2,866 matches
-
interne continuau să rețină atenția, cel mai delicat aspect rămîneau conflictele naționale. Următoarea criză a avut drept centru Croația. Temerile poporului croat față de viitorul lui național erau foarte mari. În anii '60, republica aceasta avea cel mai mare număr de emigranți și o rată a natalității dintre cele mai scăzute. Un procentaj de 5,2 % din populație lucra în 1971 în străinătate; dintre aceștia, 50,7 % aveau sub treizeci de ani, iar 63,2 % erau bărbați.38 Exista o îngrijorare foarte
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
alte soluții politice practice i-au determinat să devină suporteri de nădejde ai federației iugoslave. Cu toate acestea, ei s-au alăturat plîngerilor croaților în privința sprijinului financiar pentru construirea fabricilor politice și și-au exprimat temerile relativ la numărul mare de emigranți care plecau să lucreze în străinătate. La celălalt capăt al scării economice, locuitorii Muntenegrului erau relativ mulțumiți. Considerîndu-se în general ca fiind sîrbi, ei nu se temeau de dominația sîrbă. În plus, dat fiind că regiunea fusese în timpul războiului un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
producții de legume și fructe, care asigură o parte importantă a exportului. Industria prelucrătoare, concentrată în zona Amman-Zarka, Aqaba, produce îngrășăminte chimice, ciment, produse petroliere, bunuri de larg consum. Turismul are o contribuție importantă în balanța de plăți, precum și trimiterile emigranților în țările arabe petroliere (până în anul 1990). Conflictul armat din Golf (1990-1991) a provocat întoarcerea masivă a acestora. Relațiile româno-iordaniene Cele două țări au stabilit relații diplomatice la 2 aprilie 1965, la nivel de ambasadă, având ambasade la București și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
limbă la alta fără întrerupere. Din colțul ochilor urmăream reacția colegilor și am văzut uimirea care a pus stăpânire pe fețele lor. La un moment dat, am văzut că ambasadorul argentinian, Jorge Gaetano Zein Assis (născut în Buenos Aires din părinți emigranți din Liban, cu care am întreținut relații mai mult decât cordiale), a ieșit pe culoar și s-a adresat celor prezenți pe un ton răstit, zicând: "Haideți, intrați, intrați repede în sală! Să nu pierdeți spectacolul! Așa ceva nu ați mai
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
la tribuna parlamentului din Ierusalim (la 2 martie 1981), Mitterrand a evocat cu mândrie începuturile activității sale politice în favoarea Israelului, amintind că, în 1947, el a fost unul din cei doi miniștri din guvernul Franței care s-au solidarizat cu emigranții de pe vaporul "Exodus". Apoi a mai amintit faptul că, în 1978, el a fost unicul om politic dintre toți șefii marilor partide politice din Franța care s-a pronunțat în favoarea acordurilor de la Camp David, iar doi ani mai târziu a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
68. Menționăm, de asemenea, că există mărturii cu privire la negustori evrei care au circulat pe drumurile comerciale legând centrul Europei, prin Ungaria, cu lumea bizantină, și care au promovat, în veacurile XIII-XIV, contacte de schimburi sporadice cu agenți comerciali locali. Evreii emigranți din țările vecine nu au penetrat în mod clandestin pe teritoriul românesc; ei nu "s-au furișat în mod viclean" în interiorul provinciilor, precum afirmase înveteratul antisemit Nichifor Crainic, ci venirea lor a fost privită de anumiti domnitori cu bunăvoință, văzând
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
amenințare. Agitația refugiaților polonezi s-a intensificat după ce armata franceză, condusă de Napoleon Bonaparte, a învins zdrobitor armata austriacă, ocupând întreg nordul Italiei și apoi s-a îndreptat spre Viena. În noile condiții internaționale, în primăvara și vara anului 1797, emigranții polonezi refugiați în Moldova, după împărțirile succesive ce au dus la dispariția Poloniei ca stat, au socotit că a sosit momentul favorabil declanșării luptei pentru redobândirea patriei lor. În acest scop, generalul de brigadă Joachim Denisko, conducătorul emigranților polonezi din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
anului 1797, emigranții polonezi refugiați în Moldova, după împărțirile succesive ce au dus la dispariția Poloniei ca stat, au socotit că a sosit momentul favorabil declanșării luptei pentru redobândirea patriei lor. În acest scop, generalul de brigadă Joachim Denisko, conducătorul emigranților polonezi din Moldova și Valahia, care se erijau în propagatori ai spiritului și ai ideilor revoluționare 198, a elaborat împreună cu ambasadorul Franței la Constantinopol, Aubert Dubayet, un plan de acțiune contra Austriei. Respectivul plan prevedea ca trupele poloneze să treacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
The Lands Partitioned Poland. 1795-1918, University of Washington Press, 1975, p. 27. 203 Erich Prokopowitsch, op. cit., p. 341. 204 Al. Vitencu, Documente moldovenești din Bucovina, Cernăuți, 1929, p. 41-51. 205 Ibidem. 206 Erich Prokopowitsch, op. cit., p. 341. 207 Teodor Balan, Emigranții poloni în Bucovina și Moldova, Cernăuți, 1936, p. 6-8. 208 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Hofkanzlei, Protokollen, Galizie, 1797, nr. 108. 209 Ibidem. 210 DANIC București, colecția Microfilme URSS, Liov, rola 60, cadru 543. 211 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Hofkanzlei, Galizie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
creația folclorică (literară) românească este resuscitată azi... peste ocean. Nu mai circulă din gură în gură, ci prin internet, din PC în PC, păstrându-și astfel caracterul de creație colectivă. "Balada lui Ion Americanu", la mare circulație astăzi printre românii emigranți din USA și Canada, e-o mostră. Deplânge pocirea limbii strămoșești și împănarea ei cu americanisme: "De pe meleagul transilvan / Plecă Ion peste ocean / Lăsându-și strămoșeasca glie / Cu viză de la... loterie." Și ce să facă bietul Ion altceva decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sporul, acordate potrivit legii; - renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război; - ajutorul anual pentru acoperirea unei părți din costul chiriei, energiei electrice și energiei termice; - ajutorul de înmormântare; - sprijinul material acordat soțului supraviețuitor sau urmașilor membrilor Academiei Române; - ajutoarele acordate emigranților politici greci; - ajutorul pentru refugiați; - ajutoarele umanitare, medicale și sociale; - ajutoarele sociale acordate în baza legislației de pensii. Ordonanță f) contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protecție și de lucru, alimentației de protecție, medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, ce se acordă
NORME METODOLOGICE din 29 decembrie 1999 pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126564_a_127893]
-
sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de aculturație: integrare, asimilare, sincretism, disjuncție (Wachtel, 1974). Termenul aculturație a fost sugerat de antropologul american G.W. Powel încă din 1880 pentru a descrie transformarea modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a mediului integrator, din cauza condițiilor sociale tulburi, neașezării și rupturilor istorice care generează mari reconfigurări valorice și atitudinale, se poate produce aculturația inversă, în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
însă de o anumită ambiguitate semantică. Astfel, reinterpretarea se referă la asumarea trăsăturilor culturii dominante în spațiul public, menținînd propriile repere culturale în spațiul privat, fenomen care se întîlnește deseori în comunitățile emigrante, mai precis în cazul primei generații de emigranți. Sinteza are un impact aparte îndeosebi la copiii care provin din a doua generație; aceștia încearcă modele noi de gîndire și sensibilitate, inovînd în raport cu una sau alta din culturile aflate în contact. Sincretismul sugerează apariția unei noi culturi, precumpănitor eterogene
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
proprie, în același timp făcînd parte din unele structuri ale societății dominante. Acest proces nu este unidimensional, ci multidimensional; în cadrul lui toate elementele părții integrante sînt redefinite de către noul venit, printr-o reinterpretare frecvent întîlnită la membrii primei generații de emigranți. Această situație pare de multe ori cea mai echilibrată, satisfăcînd atît exigențele individului, cît și pe cele ale comunității, și are în vedere voința de a lega relații cu alte grupuri din societate. Prin integrare se ajunge la o redefinire
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cultură. 3.7. Cercetări psihosociologice asupra fenomenelor de mobilitate socială masivă. Emigrarea în masă Primii specialiști din zona științelor sociale care s-au preocupat sistematic de problema emigrării, precum Schlesinger, Hansen, Blegen, Wittke, au fost ei înșiși copiii sau nepoții emigranților. începînd cu lucrarea lui Oscar Handlin, sociologii au început să se concentreze asupra proceselor asimilaționiste experimentate subiectiv. în opinia istoricilor, emigranții au adus cu ei valori culturale diverse, pe care le-au folosit pentru a-și păstra controlul asupra propriilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
s-au preocupat sistematic de problema emigrării, precum Schlesinger, Hansen, Blegen, Wittke, au fost ei înșiși copiii sau nepoții emigranților. începînd cu lucrarea lui Oscar Handlin, sociologii au început să se concentreze asupra proceselor asimilaționiste experimentate subiectiv. în opinia istoricilor, emigranții au adus cu ei valori culturale diverse, pe care le-au folosit pentru a-și păstra controlul asupra propriilor vieți și pentru a-și structura formele de adaptare. Lucrarea lui W. Thomas și Th. Znaniecki (1918 1920/2002) despre emigranții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
emigranții au adus cu ei valori culturale diverse, pe care le-au folosit pentru a-și păstra controlul asupra propriilor vieți și pentru a-și structura formele de adaptare. Lucrarea lui W. Thomas și Th. Znaniecki (1918 1920/2002) despre emigranții țărani polonezi în America este una din primele lucrări ce includ studiul culturii și al organizării sociale a emigranților. Adevărată explorare de pionierat pentru științele sociale americane ale secolului XX, cercetarea celor doi exponenți ai Școlii de la Chicago urmărea să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
propriilor vieți și pentru a-și structura formele de adaptare. Lucrarea lui W. Thomas și Th. Znaniecki (1918 1920/2002) despre emigranții țărani polonezi în America este una din primele lucrări ce includ studiul culturii și al organizării sociale a emigranților. Adevărată explorare de pionierat pentru științele sociale americane ale secolului XX, cercetarea celor doi exponenți ai Școlii de la Chicago urmărea să explice problemele sociale ale vremii prin examinarea relației subiective dintre indivizi și societatea integratoare. Mai mult, investigația a avut
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indivizi și societatea integratoare. Mai mult, investigația a avut o mare influență asupra unei întregi generații de sociologi, consfințind rolul de prim-plan al Școlii de la Chicago în cunoașterea socială. Studiul a fost mai mult decît o cercetare a adaptării emigranților, propunînd o analiză ce examina modul în care societățile tradiționale răspund la forțele modernizării. Articulat ca o strădanie deliberată de a dezvolta o metodologie calitativă sistematică pentru sociologie, bazată pe surse narative ce oglindeau experiențe de viață individuale (de tipul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
formarea comunitară, adică pe etnicizare. în ciuda limitelor studiului pe care l-au realizat, acesta a fost și încă mai este valorificat în cercetările aplicate psihosociologice. În anii '70 ai secolului XX, membrii unui proiect de cercetare pe tema înțelegerii experiențelor emigranților germani prin scrisori au dorit să interpreteze informațiile găsite într-o asemenea "sursă" despre evenimentele sociale și politice, cu scopul de a formula concluzii despre fenomenul aculturației. Dar multe dintre aceste scrisori, în special cele scrise de femei, au fost
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dintre aceste scrisori, în special cele scrise de femei, au fost considerate ca avînd o însemnătate redusă, pentru că tematica lor dominantă făcea referire la sfera privată, mai degrabă neglijată de către cercetătorii sociali și istorici. Lalonde și Cameron (1994) au studiat emigranții din Canada, iar cercetarea în care s-au angajat a fost centrată pe grupurile de emigranți din Caraibe (formate din populații de culoare), din China, Italia și Grecia. Au fost administrate chestionare acestor patru grupuri etnice, luîndu-se în considerare dacă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
redusă, pentru că tematica lor dominantă făcea referire la sfera privată, mai degrabă neglijată de către cercetătorii sociali și istorici. Lalonde și Cameron (1994) au studiat emigranții din Canada, iar cercetarea în care s-au angajat a fost centrată pe grupurile de emigranți din Caraibe (formate din populații de culoare), din China, Italia și Grecia. Au fost administrate chestionare acestor patru grupuri etnice, luîndu-se în considerare dacă emigrantul era membru al primei generații (116 subiecți) sau copilul devenit adult al primei generații (133
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din Canada, iar cercetarea în care s-au angajat a fost centrată pe grupurile de emigranți din Caraibe (formate din populații de culoare), din China, Italia și Grecia. Au fost administrate chestionare acestor patru grupuri etnice, luîndu-se în considerare dacă emigrantul era membru al primei generații (116 subiecți) sau copilul devenit adult al primei generații (133 de subiecți). Părinții (prima generație) au demonstrat o identificare etnică mai puternică decît copiii lor (a doua generație). în general, similaritatea culturii gazdă și a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
membru al primei generații (116 subiecți) sau copilul devenit adult al primei generații (133 de subiecți). Părinții (prima generație) au demonstrat o identificare etnică mai puternică decît copiii lor (a doua generație). în general, similaritatea culturii gazdă și a culturii emigranților referitoare la dimensiunea individualism-colectivism crește probabilitatea bunei adaptări. O asemenea aserțiune dovedește cum, bunăoară, emigranții veniți dintr-o cultură colectivistă într-una individualistă pot întîmpina dificultăți mai mari în adaptarea la noua cultură decît alții, veniți tot dintr-o cultură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
subiecți). Părinții (prima generație) au demonstrat o identificare etnică mai puternică decît copiii lor (a doua generație). în general, similaritatea culturii gazdă și a culturii emigranților referitoare la dimensiunea individualism-colectivism crește probabilitatea bunei adaptări. O asemenea aserțiune dovedește cum, bunăoară, emigranții veniți dintr-o cultură colectivistă într-una individualistă pot întîmpina dificultăți mai mari în adaptarea la noua cultură decît alții, veniți tot dintr-o cultură individualistă. Cu cît distanța culturală este mai mare între cele două societăți, cu atît dificultatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]