1,945 matches
-
comparații, menite să accesibilizeze conținuturile abstracte, să le confere "substanță" și "vizibilitate" pentru percepția cititorului. Apelul la simboluri și mărci socio-culturale specifice permite identificarea jurnalistului cu publicul cititor, aducerea în același plan a emitentului și a receptorului, prin prisma orizontului epistemologic comun. În acest sens, planul denotativ al limbajului eminescian este dublat în permanență de planul conotativ, care stabilește conexiuni, creează analogii, realizează articulații între elementele ansamblului semnificativ, în acord cu finalitățile demersului jurnalistic. Valorificarea potențialului semnificativ al trecutului istoric, al
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a secolului al XIX-lea se dovedește o adevărată "operă deschisă" care favorizează interpretări și lecturi variate, un spațiu care, filtrat de concepțiile și atitudinile politice ale jurnalistului, dobândește semnificații secunde, într-un proces de resemantizare care poartă marca orizontului epistemologic al autorului. Prin natura lui, limbajul jurnalistic este puternic ancorat referențial, ceea ce înseamnă că sensurile de bază ale publicisticii din veacul al XIX-lea rămân aceleași. În schimb, sensurile secunde, conotațiile, nu vor fi niciodată identice, reflectând opțiunea jurnaliștilor pentru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
datoare să-l descopere pe Eminescu dintr-un nou unghi de vedere și din perspectiva schimburilor survenite în mentalitatea și echiparea critică a comentatorilor"428. Fără a neglija rezultatele unui demers analitic care se întoarce spre textul eminescian cu achizițiile epistemologice ulterioare momentului Eminescu, considerăm că, în cazul publicisticii, se impune un proces de recontextualizare, premisă necesară înțelegerii atitudinilor și judecăților jurnalistului. Mai mult decât alte tipuri de limbaj, limbajul mediatic este marcat, din punct de vedere structural și funcțional, de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și limitele înregistrate de analizele anterioare. În acest sens, am considerat imperioasă cunoașterea grilelor de lectură care au guvernat critica eminesciană de-a lungul timpului și a judecăților de valoare emise în legătură cu scrisul jurnalistului. Abordarea și valorificarea publicisticii prin filtrul epistemologic al fiecărei generații au condus la confirmarea, respectiv reevaluarea judecăților anterioare, dar decelarea unor invariabile la nivel de receptare este posibilă, prin articularea opiniilor în cadrul integrator pe care-l operează lectura. Exegeza publicistică eminesciană, net inferioară ca volum celei poetice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
într-un argument de genul celor care au la bază metoda reducerii la absurd și care încearcă să stabilească în final un adevăr conceptual 14. În al treilea rând, criticii teismului consideră că dovezile sunt defectuoase din punct de vedere epistemologic. Această obiecție își are originea în filosofia lui I. Kant. Acesta afirmă că: "folosind numai concepte, este imposibil să înaintăm până la descoperirea unor noi obiecte și ființe supranaturale [ca în argumentul ontologic]; și este inutil să apelăm la experiență, care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
noi nu cunoaștem acest lucru așa cum este el în sine, ci îi cunoaștem doar aparențele, adică felul în care simțurile noastre sunt afectate de acel lucru necunoscut"16. Norman Geisler susține că obiecția privind caracterul defectuos din punct de vedere epistemologic al argumentelor teiste nu poate fi susținută. În caz contrar, nici poziția lui Kant nu ar avea sens. Cum poate cineva să facă o afirmație universală despre realitate în care să spună că nu se pot face afirmații semnificative despre
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi aparent, și nu real. Geisler susține că există un cerc vicios în afirmația potrivit căreia noi nu putem cunoaște realitatea și din această cauză, nu este posibil să demonstrăm că toate argumentele teiste sunt defectuoase din punct de vedere epistemologic. Fiecare argument trebuie evaluat pe baza propriilor sale caracteristici, iar orice raționament care ar elimina apriori această posibilitate s-ar elimina pe sine și ar merge împotriva cercetărilor filosofice actuale 18. O altă obiecție adresată argumentelor teiste este aceea conform
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că atitudinea specifică filosofiei moderne de a respinge argumentele teiste nu este pe deplin nejustificată, chiar dacă a fost fundamental negativă și sceptică. Dovezile raționale sunt adesea considerate neconvingătoare din punct de vedere psihologic, lipsite de validitate logică, deficiente sub aspect epistemologic, inadecvate ontologic și/sau deplasate axiologic. Cu toate acestea, teistul trebuie să susțină existența lui Dumnezeu și importanța practică a acestui adevăr pentru nevoile practice ale oamenilor. Pe lângă experiența religioasă este nevoie și de rațiune pentru a le da oamenilor
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
despre procedeele și mijloacele de fabricare și de prelucrare. „Tehnologia este o caracteristică definitorie a naturii umane: istoria ei include Întreaga istorie a evoluției umane”86 sau, Tehnologia este arta de a transforma știința În ceva practic. 4.2. Premise epistemologice privind creativitatea În tehnică și tehnologie Fritjof Capra consideră că: „În cultura noastră, creșterea economică este indestructibil legată de creșterea tehnologică. Oamenii și instituțiile sunt hipnotizați de minunile tehnologiei moderne și au ajuns să creadă că orice problemă are o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
despre procedeele și mijloacele de fabricare și de prelucrare. „Tehnologia este o caracteristică definitorie a naturii umane: istoria ei include Întreaga istorie a evoluției umane”86 sau, Tehnologia este arta de a transforma știința În ceva practic. 4.2. Premise epistemologice privind creativitatea În tehnică și tehnologie Fritjof Capra consideră că: „În cultura noastră, creșterea economică este indestructibil legată de creșterea tehnologică. Oamenii și instituțiile sunt hipnotizați de minunile tehnologiei moderne și au ajuns să creadă că orice problemă are o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
produse În volumul total de produse realizate. Ritmurile de dezvoltare a potențialului tehnico-științific (λps), În expresie cantitativă, trebuie să depășească ritmurile de creștere a mijloacelor tehnice de producție (λmt) și a produsului muncii (λpm) conform inegalităților: λps>λmt>λpm. Principiile epistemologice menționate mai sus sunt luate În considerare ca bază științifică pentru strategia managerială În vederea dezvoltării tehnico-economice a comunității umane. George-Ștefan COMAN 131 Întrucât astfel se pot produce perturbații În continuitatea activității agentului economic. Această Înlocuire treptată presupune o programare corectă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
produse În volumul total de produse realizate. Ritmurile de dezvoltare a potențialului tehnico-științific (λps), În expresie cantitativă, trebuie să depășească ritmurile de creștere a mijloacelor tehnice de producție (λmt) și a produsului muncii (λpm) conform inegalităților: λps>λmt>λpm. Principiile epistemologice menționate mai sus sunt luate În considerare ca bază științifică pentru strategia managerială În vederea dezvoltării tehnico-economice a comunității umane. George-Ștefan COMAN 133 4.4. Strategia managerială a UE pentru dezvoltarea progresului tehnico-economic Strategia managerială a UE În domeniile științei, cercetării
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fiabilitatea prescrisă la concepția acestora, iar, pe de altă parte, ponderea mare a consumului de materiale În formarea costului de fabricație. De asemenea, s-a constatat influența poluantă deosebită a procesului de elaborare a aliajelor 111. 5.3.2. Premise epistemologice Problemele reale ale obținerii aliajelor metalice, la anumiți parametri prestabiliți, sunt foarte diverse. În mod suficient de grosier, ele se pot divide În așa numitele „probleme extremale”, scopul cărora este găsirea, Într-un anumit sens, a compoziției aliajelor, a regimurilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fiabilitatea prescrisă la concepția acestora, iar, pe de altă parte, ponderea mare a consumului de materiale În formarea costului de fabricație. De asemenea, s-a constatat influența poluantă deosebită a procesului de elaborare a aliajelor 111. 5.3.2. Premise epistemologice Problemele reale ale obținerii aliajelor metalice, la anumiți parametri prestabiliți, sunt foarte diverse. În mod suficient de grosier, ele se pot divide În așa numitele „probleme extremale”, scopul cărora este găsirea, Într-un anumit sens, a compoziției aliajelor, a regimurilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Cluj Napoca, 1989. Creativitate și progres tehnic 240 88. Mircescu Mihai, Antrenamentul creativității. Ghid practic de metode, procedee și exerciții, Editura Eurobit S.R.L., Timișoara, 1997. 89. Moore A.D., Invenție, descoperire, creativitate, București, Editura Enciclopedică Română, 1975. 90. Moraru Ion, Un model epistemologic psihologic al creativității tehnice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 91. Munteanu Igor, Veaceslav Ioniță, THE MANAGEMENT OF KNOWLEDGE (A guidebook for the community of practitioners) http://www.iln best.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor Munteanu Veaceslav Ioniță, Managementul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Cluj Napoca, 1989. Creativitate și progres tehnic 240 88. Mircescu Mihai, Antrenamentul creativității. Ghid practic de metode, procedee și exerciții, Editura Eurobit S.R.L., Timișoara, 1997. 89. Moore A.D., Invenție, descoperire, creativitate, București, Editura Enciclopedică Română, 1975. 90. Moraru Ion, Un model epistemologic psihologic al creativității tehnice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 91. Munteanu Igor, Veaceslav Ioniță, THE MANAGEMENT OF KNOWLEDGE (A guidebook for the community of practitioners) http://www.iln best.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor Munteanu Veaceslav Ioniță, Managementul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de studiat este tocmai mecanismul acestei structurări efectuate de copil. După Piaget modurile de comportament uman nu pot fi înțelese în structura și funcția lor decât de-a lungul analizei și observației construcției lor (145; p.109-156). Combinând o abordare epistemologică cu o abordare psihogenetică, Piaget a îmbogățit înțelegerea noastră asupra cunoașterii umane. Cum poate furniza teoria psihogenetică a lui Piaget baze pentru stabilirea unei teorii a achiziției limbajului? Este pretențios a răspunde la această întrebare deoarece studiile lui Piaget consacrate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
2. Abordări frazeologice / 19 3. Abordări generativiste / 47 4. Abordări cognitiviste / 52 5. Abordări paremiologice / 68 6. Studii literare consacrate textemelor / 73 7. Contribuții românești la studierea textemelor / 78 Capitolul II: Textemele în cadrul teoretic al lingvisticii integrale / 91 1. Fundamentele epistemologice ale integralismului lingvistic / 91 2. Tripartiția planurilor vorbirii și problema "conținutului" lingvistic / 103 3. Lingvistica elocuțională / 108 4. Lingvistica "idiomatică" / 115 5. Lingvistica textului / 126 6. Poetica lingvistică / 136 7. Statutul "discursului repetat" din perspectivă integralistă / 141 Capitolul III: Textemele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
seamă de creativitatea umană"83. Or, după cum a arătat Mircea Borcilă, "o asemenea poziție de principiu "reducționistă" se dovedește [...] profund inadecvată în raport cu esența limbajului, ca "activitate simbolică" sau "semnificativă", și cu specificul activităților "mintale" umane, în general. [...] O asemenea orientare epistemologică nu permite, în realitate, abordarea adecvată a dimensiunii autentice a "creativității semantice", în sens larg, și a celei "metaforice", în particular, ca formă caracteristică a activității de vorbire și a creației culturale, în general."84 3.1. În ceea ce privește statutul "discursului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
taxonomia lui Coșeriu cu privire la categoriile de enunțuri cuprinse în sfera DR este destul de simplistă"164, autorul recomandând, în schimb, clasificarea lui Stelian Dumistrăcel, care cuprinde nu mai puțin de 14 categorii 165 (nu 15, cum pretinde autorul). Trecând peste principiul epistemologic elementar care ne arată că o clasificare e cu atât mai funcțională cu cât e mai simplă, nu putem să nu observăm că obiecția lui Cristinel Munteanu pare ea însăși simplistă, întrucât ignoră articulațiile complexe ale gândirii coșeriene: afirmația citată
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conceptelor și a metodelor curente, ci o "schimbare radicală de perspectivă" care să conducă la refundamentarea acestui domeniu de cercetare pe un nou cadru conceptual: acela oferit de integralismul lingvistic. Capitolul II Textemele în cadrul teoretic al lingvisticii integrale 1. Fundamentele epistemologice ale integralismului lingvistic 1.0. Multe dintre problemele semnalate anterior își găsesc rezolvarea în cadrul integralismului lingvistic. Ce înseamnă, de fapt, această sintagmă? Potrivit lui Mircea Borcilă, integralismul fundamentat de către Eugeniu Coșeriu reprezintă o parte a noii paradigme instaurate în cercetarea umanistă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o primă aproximație, un modul al "noului umanism", care reia proiectul fundamental humboldtian, vizând, în ultimă instanță, reconstrucția actuală a domeniului "filologic", pe bazele de principiu ale unei științe "integrale" a limbajului."186 1.1.1. Din punct de vedere epistemologic, integralismul lingvistic se individualizează printr-un set de cinci principii în funcție de care Eugeniu Coșeriu și-a desfășurat întreaga sa activitate științifică 187. Acestea sunt: (a) principiul obiectivității, potrivit căruia "orice știință își prezintă sau tinde să-și prezinte obiectul în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
bazată pe distincția trasată de filozoful Immanuel Kant între domeniul Necesității/ Naturii și cel al Libertății/Culturii 193, nu este una arbitrară, ci se revendică de la însăși esența limbajului ca activitate cognitiv-creatoare. Mai mult, determinarea acestei "esențe" conține întregul nucleu epistemologic al lingvisticii, disciplină pe care Eugeniu Coșeriu a încercat să o refundamenteze începând cu studiul său "La creación metafórica en el lenguaje" (1952). 1.2.1. În textul respectiv, savantul începe prin a preciza că, deși definirea limbajului a fost
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
El fiind privit doar ca o creație a minții omenești. Al doilea motiv privește existența intermediarilor, astfel încât tot ceea ce este între cele două zone ale existenței ar putea fi privit ca o creație a minții omenești. Al treilea motiv este epistemologic, pentru că știința este cunoașterea generalului, iar inexistența acestuia determina o inconsistență logică a acesteia. Datorită acestor trei motive problema universaliilor era considerată prima dintre problemele ce trebuiau rezolvate pentru a se clarifica viziunea asupra cosmosului. Impactul acestei probleme își are
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Deoarece Bacon nu are o scriere în care să-și prezinte pe larg teoria sa asupra naturii, nu avem nici o definiție exactă și clară dată formei. El o prezintă în Noul Organon din foarte multe perspective: ontologică, logică, gnoseologică și epistemologică. Totuși, aceste perspective sunt greu de separat una de alta. Pe cea ontologică am prezentat-o, și ea se rezumă la ideea că forma este esența naturii, prezentată ca mișcare a atomilor. Percepția gnoseologică a formei subliniază că ea este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]