3,571 matches
-
o credință în declinul monarhiei, Westminster, Whitehall, a sistemului judiciar și a sistemului de guvernare în întregimea sa"27. Daily Telegraph, referindu-se la un sondaj al Institutului S.S.L.T. în 1993, arăta că jumătate dintre britanici ar fi tentați să emigreze în Statele Unite dacă ar avea această șansă. Această stare de spirit a unui număr semnificativ din populație este confirmată de către sondajele altor instituții din ultimul sfert de secol. Primul-ministru John Major și-a invitat conaționalii pe 3 martie 1993 "să
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
circulație (1) Dreptul la libera circulație, în țara și în străinătate, este garantat. Legea stabilește condițiile exercitării acestui drept. ... (2) Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țara, de a emigra, precum și de a reveni în țara. ... Articolul 26 Viața intima, familială și privată (1) Autoritățile publice respecta și ocrotesc viața intima, familială și privată. ... (2) Persoana fizica are dreptul sa dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
ei! - să se considere „absolvită” de erorile grave ale trecutului politic, uman și militar. Dar nu această „vină”, acut resimțită, m-a determinat să mă Îndepărtez de țara și cultura strămășilor mei pe linie maternă, a șvabilor săraci care au emigrat la finele secolului al XVIII-lea spre „Răsărit”, colonizând Banatul sârbesc și românesc (ai mei au venit din Îndepărtata Alsacia-Lorena purtau numele Kunerth, dar și din zona Stuttgartului, Baden-Wurtenberg, având numele lor Millecker; la fel, și cei care purtau numele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
colorat monotonia culturală pariziană prin acel on ne sait quoi balcanique. La aceste Întâlniri și mese, Aurora era asistată și ajutată de relațiile epustuflante din lumea Înalt literară ale lui Jean Pârvulescu, poet de origine română, dar de expresie franceză, emigrat după sfârșitul războiului. La mesele Aurorei mai era invitat - dar nu totdeauna! - Constantin Tacu, sau Costa, emigrat tot În anii ’40, căsătorit cu o foarte bogată moștenitoare, dar capabil să preia și să stabilizeze, creîndu-i un prestigiu și o faimă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pierde pe sine, acel sine În care se Închide, ca un ultim refugiu, tandrețea și nesfârșita imaginare a invizibilului... Eugen Ionesco Un spirit persiflator, negator - ca o joacă teribilistă, juvenilă, critică! - s-a arătat a fi Eugen Ionescu Înainte de a emigra, autor al celebrului Nu, În care demola poeți și prozatori de primă mână ai momentului și ai literaturii române. În Franța anilor ’50 a scris piese scurte, teribiliste și ele. Cântăreața cheală și altele au avut norocul să placă unor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
supraveghere a grupurilor politice ungare aflate în Austria a fost coordonată de dr. Nikolaus B. von Medve, fost prefect al comitatului Hunyadi (1904-1905), secretar al ministrului Theodor Barthyanyi, consilier de legație la Viena (1918), unde a urmărit activitatea liderilor politici emigrați din Ungaria. Acțiunea sa a fost descoperită, astfel încât a trebuit să fie rechemat, însă și-a continuat munca din Ministerul de Externe de la Budapesta. Omul său de încredere din Viena a fost identificat în persoana lui Charles cavaler de Kleeberg
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de expansiune teritorială, unica soluție era emigrarea pe scară largă. S-a apreciat că o treime sau chiar mai mult dintre bărbații apți de muncă au fost nevoiți, în 1912, să se angajeze cu ziua în alte părți sau să emigreze definitiv, în general în Statele Unite. Sumele de bani expediate de aceștia familiilor lor ajutau foarte mult statul. Muntenegru nu avea deci baza economică pentru a putea prezenta atributele esențiale ale unui stat modern. Din cauza acestei situații, Muntenegru supraviețuia doar datorită
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
populația aceasta sărăcită. Odată cu presiunea tot mai mare a populației față de lipsa pămîntului, emigrația, care începuse deja, a devenit un factor din ce în ce mai important în viața națiunii. Cei mai mulți emigranți s-au înregistrat după înfrîngerea din 1897. Între 1900 și 1921 au emigrat 383 993 de greci, din care marea majoritate erau bărbați între cincisprezece și cincizeci și cinci de ani, cea mai activă și mai productivă parte a populației. Grecia avea cea mai ridicată proporție de emigranți din toate țările balcanice. Deși
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deci restabilirea Constituției din 1876 și abolirea autocrației. Cea mai mare parte a lor doreau din tot sufletul menținerea integrității teritoriale a imperiului așa că nu aveau o atitudine favorabilă față de revendicările naționalităților balcanice. Mulți intelectuali și politicieni fuseseră forțați să emigreze din cauza măsurilor represive luate în timpul domniei lui Abdul Hamid. Trăind în centre ca Paris, Londra, Geneva, București și în Egiptul aflat sub administrație britanică, ei rămîneau în legătură unii cu alții, organizau întîlniri și publicau ziare. La sfîrșitul secolului, grupurile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Čuvaj, ucigînd un înalt funcționar și un polițist și rănindu-i pe alți doi; un student din Zagreb, Ivan Planinščak, a încercat să-l omoare pe banul Čuvaj la Zagreb, pe 13 octombrie 1912; un tînăr croat, Stjepan Dojčić, care emigrase ín Statele Unite ale Americii, s-a întors în țară ca să-l ucidă pe Čuvaj. Între timp, ban al Croației devenise Ivo Škerlec; Dojčić a încercat să-l asasineze în ziua de 18 august 1913, dar nu a reușit decît să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ieșiri la Marea Adriatică; guvernul dorea de asemenea o serie de teritorii habsburgice. Deși monarhia nu a opus deloc o rezistență majoră în timpul războiului, unii lideri politici croați, ca Ante Trumbić și Frano Supilo, care fuseseră extrem de activi în cadrul Coaliției Croato-Sîrbe, emigraseră. Ei au jucat un rol important în formarea Comitetului Iugoslav, care își avea cartierul general la Londra și care urmărea unirea tuturor slavilor de sud într-un singur stat. Primele experiențe ale emigranților politici nu au fost deloc încurajatoare: ei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
problemelor legate de Marea Depresiune, însă nici ea nu i-a putut stăpîni pe membrii ORMI, fiind confruntată și cu o recrudescență a provocărilor venite din partea susținătorilor comuniștilor. După ce partidul fusese scos în ilegalitate în 1924, unii dintre membrii săi emigraseră, iar alții se alăturaseră unei organizații de acoperire, Partidul Muncitoresc Bulgar, fondat în 1927. Comuniștii au continuat să aibă propriile lor sindicate. În alegerile din 1931, din rîndul Partidului Muncitoresc au fost aleși treizeci și unu de deputați, iar în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
societatea rurală. Deosebit de importantă era presiunea crescîndă din afară asupra vieții sătești. Tinerii erau obligați să-și părăsească familiile ca să presteze serviciul militar; mulți dintre ei erau nevoiți să plece în căutare de lucru. Alții, mai ales cei din Grecia, emigrau, dar păstrau legătura cu familiile lor. În plus, guvernele naționale au început să fie preocupate în mai mare măsură de populațiile lor rurale. Firește, școala era un instrument deosebit de important pentru transmiterea ideilor și cunoștințelor despre alte locuri. Chiar dacă eforturile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bune, mulți au murit în închisoare sau au fost supuși unui tratament extrem de aspru. Macedonenii, albanezii, cei suspectați că ar fi comuniști și croații au trăit o perioadă deosebit de dificilă. Pentru a scăpa de regimul represiv, mulți lideri politici au emigrat. Pribičević, care era șeful prečanilor sîrbi, a fost la început întemnițat, apoi i s-a permis să plece pentru tratament medical în Cehoslovacia, unde a murit de cancer în 1936. Cel mai controversat politician croat, Ante Pavelić, membru al aripei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
juca nici un rol în aceste calcule. Nici un guvern est-european nu avea încredere în ruși și nici nu era tentat să colaboreze cu ei. Politica sovietică era sprijinită numai de partidele comuniste, care fuseseră trecute în ilegalitate și ai căror lideri emigraseră sau fuseseră condamnați la închisoare. Din tabăra Axei, rolul major în politica balcanică era jucat în continuare de Mussolini. Diplomații germani afirmau tot timpul că nu aveau nici un obiectiv politic în Balcani. Pînă în 1940, ei au acordat într-adevăr
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cînd vor fi fost făcute pregătiri mai bune. Acțiunile sovieticilor i-au forțat însă să adopte o atitudine deschisă. În iulie și august 1941 au fost readuși în țară cu ajutorul submarinelor sau fiind parașutați o serie de comuniști bulgari care emigraseră, cu misiunea de a organiza o revoltă. Din cele cincizeci și opt de persoane implicate în această tentativă, douăzeci au fost prinse și împușcate pe loc, iar celelalte au fost și ele deconspirate nu peste multă vreme. Acțiunea aceasta, care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în măsură să profite din plin de ocazie. Avînd mai puțin de două mii de membri, organizația nu beneficia nici de o conducere națională puternică. Drept urmare a represiunilor din perioada anterioară, majoritatea comuniștilor proeminenți își petrecuseră ultimii ani în închisoare sau emigraseră în Uniunea Sovietică. Aceștia din urmă, așa-numiții moscoviți, s-au întors în momentul acesta în România. Figurile de frunte erau Ana Pauker, al cărei tată era rabin în Moldova, Emil Bodnăraș, care provenea din Bucovina și era de origine
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
încurajeze ducerea de către partidul său a unei politici independente cu orientare pro-occidentală. Supus unor permanente obstrucții și hărțuiri, el a demisionat în cele din urmă în favoarea lui Nikola Petkov. Ulterior, Dimitrov s-a refugiat în clădirea misiunii americane de la Sofia, emigrînd în final în Statele Unite. La început, Petkov părea să aibă o mai bună bază de cooperare cu Partidul Comunist. El colaborase cu Frontul Patriei de la bun început și sprijinise ideea unei strînse asocieri cu Uniunea Sovietică, dar a intrat totuși
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
imediat după sfîrșitul războiului. Dobrogea de sud, pe care Bulgaria o anexase în 1940 și a cărei stăpînire o deținea din 1945, avea o numeroasă populație turcească. Guvernul bulgar a exercitat presiuni puternice asupra acestor oameni ca să-i forțeze să emigreze, deoarece avea nevoie de pămînturile lor în cadrul programului de colectivizare. Cu toate că aproximativ 150.000 de turci au plecat la începutul anilor '50, în 1965 mai erau încă în jur de 750.000 de turci în țară.10 În plus, nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
totuși un mare număr de cetățeni neromâni, mai ales unguri, germani, sîrbi, turci și evrei, care reprezentau la un loc peste 12% din totalul populației. Ca și în Bulgaria, cea mai mare parte a evreilor rămași la sfîrșitul războiului au emigrat în Israel. Mulți turci au plecat în Turcia, iar oficialitățile române, aidoma celor bulgare, încurajau emigrarea lor ca să pună mîna pe mai mult pămînt în Dobrogea. Extinderea acestei schimbări demografice este ilustrată de următoarele cifre: în 1930 erau 728.115
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai rămăseseră în România doar 14 329. Problema majoră în privința minorităților rămînea însă tot cea din Transilvania. Elementul german se diminuase foarte mult în timpul războiului și după terminarea acestuia, cînd zeci de mii de sași au fost uciși, forțați să emigreze sau au plecat împreună cu armata germană. Din totalul de 745 000 de germani care trăiau în 1930 în România, mai rămăseseră 385 000 în 1956. Ca și în perioada interbelică, această minoritate nu a creat mari probleme politice. Dificultățile cele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Încercînd să detensioneze situația, Constituția emisă în 1952 prevedea instituirea în Transilvania a unei Regiuni Autonome Maghiare, formată dintr-un teritoriu în care 77 % din locuitori erau unguri. Cu toate că evreilor și turcilor li se permisese, ba chiar fuseseră încurajați să emigreze imediat după război, politica aceasta nu a fost aplicată și în cazul ungurilor. Mai mult, peste puțin timp a fost blocată orice emigrație, atît a românilor cît și a minorităților. Așa cum am văzut, imediat după război, puterea în stat se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
justificată de faptul că nivelul de viață din Ungaria era mai ridicat, situație care constituia un element de atracție suplimentar pentru ungurii din România. Chestiunea populației germane nu a provocat controverse de acest fel. Cu toate că membrii acesteia întîmpinau greutăți ca să emigreze, practic mulți au plecat. Nemulțumirile lor nu găseau o înțelegere adecvată în nici unul din cele două state germane. Invazia din 1968 din Cehoslovacia a fost un șoc neașteptat pentru relațiile româno-sovietice. Întrucît o asemenea intervenție în afacerile interne ale unui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
forme diferite de organizare socialistă. Pe lîngă aceasta, ei le puteau acorda locuitorilor lor o gamă de libertăți civile mai largă decît își permitea orice alt guvern comunist. Cetățenii iugoslavi erau liberi să călătorească, să lucreze în afara țării și să emigreze. În al treilea rînd, statul a putut adopta o poziție neutră între lagărul sovietic și Occident și să reziste amestecului în afacerile lui interne. CONCLUZIE În acest capitol au fost discutate evenimentele interne din patru state socialiste balcanice. În 1945
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de muncă. Cei care aveau propriile gospodării sau ateliere au întîmpinat cele mai mici greutăți ca să-și reia o existență normală. O mare parte a lor nu s-au mai întors niciodată în casele lor sărace din munți: unii au emigrat, alții s-au mutat în orașe. Cel de-al doilea război mondial și războiul civil provocaseră distrugeri economice enorme. Pe lîngă aceasta, situația din timpul războiului dusese la intensificarea problemelor economice fundamentale analizate mai sus. Suprafața limitată de pămînt arabil
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]