2,971 matches
-
nota dominantă a orașului a fost în ton cu deprinderile balcanice ale locuitorilor săi. Deloc întâmplător, habitatul urban a înregistrat până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial numeroase carențe în ceea ce privește condițiile de igienă și starea de sănătate a locuitorilor. Elocvente, în acest sens, sunt mărturiile lui Costache Radu, rapoartele de activitate ale medicilor comunali, articolele din presa locală, dar și documentele ce ilustrează efortul Primăriei Bacău de igienizare a spațiului urban. Primul regulament igienico-sanitar al orașului a intrat în vigoare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de stânga a fost Liceul „Principele Ferdinand”. Elevii liceului proveneau în special din rândul familiilor înstărite ale orașului și mai puțin din rândul segmentului social proletar. Din această perspectivă, dezvoltarea ideilor socialiste în rândul tinerilor este cu atât mai surprinzătoare. Elocvente, în acest sens, sunt legăturile strânse cu cercul socialist „România muncitoare” (1905) - întemeiat, printre alții, de H. Aroneanu (fost elev al Liceului „Ferdinand”) și de elevul de clasa a VIII-a Vasile Radu - și atitudinile de stânga manifestate de unii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prin decizia Consiliului de igienă Bacău, din 10 iunie 1899, a fost întreruptă activitatea productivă la tăbăcăriile conduse de S. Filderman, David și Haim Abramovici, precum și la fabrica lui Moise Brüll. Din procesul-verbal de constatare, redăm câteva din aceste nereguli, elocvente pentru a ne edifica asupra condițiilor de muncă ale salariaților din aceste unități de elită ale Bacăului: „(...) reziduurile solide ale fabricațiunii pieilor nu se depărtează zilnic din curtea tăbăcăriilor; curțile fabricilor nu sunt pavate; pardoseala localurilor nu este cimentată; gropile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
puțin exacte, lipsa acestui sentiment de posesiune pe care îl avea Vasile Pogor (fiul) în ceea ce privește propria-i casă, asta cu atât mai mult cu cât personajul în discuție nu era deloc indiferent la o anume latură materială/ materialistă a existenței, elocvente fiind în acest sens diverse documente existente în arhiva Muzeului Literaturii Române Iași32. Într-o terminologie contemporană, funcționa un soi de "parteneriat public-privat" între "persoana particulară" Vasile Pogor și ședințele junimiste în care "intră cine vrea". Alegerea acestei locații pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
dintr-o dată un exemplar, poate întîrziat, din acea generație estetică de pe la 1880, care profesa concepția unei supremații a valorilor artistice în viață." În intimitatea personajului pe care și-l crease Mateiu, pătrunde cu finețe analitică Eugen Lovinescu alăturînd și unele elocvente comparații cu personalitatea paternă: "Nu moștenise nimic din sociabilitatea, din nevoia de a fi în tovărășie numeroasă, în continuă reprezentație, din verva tatălui său risipită în fața unei galerii mute de admirație. Era mai mult un nesociabil, un singuratic, cu aparențe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
femeilor pastor de către neoprotestanți". Însă sub aspectul funcționării relațiilor dintre ortodocși și protestanți supratitlul articolului este grăitor: "prăpastia dintre ortodocși și protestanți se adâncește". În cazul discursului de prezentare, vizita Papei Ioan Paul al II-lea a fost cel mai elocvent eveniment care a stârnit interesul discursiv al presei, al Bisericii și al Statului. Încă din iunie 1998, prin rândurile ziarelor se zărea rătăcită câte o informație în privința vizitei Papei la București. "Preasfințitul Nifon Mihăiță, Episcopul Sloboziei și Călărașilor: BOR nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Române. Cu numai trei zile inainte de vizită, imaginea era predominant negativă. Pe parcursul vizitei, imaginea a fost extraordinar de bună, apoi a urmat o scădere rapidă către situația anterioară vizitei 94. Consider evenimentul prezentat mai sus ca fiind cel mai elocvent pentru discursul religios de prezentare. Este un discurs ce poate duce, firesc, către alte genuri discursive, însă în cazul unor asemenea mari evenimente religioase românești, presa și Biserica au același scop, și anume prezentarea evenimentului și al importanței acestuia pentru
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de cei care, într-un fel sau altul, se simt lezați în credința sau demnitatea lăuntrică a crezului lor. Mi-a atras atenția, în această direcție, piesa de teatru a Alinei Mungiu Pippidi, intitulată Evangheliștii. Este unul dintre cele mai elocvente moduri de dezorientare și manipulare printr-un produs artistic, care poate ajunge cu multă ușurință la blasfemie și la lezarea demnității creștine. Iată de ce am simțit nevoia să fac publică indignarea mea, în paginile unei publicații ecleziastice: "A curs cerneala
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
semnificative în modelarea ideii de "imaginație", însă, din rațiuni de exhaustivitate, mă voi opri pasager asupra lor. În Milton, aceasta subtilă facultate intelectuală este descrisă drept "the Divine Vision & Fruition / În which Mân liveth eternally" (E: 132) sau, încă mai elocvent, drept "the Human Existence itself" (E: 132). În Jerusalem, imaginația este implicată într-un conflict aprins cu filosofia abstractă, fiind echivalata cu "the Divine Body of the Lord Jesus" (E: 148). Plângerea lui Albion descrie această funcție creatoare specific umană
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
identifica două elemente: vocea, că motorul prin excelență al stării de afflatus, si eul creator, ca recipient uman al viziunii. Inspirația este, astfel, reificata de factorii indefiniți sau, precum vom urmări în continuare, definiți, care declanșează procesul vizionar. Un exemplu elocvent al inspirației de origine indefinita ("immediate Dictation", cu sintagma favorită a lui Blake) este elaborarea poemului epic Milton. Într-o scrisoare către Thomas Butts și datata 25 aprilie 1803, Blake declară: "I have written this Poem from immediate Dictation twelve
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
by your ministry / The Eternal Great Humanity Divine planted his Paradise / And în it caus'd the Spectres of the Dead to take sweet forms / În likeness of himself [...]" (E: 96). Muză este, din nou, menționată în maniera indirectă (exemplu elocvent de retorica oblica) într-o scrisoare adresată Dr. Trusler și datata 16 august 1799, în care Blake pune crearea ilustrațiilor sale pe seama unui agent superior și-l citează pe Milton că predecesor: "And tho I call them Mine I know
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
agenți supranaturali. În interpretarea mea, întregul fragment reifica replică pe care eul creator blakean o oferă percepției vizuale comune și inevitabilelor ei erori. Partea a doua, America, include un Preludium și A Prophecy, fiind construită în aceeași manieră că Europe. Elocventul Preludium merită o analiză succinta, fiindcă eul creator amalgamează aici toate ingredientele unei revolte sociale de natură extremă. Sintagmele poetice sunt realizate în tuse sumbre, iar mișcările personajelor sunt greoaie, influențate de o materialitate inerta și plumburie, ce sugerează îngustimea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ar deveni, în acest caz, un individ ideal nu pentru că ar fi infailibil, ci, paradoxal, fiindcă ar putea greși, s-ar putea pocăi și ar putea fi mântuit pe vecie. Mutând acum analiza asupra dimensiunii textuale propriu-zise, trebuie spus că elocventa Preface acomodează o structură binara recurenta în concepția eului creator, care vizează opoziția dintre o nouă epoca artistică, opusă celei vechi. Dacă ultima este dominată de convenționalism, de artificiu și deci de inadecvare estetică, prima devine un catalizator de energie
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dintre afflatus și labor. Ideea care subîntinde frazele este aceea că artistul suprem trebuie să fie complet lipsit de ego, fiindcă el este condus doar de un instinct generativ de esență sacra și rămâne sub controlul agenților divini. Această stare elocventa de enthousiasmos poate fi confundată cu simplă insanitate de sclavii orbi ai rațiunii, preocupați doar de sădirea semințelor îndoielii: "I come în Self-annihilation & the grandeur of Inspiration / To cast off Rațional Demonstration by Faith în the Saviour / To cast off
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mea, aceasta observație se aplică perfect perspectivei adoptate de eul creator blakean în raport cu Golgonooza, proiectată ca spațiu privilegiat, adăpostind trupurile materiale ale tuturor bărbaților și femeilor născuți vreodată 205 și reprezentând, de aceea, un summum al speciei umane sau, mai elocvent încă, trupul spiritual al lui Christos. Că aceasta este o cheie de lectură a poemului devine evident încă din pasajul introductiv din Chapter 1, intitulat To the Public: "I also hope the Reader will be with me, wholly One în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
solicită atenția și structura lumii, fiind un spațiu determinat de istoria liniară" (1991, p. 185). 143 Los incarnează imaginația în cel mai înalt sens al acesteia, cel de creație. Uneori, manifestarea să materială este Blake însuși. 144 Pentru o exemplificare elocventa a acestei idei, cf. scrisoarea adresată de Blake lui Flaxman și datata 21 septembrie 1800 (E: 710-711). 145 W.J.T. Mitchell descrie cu acribie ceea ce el numește "dialectica vizual-verbală" a lui Blake (1978, pp. 4-14). Cu toate acestea, Ronald Paulson
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
simbolică au și anumite detalii asupra cărora autorul se oprește cu insistență, decupându-le practic din decorul general. Eliade folosește tehnica cinematografică a gros-planului focalizând diferite obiecte pentru a sublinia, prin izolarea lor, anumite sensuri nebănuite ale operei. Cel mai elocvent exemplu este, poate, descrierea mâinii Ilenei, chiar în primul capitol: ,,Și din toate aceste fragmente, profiluri, lumini gesturi, fețe, glasuri, am văzut deodată desprinzându-se mâna Ilenei, palidă cu degetele foarte lungi, aproape transparente. [...] Degetele mi sau părut neobișnuit de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mare influență asupra textului în sine, sau asupra interpretării acestuia. Este însă doar consecința unei „mode” faptul că Iubita locotenentului francez se deschide cu un pasaj citat din Marx („Emancipare înseamnă redobândirea universului uman și a relațiilor interumane de către om”), elocvent pentru ceea ce se ascunde îndărătul poveștii in sine, care pare, la o primă lectură o simplă „love story” cu un final incert? Fiecare capitol al cărții are unul sau mai multe astfel de motouri care, dincolo de „ajutorul” pe care îl
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
știute de toată lumea și că nu aș fi făcut nimic dacă nu le-aș fi împrospătat gustul. Asta se cere astăzi. Noutate și veselie". De altminteri, în Epilogul din Cartea XI, el invită poeții tineri să-i continue opera: Mai elocvenți la ei decît în versurile mele, Dacă cei pe care îi prezint mă găsesc cît de cît fidel, Sau dacă versurile mele nu sînt destul de bun model, Măcar am deschis calea: Vor putea și alții să lucreze asupra lor, Iubiți
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
alt studiu contemporan situat, prin adversitatea ideilor și a accentelor vocii critice, la polul opus. Este vorba de prefața semnată de Eugen Simion la ediția Slavici din Colecția Opere fundamentale publicată în 2001 la Editura Universul Enciclopedic. Redăm un fragment elocvent, credem, în acest sens: ,, Impresia pe care o ai, când îl citești narațiunile sufocate de atâtea determinări, este că el se căznește... Scrisa nu-i iese ușor, își compune în chinuri ca și Creangă fraza, cu deosebirea că la Creangă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
habitatul nostalgic (de la Creangă). El are o singură funcție, aceea de a fi reazem pentru construcția "lumii prin care a trecut" și a lumii artistice pe care o "mărturisește" creând-o. "Narațiunile (sale) istorice" se dovedesc a fi cele mai elocvente exemple în sprijinul afirmației de mai sus. Slavici se simte obligat în virtutea realismului său organic și declarativ să încerce o reconstrucție a locurilor necunoscute, a timpurilor apuse pe baza numeroaselor sale cunoștințe istorice. Această abordare e în sine un eșec
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
destructurarea sexului feminin; Daniel Barbu, Un mit al totalitarismului colectivismul; Adrian Cioroianu, Lumina vine de la Răsărit; Sanda I. Ducaru, Religia cincinală. Funcțiile sărbătorilor comuniste; Sorin Șerban, Ilegaliștii; Cristina Petrescu, Vizitele de lucru, un ritual al "epocii de aur". Titlurile sînt elocvente pentru tiparele strimte între care au fost strivite existențele cîtorva generații, dar și pentru evaluarea reziduurilor care vor polua în continuare mentalitățile, destul timp de-acum încolo. Le-am selectat în primul rînd pe cele care aparțin "fondului principal" de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
om, și raportat ca artificialitate la disjuncția om-natur, intra în logica demonstrației gsirea unei chei, care s asigure dac nu în sine explicarea fenomenului creației în totalitate și, deci pân la ultimele implicații ori consecințe, atunci mcar s defineasc credibil, elocvent, parametrii sau elementele specificitții acestui atât de complex fenomen, care este actul artistic (al producerii operelor artistice și al explicrii acestora. Iar Ralea sa oprit asupra ideii de tehnic înțeleas ca artificialitate creat de om, și în felul acesta opus
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
formulate de antecesori. El ofer, în cadre strict cronologice, o istorie a definiției sau a definirii omului. Judecând, formulând sentințe, de multe ori acide, (atunci când în not degajat eseistic ironizeaz, înțepând, ca în cazul definiției lui Heidegger, Ralea este totuși elocvent: Luați toate aceste elemente la un loc (variantele definițiilor precedente despre om și formați un compot, care d tocmai doctrina principal a lui Heidegger. Este doctrina omului ontologic la care face aluzie Ralea, dar pe care, în prelungirea celorlalte ipostaze
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
pe adjectivul pură, desemnează exact acea parte a activității matematice care nu are nimic de a face cu științele sau cu orice altceva din afara propriului domeniu? Această idee este împărtășită de mulți, inclusiv de numeroși matematicieni, și a fost stabilită elocvent acum treizeci de ani de către eminentul matematician englez G.H. Hardy în eseul său autobiografic Scuza matematicianului 15 [t.n.]. Ar trebui să afirm că acest punct de vedere este fals, sau măcar foarte parțial. Pentru a face asta, e nevoie
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]