștii nu sunt văzuți ca un spațiu propice formării spirituale, ci frângerii multor elanuri. Sunt consemnați anii care au adus cu ei închisoarea, munca la Canal, cenzura. În acest climat de teroare, umilință și enorme lipsuri, iubirea și lumea cărților sunt singurele modalități de supraviețuire. Dacă anterior evocarea trecutului era un pretext pentru retrăirea
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
Cartoful, Popa Cinzeacă). O parte din proză și-a strâns-o în cărțile Popa Cinzeacă (1886) și Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (1891). Dar izbutite cu adevărat rămân însemnările lui S., din care se degajă multă sensibilitate și un elan generos (Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, 1897), multe apărute în „Adevărul” sub pseudonimul Radu Prelea. În presa vremii numele lui S. se întâlnește foarte des, pentru că basmele și snoavele publicate de el au fost
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
turmentat îi atrag execuția nemiloasă a lui Titu Maiorescu în Beția de cuvinte. Neglijabil este S. ca autor dramatic. Comedia Influinția morale (1869) își propune să ia în râs mascarada alegerilor. În vorbirea personajelor sunt elemente ce prevestesc limbajul caragialesc. Elanuri generoase întru iubirea de neam și țară însuflețesc o piesă ca La Plevna! (1878). În urma raportului elogios al lui Ion Ghica, volumul Dramatice (1879) primește laurii academici. Mai pot fi menționate câteva prelucrări (Hagi Eni de la Galatz, Femeiușca dracului, în
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
nu vrea să coboare”, S. poematizează abundent, în linie macedonskiană, evadarea din teluric, „împrăștierea în imensitate”, unde „A sufletului flacără străbună/ De carne nu mai este-ntunecată”; suita e completă, de la reveria „pneumatică” - „orice răsuflare e un zbor început”- la elanul în erupție, sigilat însă de amintirea lui Icar: „Ca să reție visul culminant/ Nu se mai află nici un frâu în zare,/ În toată vietatea-i un amant/ și beți de dor cad fluturi prin pahare”. Sâmburi de lumină e un document
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
literare”, „Amicul familiei”, „Șezătoarea”, „Observatoriul” (Sibiu). Ș. s-a făcut cunoscut mai ales cu volumul Virtutea militară. 1877 (1878), inspirat de Războiul pentru Independență. Culegerea înmănunchează o serie de poezii patriotice, printre cele mai răspândite în epocă, animate de un elan oarecum lipsit de grandilocvență. Tonul este sobru, iar versurile curg adesea armonios. Mai toate folosesc motive din baladele populare, adaptate împrejurărilor: iubiții despărțiți de război (Dorobanțul), ostașul muribund vorbind calului (Călărașul rănit) ș.a.m.d. Meditațiile, incluse în cel de
SOIMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289774_a_291103]
-
radicală: lipsa completă a bagajelor, căci totul, inclusiv geamantanele, poate fi cumpărat la fața locului. Aventuri incredibile adună un areopag asemănător în jurul povestitorului, înveterat peregrin și, de altfel, autor al unor delectabile note de călătorie. El va fi sufocat de elanul paranoic al agresivilor săi ascultători. Procedeu caracteristic la Ș., recurgerea la schema basmului este aplicată realităților lumii de astăzi. În Fructele de aur moștenitorii lui Portocaliu-Împărat pleacă, după armată, în țări străine, în timp ce tatăl angajează tot felul de păzitori de
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
mare concretitudine; misticismul său rămâne vag și exterior, sensibilitatea la transcendent, atât cât va fi avut-o, negăsind coarda proprie de expresie. El are mai degrabă glasul unui poet din popor, al unui versificator care celebrează „munca sfântă”, natura cu elanurile ei germinative, iubirea și frumusețea morală. O prea mare încredere în mesajul său liric și o dezinteresare față de mijloacele stilistice duc la o manieră stângace și la o nevindecabilă naivitate artistică. Simpatizând, prin obârșie, dar și dintr-o convingere „luministă
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
Însuși centrul persoanei, În care se Întâlnesc Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Socrate și Nietzche au pus problema valorii Supra-Eului ca „forță morală”, „demonică” a persoanei, iar Schopenhauer și Freud au arătat valoarea Inconștientului ca „forță irațională” a pulsiunilor, a „elanului vital” bergsonian și al „voinței care mă Împinge”, care mă dinamizează (F. Nietzche, A. Adleră. Eul individual, instanță a conștiinței și realității, se află permanent supus Între două forțe de presiune. De jos În sus, Inconștientul urmărește ca să-și descarce
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Supra-Eului, pune În prim-plan nevoia realizării valorilor morale și spirituale ale persoanei umane, În conformitate cu aspirațiile (principiul evaluăriiă și cu idealurile (principiul idealuluiă. Ea este o psihologie a idealului uman. Ființa umană, prin Inconștient, există În conformitate cu dinamica principiului vital, al elanului vital. Aceeași ființă umană, prin Supra-Eul său, se afirmă În conformitate cu principiul autoevaluării (putere, autoritate, prestigiu, afirmare de sineă. Se poate deduce că ființa umană este dublu polarizată. Ea este o „ființă a elanului pulsional”, prin care se afirmă ca existență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Inconștient, există În conformitate cu dinamica principiului vital, al elanului vital. Aceeași ființă umană, prin Supra-Eul său, se afirmă În conformitate cu principiul autoevaluării (putere, autoritate, prestigiu, afirmare de sineă. Se poate deduce că ființa umană este dublu polarizată. Ea este o „ființă a elanului pulsional”, prin care se afirmă ca existență și este conformă cu realitatea, dar, În egală măsură, ea este și o ființă a idealurilor, prin care caută În mod permanent să depășească realitatea, să se depășească pe sine Însăși, proiectându-se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
singur, a duce o existență singulară și izolată sfârșesc prin a te Însingura, golindu-te interior. Ajungi ca să pierzi sensul propriei tale persoane și pe cel al existenței. Totul devine absurd, de neînțeles. Viața nu mai are nici un sens. În locul elanului vital apare neliniștea care dezorganizează persoana și existența acesteia. Iată o problemă esențială asupra căreia trebuie să insistăm. Existența ca nevroză Existența Înseamnă a-fi-În-lume. Înseamnă atât a-fi-tu-Însuți-pentru-tine, cât și a-fi-tu-Însuți-cu-și-pentru-ceilalți. A fi În lume presupune o anumită pregătire a persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
El vede estetica strâns legată de etică, arta fiind considerată un act moral: cu cât sentimentele sunt mai profunde și mai curate, cu atât ele sunt mai estetice. Susține imposibilitatea separării frumosului de bine și cere de la autor sinceritate a elanului și iubire de adevăr. În numele acestui principiu, va condamna operele tendențioase, afirmând că frumosul, pe care nu îl privea ca pe un divertisment, e menit să provoace o plăcere senină, ceea ce nu se poate obține decât prin echilibru, cumpătare și
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]