2,278 matches
-
notează asemănările. 2. În perechi - fiecare elev completează un cerc, cu câte una din problemele de comparat; apoi le suprapun și realizează „diagrama perechii”, completând asemănările. 3. Se prezintă mai multe produse și se analizează. 4. 5. Se realizează evaluarea. Empatia Metodele empatice pun elevul În situația de a juca un rol, de a Înțelege modul de a gândi, de a simți și de a acționa al „celuilalt”, care Îi poate fi contemporan sau nu. Elevul trebuie săși precizeze anumite decizii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Vasilica Iloaia, Genoveva Gaţu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93549]
-
Analizarea, accesarea, administrarea, integrarea, evaluarea, și crearea de informații În diverse forme și medii. 6. Abilități interpersonale și de colaborare - Demonstrarea capacității de lucru În echipă și de conducere; adaptarea la diverse roluri și responsabilități; colaborarea productivă cu ceilalți; exprimarea empatiei; respectarea perspectivelor diverse. 7. Identificarea, formularea și soluționarea problemelor - Capacitatea de a depista, formula, analiza și soluționa probleme. 8. Auto-formare - Monitorizarea propriilor cerințe de Înțelegere și Învățare; localizarea resurselor corespunzătoare; transferul cunoștințelor dintr-un domeniu În altul. 9. Responsabilitatea socială
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cerasela Ionela GRIGORAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93104]
-
mare lucru, deoarece, subteran, dorințele sale se îndreptau către aceiași pictură, de atmosferă învăluită de griuri, în care culoarea trăiește nu prin raporturi de contraste sau complementare, ci subordonată valorației. N-a învățat cum se obțin acele calități decât prin empatie, dar efortul se răsfrânge înnobilând numeroase din lucrările sale, ca: Peisaj din Lerești, În poiană, Hora Unirii la Câmpulung etc.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag 105) Nica Nicolae 1917 - ? Sculptor Născut la în data
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
filosof german dedicat esteticii și subconștientului, fapt care-l fascinează pe Sigmund Freud, preocupat de hipnoză și isterie. Concepția sa era că fiecare stare mintală are gradul său de conștiință și că râsul reprezintă aspectele sale ascunse. El vorbește despre empatia estetică (Einfühlung). 140 Wilhelm Fliess (1858-1928), medic otorinolaringolog german. Entuziasmat de psihanaliza freudiană, o aplică în profesia sa. Elaborează teoria periodicității vitale, a bisexualității înnăscute, ciclul sexual de 23 de zile al omului, relația dintre nas și sex, existența nevrozei
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lacanian. Thomas preia conceptul de imagine-oglindă și noțiunea complexă de iluzie speculară, pe care o definește drept o confuzie cvasi-totală între model și reproducere (ușor de realizat, spre exemplu, în cinematografie; este implicată aici imaginea internă, care capătă viață datorită empatiei, dar și subiectului receptor). Astfel, Thomas trece dinspre psihosociologie și analiza mito-critică a imaginii la spectator și la memorarea de către el a aparițiilor vizuale. Fantasmatica, studiată de Lacan în relație cu fenomenul dereglării psihice, dar și cu "stadiul oglinzii" (descoperirea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Thomas 25) −, fie pentru că acesta este un simptom al fantasmelor provocate de o tra(u)mă refulată (teoria freudiană), fie pentru că este manifestarea vizibilă a unui arhetip atunci când el se particularizează (teoria jungiană). În ciuda unei anumite capacități de a crea empatie, simbolul este însă un "instrument" lingvistic de operare abstractă și are un caracter general, de largă reprezentare culturală pentru o comunitate sau un stat.11 (Din nou semnalez o problemă metodologică: dacă simbolul este citit prin grila semiotică, atunci e
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginația necontrolabilă, care este necreativă, conține forme patologice halucinație, complexe de inferioritate), delirul, coșmarul, visul, reveria. 2. imaginea mintală - care tinde spre formele creative, permițând vederea cu ochii spiritului. Imaginea mintală ca formă intermediară cuprinde imaginația speculativă, reproductivă, substitutivă (din empatie). 3. imaginația creativă - cuprinde numai imaginația anticipativă (cu expectanță creatoare) și imaginația propriu-zisă, având două funcții: de căutare, explorare și de schimbare. Imaginația creativă Unele teorii ale imaginației creative susțin că imaginile există și sunt depozitate în mintea inconștientă, iar
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
abordarea inversă a problemei. Analizând mai atent cele două metode, găsim mai multe deosebiri decât asemănări. O caracteristică comună a ambelor metode este aceea că, amândouă se bazează pe căutare, exploatare în profilul creativității, mecanismele conștiente și mai ales preconștiente. Empatia reprezintă procesul de transpunere și identificare a creatorului cu obiectul sau fenomenul în cauză pentru a-l aborda din această perspectivă, în scopul soluționării problemei. Dintre toate metodele , sinectica pune accent mai ales pe analogii: analogia directă, analogia personală, analogia
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
intră în procesul de purgacion doar prin intermediul artelor. 1. Efectul oglinzii: imaginea între imitație, (re) prezentare și imaginație Orice formă de imitație artistică nu poate să se sustragă momentelor de redefinire sau teoriilor moderne ce privesc natura afectelor și a empatiei, nici influenței mitologiei și a misticismului. Opera de artă este un construct complex care depășește imitația fără să o elimine - arta este reală. Astfel, imitația conlucrează cu imaginația în procesul de creație într-un mod special. Încă de la Platon, prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mereu în raport cu perceția în virtutea actului estetic. Experiența estetică se produce prin intermediul sensibilului, în timp ce prin percepție ne este dată totalitatea operei de artă. Experiența estetică a altor tipuri de obiecte (culturale, simbolice sau religioase) nu se produce prin sensibilitate, ci prin empatie și duce la senzații diverse. Obiectul de artă este perceput prin intermediul sentimentului de plăcere, unde plăcerea este cauzată de ideea de frumos. Frumosul este aparența (das Scheinen) sensibilă a ideii care diferă de ideea inițială. Astfel aparența nu poate să
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
in a coherent construction of space and time applied to both realistic and fantastic literature" (t. m.). Juan Gonzalez Etxeberria, "Metamorphosing Worlds in the Cinema of the Fantastic", în CLCWeb: Comparative Literature and Culture, vol. 10, nr. 4, 2008. 18 Empatia și simpatia funcționează din perspectiva spectatorului. Prin empatie putem experimenta ceea ce protagonistul exprimă. Prin simpatie avem experiența unei senzații ce se plasează spre protagonist. C.f. Michael O'Pray, Film, Forum and Phantasy. Adrian Stokes and Film Aesthetics, MacMillan, New York, 2004
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
applied to both realistic and fantastic literature" (t. m.). Juan Gonzalez Etxeberria, "Metamorphosing Worlds in the Cinema of the Fantastic", în CLCWeb: Comparative Literature and Culture, vol. 10, nr. 4, 2008. 18 Empatia și simpatia funcționează din perspectiva spectatorului. Prin empatie putem experimenta ceea ce protagonistul exprimă. Prin simpatie avem experiența unei senzații ce se plasează spre protagonist. C.f. Michael O'Pray, Film, Forum and Phantasy. Adrian Stokes and Film Aesthetics, MacMillan, New York, 2004. 19 "In a written drama there are [...] two
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
asupra lumii, educația, fie că are loc în familie, în comunitate sau în școli, trebuie să îi ajute să-și descopere propria indentitate. Doar astfel vor fi în măsură să privească lumea din perspectivaceluilalt și să-i înțeleagă reacțiile. Cultivarea empatiei prin intermediul familiei poate să dea roade în termeni de comportament social de-a lungul vieții. Școala și familia trebuie să acorde suficient timp și să creeze suficiente ocazii pentru ca tinerii să se poată familiariza încă din copilărie cu acțiunile în
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
43‑51). Pe baza măsurătorilor sale, autorul reușește să surprindă un stil charismatic, particularizat prin: însușiri afective (capacitatea de a comunica trăiri afective, automonitorizarea conduitei afective, echilibrul afectiv); însușiri cognitive (stilul cognitiv interpersonal, percepții sociale, imagine de sine); însușiri relaționale (empatie, extraversie, orientare prosocială) (ibidem, pp. 108‑109). Leadership‑ul charismatic a ridicat în psihologia organizațional‑managerială o serie de întrebări, printre care mai importante ar fi cele de mai jos: 1) Care sunt factorii de personalitate considerați a fi potențial
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
putem face în așa fel încât să câștigăm fiecare dintre noi”, „nu există Eu și Tu, ci există Noi”, „dacă vrem să reușim trebuie să cooperăm”. Cheia ei o reprezintă eliminarea puterii ca mijloc de negociere și înlocuirea ei cu empatia, încrederea, respectul reciproc, acceptanța comună. Iată câteva dintre caracteristicile acestui tip de negociere: se centrează pe valoare și nu pe concesii sau pe jocul constrângător al ofertelor și contraofertelor; îmbogățește acordul ambelor părți, transformându-l într-o înțelegere care unește
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un oarecare grad de naivitate al persoanei care îl practică, este considerat ca fiind proba unei slăbiciuni. Stilul tehnic: rațional, demonstrativ, bazat pe cunoștiințe, pe înțelegerea faptelor, pe un discurs obiectiv, riscă însă a desconsidera sentimentele partenerilor, este lipsit de empatie, ceea ce ar putea îngreuia negocierea. Stilul de tip discurs: se afirmă prin elocință, prin mare artă a cuvintelor, dar poate antrena o atitudine de polemică din partea auditorului; părăsind terenul faptelor, se amplasează la nivelul dogmelor, opiniilor. Autorul propune și un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dezvoltat, dispuse să asculte și să reacționeze la propunerile părții adverse, au interese clar definite, lucreează sistematic, oferă variante acționale multiple pe care cealaltă parte le cântărește și le reține pe cele mai bune, creează și menține relații bazate pe empatie, echitate, creativitate și destindere, dispune de o vastă experiență care îi permite să evalueze ușor variantele acționale (pentru informații suplimentare, vezi Vasile, 2001, pp. 74-77, 80-81). Unii autori, pentru a crește gradul de atractivitate al tipologiilor stilurilor de conducere, recurg
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au împărtășit un asemenea punct de vedere și cei care l-au respins a fost mult mai acerbă. Primii se bazau pe fenomene de contagiune emoțională, de imitare automată și de sincronizare a expresiilor, postărilor, mișcărilor etc., pe procesul de empatie care permite ca tensiunea resimțită de o persoană să afecteze nivelul de tensiune resimțit de o altă persoană. Pornindu-se de aici s-a și formulat un model al „burnout-ului indus social”. Cercetările ulterioare au fost orientate spre descoperirea modului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
exagerează talentele și realizările lor, manifestând o emoționalitate expresivă. Datorită impulsurilor unei nevoi de impresionare și stimulare, frecvent, acestea manifestă o slabă autodisciplină, slabă capacitate de concentrare și tendințe către reacții zgomotoase. Superficial pot fi primitoare, încântătoare, însă deseori sinceritatea, empatia și considerația pentru ceilalți sunt slab dezvotate. Îi folosesc pe alții pentru propriile lor câștiguri. Alternează între extremele idealizării și devalorizării. Relațiile lor tind a fi instabile. Când fantezia puterii, succesului, strălucirii nelimitate este atacată, astfel de lideri reacționează cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
oferite de această școală urmăresc formarea și dezvoltarea unor deprinderi, atitudini și competențe specifice, creând premisele necesare integrării socio-profesionale a copiilor cu deficiență auditivă. Demersul educativ centrat pe copiii cu C.E.S. solicită din partea cadrului didactic o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (stăpânirea limbajului mimico- gestual, a sistemului dactil). Profesorii copiilor cu deficiență auditivă au nevoie să știe cum să predea fiecărui elev în parte, respectând particularitățile
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
sunt importante pentru cercetător, furnizând indicii referitoare la cele mai importante eforturi și victorii ale oamenilor, cele mai profunde valori, căutările, eventualele eșecuri și reveniri. Povestirile vieții ne înfățișează religia și spiritualitatea ca pe o experiență trăită. Cercetătorii pot manifesta empatie față de experiența altora receptându-o în termenii proprii ai povestitorului și punându-i apoi întrebări empatice specifice, cum ar fi: ce credințe sau viziuni asupra lumii sunt exprimate în povestire? Este planul transcendent explicit? În ce fel comunitatea joacă vreun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
persoane. Există diferite căi de a atinge niveluri mai profunde ale realității, de la tipuri specifice de întrebări la comentarii sau ascultarea empatică și receptivă. Nivelul de răspuns va fi cu atât mai profund cu cât vom manifesta mai mult interes, empatie, grijă, căldură și aprobare față de respondent. Când astfel de calități sunt prezente într-un interviu, acesta se poate transforma într-o căutare creativă a înțelegerii reciproce (Douglas, 1985). Întrebări cum ar fi „Cum ți s-a părut asta?” sau comentarii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de ex., mai sus, mai jos), deixisul memorial/ empatic (sintagmele demonstrative al căror referent nu poate fi identificat nici pe baza textului, nici pe baza situației de comunicare, ce țin de nivelul emoțional al comunicării și creează un efect de empatie cu vorbitorul) și deixisul discursiv (deicticele interpretîndu-se nu doar în funcție de contextul exterior textului în care apar, ci și de genul discursiv specific textului în cauză, integrîndu-se unei anumite scene de enunțare: de ex., deicticele de timp în discursul de presă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau reacțiile electrodermice, de exemplu, oferă date importante despre starea emoțională a individului), dar și elementele de natură verbală și paraverbală (modificări asupra organizării discursului; variații ale vocii: debit, volum, timbru, intonație; gestionarea indiciilor mimo-posturo-gesturale); 2) comunicarea empatică a emoției: empatia de gîndire, de acțiune și de afecte reprezintă împărtășirea sincronă a stărilor psiho-corporale, adică partenerii actului comunicațional au o stare asemănătoare, iar empatia devine, astfel, un fenomen complex care are rolul de a facilita cunoașterea celuilalt; 3) codificarea semiotică a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
organizării discursului; variații ale vocii: debit, volum, timbru, intonație; gestionarea indiciilor mimo-posturo-gesturale); 2) comunicarea empatică a emoției: empatia de gîndire, de acțiune și de afecte reprezintă împărtășirea sincronă a stărilor psiho-corporale, adică partenerii actului comunicațional au o stare asemănătoare, iar empatia devine, astfel, un fenomen complex care are rolul de a facilita cunoașterea celuilalt; 3) codificarea semiotică a emoției: fenomenele enunțate anterior pot fi sistematizate și stereotipizate în vederea constituirii unui cod cultural (de exemplu, manifestarea multidimensională a emoțiilor este diferită în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]