7,305 matches
-
vedea, condamnat să-l descopere pe Turgheniev, mai precis fragmente din universul livresc al autorului rus. Așa se face că atât Robert, interpretul prin viu grai al aceluia, cât și romanele lui Turgheniev vor deveni marea iubire a vieții ei, emblema abolirii realului și a eșecului personal, un fel de mitologie peren consolatoare, morganatică și evazionistă. Mary se va retrage tot mai mult din viața celorlalți, anulându-și practic comunicarea cu propria familie, cu Elmer (ce va ceda vocației sale etilice
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lui Ștefan Amariței, intitulată simplu Psalmi (Editura Cronica, Iași, 2004). Doar că unghiul percepției care dictează aceste exerciții psalmice suferă o mutație decisivă: tentativa dedublării malefice dispare cu totul, lăsând locul unei curate conștiințe religioase. În întregime, cartea așezată sub emblema devizei Ordinului Iezuit, ad maiorem Dei gloriam transcrie exclusiv întâlnirile cu alteritatea radicală care este Dumnezeu "Cel Prea Înalt și puternic, Cel tare/ Creatorul și Arhitectul universului!". Tematica, desigur, impune o ideație, o tonalitate și o topică, adică un teritoriu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se raportează, încă din titluri, la poetici romantice ori simboliste consacrate Poemul (depărtarea de Mallarmé), Eminescu. Un vis, Rilke. Un vis, Hölderlin. Un vis ca să nu mai vorbim de aluziile mai mult sau mai puțin transparente la personaje, situații și embleme literare celebre. Nu-i vorbă, "ilustratele supraviețuiesc demolărilor,/ cutremurelor, incendiilor (O, Lisboa, Frisco, București,/ Alexandrii preferând pe/ Kavafis și Perse lui MD și MC și NC și AP și NS),/ inundațiilor, holocaustului, extazului erotic final", ne asigură poetul într-o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
povestește despre această floare. În ele se spune că doar iubirea poate să fie calea prin care pot fi descifrate aceste scrieri. Autorul" (subl. mea, E. I.). În acord cu această uvertură, textul propriu-zis se articulează în jurul simbolicii florii Nebuniei, emblemă identificatoare a celor aleși. Ea le-ar facilita accesul spre înțelepciunea supremă, unificând cele două mari solitudini: " Din pieptul plin de înalt al cerului,/ răsare timid în fiecare primăvară a omenirii,/ sfânta floare a Nebuniei.// Singurătatea divină și singurătatea umană
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
albe eu plec în infern" etc. În poemul de față, "aripile albe", bufnița de pe umeri și egreta sunt în mod evident însemnele nobleței, mărcile singularității naturii poetice. În numeroase alte poeme din volumele enumerate mai sus apar alte și alte embleme ale diferenței înnobilatoare, prin care poetul se delimitează, orgolios, de o exterioritate ce reprezintă majoritatea numerică, dar și minoritatea spirituală. El cântă "dimineața unui geniu/ mort la țărmul mării negre/ unde bat valuri alegre/ din mileniu în mileniu", umblă "în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-o/ în puterea nopții prietenilor tăi albaștri/ bucuria extazul beatitudinea" Iată), fie direct, fie prin mijlocirea unor trimiși înveșmântați după conveniențele riturilor orfice ("o vestală în costumul ei alb", "o preoteasă în templul faraonilor"). Sigur, cititorul care observă toate aceste embleme destinale se poate întreba care este legătura acestui hierofant cu divinitatea. Este, altfel spus, poezia lui Dan Laurențiu "o necontenită căutare a lui Dumnezeu, o continuă revelare a Divinității pentru a o pune în cauză și pentru a se pune
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
portretul unui mare însingurat, suficient sieși, hrănindu-se doar cu aer, placid însoțit cu viața și vajnic gardian lumii: "Trăiesc pe spinarea mea sar din mine/ am casă la aeroport/ beau aer mănânc aer sunt singur ocolit/ ca stâlpii cu emblema cap de mort// nevastă-mea viața își scutură de mine covoarele/ a devenit obișnuință, cu ochi pe jumătate/ închiși călătoresc prin mine clătinat/ compartiment cu păsări mari electrizate// doarme pământul cu genunchii la gură/ sub trista subțire cămașă de brumă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de erori" (Cu inima); "Al dracului am fost, cu patimă în toate,/ greșind fundamental de-atâtea ori" (Trăiască poezia și marii visători!). Pe de altă parte, poetul manifestă tendința de a-și transforma chiar și această conștiință a ratării în emblemă a diferenței senioriale: "Am studiat pe rupte, cel puțin o sută/ din poeziile mele echivalează/ cu tot atâtea doctorate" (În forță, cu nerușinare); Sunt un mare artist însăși opera mea/ are nevoie de liniște" (Calul verde). Seriile opozitive sunt activate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Deltei. Rodion (Editura Opera Magna, Iași, 2012). În fapt, un macropoem parabolic, cu nervuri mistice și bătaie intertextuală, care brodează, pe un tipar narativ plin de ramificații și semnificații de tot felul, o istorie a Deltei celei foșnitoare, pline de embleme ale eternității și ispite repede trecătoare, de figuri hieratice și povești superbe, de oameni ce seamănă a pești și pești ce seamănă a oameni, în sfârșit, de "păsări mari (care) țin lumina în loc/ să nu tulbure crâmpeiul de apă". Doar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mult decât "principiul vital al acestui univers" (cf. cunoscutului Dicționar de simboluri, coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant). Pentru nu puțini dintre teologii creștini, albina este înțeleasă drept un simbol al sufletului și al cuvântului de esență divină, ba chiar ca emblemă a lui Hristos. Un alt detaliu esențial: în ebraică numele albinei, Dbure, și cel al cuvântului, Dbr, provin din același radical. Asociind feminitatea cu albinele și, simultan, cu regalitatea ("regină exilată", respectiv "Doamnă" înveșmântată în "albastră togă"), eruditul poet nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
124, este un microcosmos care are caracteristici proprii: un cod comportamental reglementat de eticheta, practici vestimentare originale, privilegii și frontiere mai mult sau mai putin permisive, un limbaj specific, reguli și practici de politețe, cunoașterea uzanțelor specifice etc. Pariziana este emblemă universului monden, amestec de tradiție și valori în sens larg, de ocupații, de întâmplări și plăceri specifice: "la femme du monde (ou ce qu'il jugeait telle) éblouissait l'avocat comme le symbole et le résumé de mille plaisirs inconnus
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
niveau social, pense bien en détenir le secret et le monopole: voyez la midinette, "un rien l'habille" dit-on. C'est le miracle de Paris" [idem]. În poemul lui Alfred de Vigny Paris, semnul lui je ne sais quoi devine emblemă prezentului parizian și a frumuseții moderne, comentează Karlheinz Stierle [p.384-385, 431]. Pictorul Olivier Bertin este printre puținii care reușesc să surprindă acest mister: Îl avait fini le portrait de la comtesse, le meilleur, certes, qu'il eût peint, car îl
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Femeia și Franța. În reprezentarea colectivă a francezilor, femeia mitică a fost întotdeauna figură emblematica a Franței. Grațioasa și războinica totodată, Franța eternă a fost reprezentată întotdeauna în forma unei statui feminine: fie că persoana colectivă, cum ar fi Marianne (emblemă Republicii franceze) sau Marseillaise și toate reprezentările Libertății, Patriei, Revoluției, Republicii, Civilizației, fie că omagiu adus unei eroine particulare, cum ar fi Ioana d'Arc, Sfântă Geneviève sau Jeanne Hachette, care, toate, incarnează o idee patriotică de luptă și rezistența
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
această problematică de ideea de postmodernitate. Condiția de text neterminat sau de text fragmentar, a textului deconstructivist, are ca punct de plecare manifestul Școlii critice de la Yale70, caracteristica de "neterminat" sau "fragmentar" a textului în discuție fiind tratată ca "o emblemă a naturii textului în sine, ca o emblemă a acelui text parțial, care se apropie cel mai mult de statutul textului general. Fragmentul contrazice însăși ideea de totalitate, de structură centrată, de limită. Fragmentul evidențiază, prin excelență, ideea de ruptură
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
text neterminat sau de text fragmentar, a textului deconstructivist, are ca punct de plecare manifestul Școlii critice de la Yale70, caracteristica de "neterminat" sau "fragmentar" a textului în discuție fiind tratată ca "o emblemă a naturii textului în sine, ca o emblemă a acelui text parțial, care se apropie cel mai mult de statutul textului general. Fragmentul contrazice însăși ideea de totalitate, de structură centrată, de limită. Fragmentul evidențiază, prin excelență, ideea de ruptură, de discontinuitate, opusă organicismului tradițional"71. J. Hillis
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
simplă (...) nu mai cunoaște acum afectarea sentimentală și stilistică din volumele anterioare, izbutind să-și asume deplin problemele morale și existențiale, pe care le consideră esențiale, și să le individualizeze ca trăiri veritabile 89". Jocul, nostalgia, spiritualitatea, exuberanța, tăcerea devin embleme, mai mult sau mai puțin concrete, ale traversării timpului, toposuri definitorii ale liricii Anei Blandiana, încărcate însă, cu o nuanță diferită. Deconstruind canonul prim al semnificațiilor acestora, promovat în poeziile de început, poeta le încarcă acum cu sensuri noi, aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Iași, Editura Institutul European, 2008. Dimisianu, Gabriel, Sarcasm și melancolie, în "România literară", 25 (1998). Dimisianu, Gabriel, Despre vulnerabilitatea umană, în "România literară", 43 (2003). Dimisianu, Gabriel, Generația mea în anii '60, în "România literară", nr. 13 (2008). Dorcescu, Eugen. Embleme ale realității, București, Editura Cartea Românească, 1978. Dragolea, Mihai, În exercițiul ficțiunii, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1992. Dugneanu, Paul, Forme literare, București, Editura Eminescu, 1993. Empson, Will, Șapte tipuri de ambiguitate, București, Editura Univers, 1981. Fanache, Vasile, Eseuri despre vârstele poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
literar (gen, curent, stil etc.) aduce mereu elemente limpezitoare privind trăsăturile generale și caracteristice ale fenomenului în întregimea sa. Din această cauză, în rândurile de față ne vom concentra asupra secolului al XIX-lea românesc. Pentru istoria literaturii române, cronicile emblemă ale secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea formează structuri narative alcătuite din cristale aglomerate mereu atrăgător în sedimentări care permit ciclic redimensionarea receptării (ca exegeză ori simplă lectură). În aceste cronici avem de-a face cu "Nașterea textului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
clauze. 1.3.3.3 Interzicerea concurenței la înstrăinarea unui fond de comerț Potrivit art. 1 indice 1 din Legea 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale constituie fond de comerț ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenții, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale în scopul atragerii clientelei și obținerii de profit. Fondul de comerț poate face obiectul unor acte juridice precum vânzarea-cumpărarea iar clientela element al fondului de comerț va
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
drepturile și obligații corelative privitoare la fondul de comerț și la componentele acestora. Potrivit art. 1 lit c) din Legea 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale constituie fond de comerț ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenții, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale. În consecință, relativ la această componentă includem în conținutul raportului juridic de concurență drepturile referitoare la atributele de individualizare a întreprinderii firma și emblema -, drepturile asupra invențiilor, drepturi
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenții, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale. În consecință, relativ la această componentă includem în conținutul raportului juridic de concurență drepturile referitoare la atributele de individualizare a întreprinderii firma și emblema -, drepturile asupra invențiilor, drepturi asupra desenelor și modelelor industriale, elementele de know-how sau savoir-fair, drepturile de autor în special cele referitoare la programele de calculator, drepturile asupra mărcilor de comerț, industriale de servicii și indicații geografice precum și drepturile referitoare la
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
comerț. Mai mult el nu a fost definit până la apariția Legii nr. 298/ 2001 care modifică Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței care arată că fondul de comerț este ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenție, vad comercial) utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale". Sunt incluse în componența fondului de comerț: clădiri, utilaje, mașini, materii prime, materiale, mărfurile rezultate din activitatea, drepturile care privesc firma, emblema, vadul comercial, brevetele de invenție
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
corporale și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenție, vad comercial) utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale". Sunt incluse în componența fondului de comerț: clădiri, utilaje, mașini, materii prime, materiale, mărfurile rezultate din activitatea, drepturile care privesc firma, emblema, vadul comercial, brevetele de invenție, mărci. Unitatea organică a amalgamului de lucruri și drepturi este dată de voința comerciantului care le pune în serviciul comerțului său în vederea obținerii unui profit. Pentru a contura regimul juridic al fondului de comerț este
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
obligații proprii, legitimitate procesuală are comerciantul persoană fizică sau juridică. Din punct de vedere contabil bilanțul unei societăți nu comportă o rubrică "fond de comerț". Elementele corporale apar în diferite elementele de activ (stocuri, materiale) în timp ce elementele incorporale ale fondului emblema, clientela nu apar decât în mod excepțional 90. b. Natura juridică Cu privire la natură juridică de-a lungul timpului au fost formulate mai multe teorii 91. Fondul de comerț este o universalitate de fapt creată prin voința titularului său și în
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
care se desfășoară comerțul) sau prin destinație (mașini, utilaje) dar și bunuri mobile: materii prime, materiale destinate a fi prelucrate și produsele (mărfurile) rezultate din activitatea comercială; Fondul de comerț are în componență și elemente incorporale: drepturile care privesc firma, emblema, vadul comercial (clientela), brevetele de invenții, mărcile de fabrică, de comerț, de serviciu, indicațiile geografice sau drepturile de proprietate industrială, dreptul de autor, know-how (savoir-faire) etc. Sunt numite și drepturi privative și conferă comerciantului dreptul exclusiv de a le exploata
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]