5,606 matches
-
și limita superioară a fundusului gastric. Biopsii seriate (în 4 cadrane la distanțe de 2 centimetri) din această zonă pot depista displazii severe și cancere precoce în mucoasă, neevidențiate endoscopic. Cancerele precoce pot fi vizibile sub formă de mucoasă friabilă, eroziuni superficiale, ulcerații, noduli, placarde, polipi sau stenoze 43 precoce. Examenul citologic endoscopic reprezintă un examen complementar dar nu alternativ. Ultrasonografia endoscopică Ultrasonografia endoscopică (EUS) este superioară CT în stadializarea locală a tumorilor digestive superioare. La o frecvența de 7,5-12
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
II C) și diagnosticul radiologic se bazează pe aprecierea depresiunii și pliurilor radiale asociate: depresiunea este neregulată și granulară, datorită țesutului tumoral, pliurile se întrerup brusc sau fuzionează. Tipul III (excavat) diferă de cel precedent prin profunzimea mai mare a eroziunii. Tipul I (polipoid) are aspectul radiologic al tumorilor benigne. Sensibilitatea examenului radiologic în depistarea cancerului gastric precoce este redusă, apreciată la aproximativ 14% (Longs, 1989). Endoscopia Endoscopia definește natura cancerului, situația și dimensiunile acestuia și permite aprecierea extinderii cunoscând aspectele
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Ateroscleroza Examinările anatomopatologice sugerează că, raportat la nivelul populației generale, severitatea stenozelor coronariene este mai redusă la femei, diferență care dispare la populația foarte vârstnică [2]. La femeile care au prezentat sindroame coronariene acute „fatale”, morfopatologic s-a constatat că eroziunile plăcilor sunt mult mai des întâlnite în comparație cu ruptura acestora [2], numărul vaselor afectate este mai redus, iar disecțiile spontane de artere coronare par să fie mai frecvente în special la cele mai tinere și la cele fără ateroscleroză coronariană semnificativă
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
frecvente în special la cele mai tinere și la cele fără ateroscleroză coronariană semnificativă [2]. Leziunile coronariene sunt mai puțin extinse și cu un grad de obstrucție mult mai sever în comparație cu bărbații, sugerând că și alte mecanisme -precum alterarea vasomotricității, eroziunile, disecția, trombofilia - ar putea contribui la apariția manifestărilor ischemice [2]. Mecanismele coagulării Se știe că nivelurile ridicate ale fibrinogenului determină creșterea riscului de apariție a infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral, atât la subiecții sănătoși, cât și la pacienții
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
difuză predominând remodelarea vasculară de tip excentric [5]. Odată cu instalarea menopauzei compoziția plăcii se modifică, ea având tendința să devină vulnerabilă și obstructivă. În schimb, la femeile tinere, acolo unde există această disfuncție microvasculară coronariană evoluția este spre apariția unor eroziuni (și nu rupturi) la nivelul plăcii aterosclerotice, de unde se pot „naște” microembolii care vor produce embolizări la nivelul microcirculației coronariene [6]. Mecanismul poate contribui la apariția așa numitului sindrom X, sau boala arterelor coronare mici, sau angina microvasculară. Aceasta, spre deosebire de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
necredibilă) • Grading-ul endoscopic lezional: Din punct de vedere endoscopic leziunile esofagiene se clasifică În (tabelul II): TABELUL II: Clasificarea endoscopică a leziunilor esofagiene corozive (Zargar modificat) Gradul O Imagine endoscopică normală Gradul I Eritem, edem limitate la nivelul mucoasei (+/mici eroziuni nesângerânde) Gradul II a Friabilitate, eroziuni, ulcerații superficiale, exudat membranos albicios Gradul II b Leziuni ulcerative profunde sau circumferențiale Gradul IIIa Ulcerații profunde, hemoragice, arii mici de necroză. Gradul IIIb Necroză extensivă Gradul IV Perforație A. Gradul O și I
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de vedere endoscopic leziunile esofagiene se clasifică În (tabelul II): TABELUL II: Clasificarea endoscopică a leziunilor esofagiene corozive (Zargar modificat) Gradul O Imagine endoscopică normală Gradul I Eritem, edem limitate la nivelul mucoasei (+/mici eroziuni nesângerânde) Gradul II a Friabilitate, eroziuni, ulcerații superficiale, exudat membranos albicios Gradul II b Leziuni ulcerative profunde sau circumferențiale Gradul IIIa Ulcerații profunde, hemoragice, arii mici de necroză. Gradul IIIb Necroză extensivă Gradul IV Perforație A. Gradul O și I - nu lasă sechele B. Gradul II
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
histologice la nivelul ganglionului limfatic Infecția cu Toxoplasma gondii determină o hiperplazie foliculară, foliculi cu centri germinativi cu macrofage și corpi tingibili (aspect de „cer înstelat”). Celulele epitelioide sunt situate interfolicular sau la periferia centrilor germinativi, conferind acestora aspectul de eroziune. Limfocitele B activate (CD 25+) cu aspect monocitoid la nivelul sinusurilor limfatice determină aspectul de sinuzită cu limfocite B activate. VI. CONDUITA ÎN TOXOPLASMOZĂ VI.1. CONDUITA PROFILACTICĂ VI.1.1. Prevenția și dispensarizarea Prevenția înseamnă un complex de acțiuni
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
precipitarea insuficienței hepatice, renale, respiratorii. Dezechilibre ale echilibrului hidro-electrolitic sau acido-bazic: exces sau deficit de volum sau ioni, acidoză sau alcaloză metabolică. Complicații ale nutriției enterale: mecanice (reflux esofagian, aspirația conținutului gastric), complicații legate de menținerea îndelungată a sondelor digestive eroziuni nazale, esofagiene), alterări ale funcției tractului digestiv (greață, vărsături, distensie abdominală, crampe, diaree). Complicații ale nutriției parentrerale: complicații legate de inserția unei linii venoase centrale, tromboflebite, sepsis. Existența acestor complicații impune o monitorizare atentă, clinică și paraclinică, a pacienților supuși
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
accidentală a apelor curgătoare și a lacurilor a dus la degradarea faunei și florei aferente acestora, scăzând foarte mult gradul de atractivitate a acestora pentru activități de recreere a locuitorilor. Problemele generate de fenomenele hidrometeorologice periculoase (inundații, alunecări de teren, eroziune, distrugerea recoltelor, gospodăriilor, podurilor, podețelor, drumurilor, rețelelor electrice, canalizărilor, etc.) au costuri economice și umane ridicate. Aceste fenomene conduc la reducerea calității vieții prin afectarea directă sau indirectă a locuitorilor și a agenților economici. În plus, alunecările de teren produse
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
extinderea rețelelor de gaze naturale • managementul surselor de energie regenerabile (biomasa) • construirea și/sau extinderea infrastructurii de utilități (apa, canalizare) din mediul rural • dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor, de transport și depozitare • lucrări de combatere a fenomenelor de eroziune a solului (reabilitarea zonelor forestiere și a cursurilor de apă afectate de calamități, amenajări torenți, lucrări de stabilizare și protecție a terenurilor împotriva alunecărilor, lucrări de combatere a eroziunii solului); • lucrări de apărare împotriva inundațiilor în bazinele hidrografice ale râurilor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
deșeurilor, de transport și depozitare • lucrări de combatere a fenomenelor de eroziune a solului (reabilitarea zonelor forestiere și a cursurilor de apă afectate de calamități, amenajări torenți, lucrări de stabilizare și protecție a terenurilor împotriva alunecărilor, lucrări de combatere a eroziunii solului); • lucrări de apărare împotriva inundațiilor în bazinele hidrografice ale râurilor Siret și Prut; • conservarea mediului natural (reconstrucția ecologică și monitorizarea terenurilor afectate de halde de deșeuri, reconstrucția ecosistemelor terestre și implementarea sistemelor de management al ariilor naturale protejate și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase. Consecința: cordonul litoral se îngustează ca urmare a eroziunii valurilor generate de marile furtuni de iarna, plajele pierd din suprafețele utile, afectând chiar fundațiile unora din construcțiile de pe malul mării. Adâncirea bruscă ce apare în unele zone chiar în apropierea liniei de țărm (ca la Eforie Nord) pune în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
vegetație arbustivă (maquis, garriga, chaparral) și mai ales cu livezi, vii și diverse alte culturi de cereale și plante tehnice, în mod frecvent pe soluri de tip terra rossa în general fertile, dar de multe ori supuse unor fenomene de eroziune pe versanți. Transformările antropice impuse sistemelor naturale sunt deosebit de evidente. Efectele lor au fost cu atât mai puternice și mai durabile cu cât pădurea element central în peisaj -, odată înlăturată, nu a mai avut condiții climatice favorabile refacerii spontane, iar
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Munții Stâncoși, Asia Centrală ș.a., se utilizează pășunile alpine, potențialul hidroenergetic, se extrag cantități importante de lemn, și uneori de substanțe minerale. Sunt și situații în care, diferite forme de exploatare nerațională au declanșat procese intense de degradare a versanților (prăbușiri, eroziune, alunecări de teren) a structurii pădurilor ș.a.. O variantă a acestui efect complex al altitudinii este reprezentată de platourile înalte caracteristice Asiei (Tibet, Gobi), al căror climat este marcat și de excesivitatea impusă de continentalism. În consecință, vegetația este predominant
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
3.3.Studiu de caz. Protecția regiunilor litorale Ariile litorale constituie adesea structuri sistemice fragile și instabile, în special datorită dinamicii lor foarte active. Mobilitatea liniei țărmului este o caracteristică esențială în acest sens, fie că se retrage sub efectul eroziunii, fie că avansează ca urmare a procesului de sedimentare. Omul poate accelera această instabilitate, prin utilizarea intenisvă a acestor sectoare, fără o cunoaștere corespunzătoare a proceselor naturale specifice și a efectelor perturbării acestor procese, dereglând, uneori ireversibil, echilibrul zonelor costiere
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o gamă diversă de procese naturale transformă relieful pe arii întinse: a) dezagregarea termică brutală a rocilor poate fi urmată de prăbușiri și de acumularea unor mase importante de grohotiș, procesul având efecte distructive asupra vegetației și amenajărilor antropice; b) eroziunea în adâncime transformă arii întinse de versanți în pământuri rele (badlands). Combinată cu eroziunea laterală, modifică puternic albiile râurilor și periclitează stabilitatea malurilor, cu toate ecosistemele aferente și frecvent cu așezări umane, culturi, drumuri etc.; c) alunecările de teren se
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
brutală a rocilor poate fi urmată de prăbușiri și de acumularea unor mase importante de grohotiș, procesul având efecte distructive asupra vegetației și amenajărilor antropice; b) eroziunea în adâncime transformă arii întinse de versanți în pământuri rele (badlands). Combinată cu eroziunea laterală, modifică puternic albiile râurilor și periclitează stabilitatea malurilor, cu toate ecosistemele aferente și frecvent cu așezări umane, culturi, drumuri etc.; c) alunecările de teren se manifestă prin deplasarea (uneori de tip curgător) a unor mase imense de materiale mobile
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și energetice dezechilibrate între aer și apă, ca efect al unor dereglări termice, pot produce oscilații extreme ale regimului precipitațiilor și scurgerii apelor : a) precipitațiile torențiale determină inundații și menținerea unor ape stagnante în zonele joase 15. De asemenea, impulsionează eroziunea torențială și astfel afectează puternic stabilitatea reliefului, ecosistemele naturale, culturile agricole, locuințele, căile de comunicații ș.a.; b) secetele prelungite și frecvente, specifice unor ținuturi tropicale și temperate, asociate cu scăderea debitelor și chiar secarea unor râuri afectează grav comunitățile vii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Formele de acțiune, arealurile necesare, mereu mai mari, evoluția amenajărilor specifice așezărilor rurale și apoi a celor urbane au făcut ca modificările respective să atingă intensități și modalități de manifestare extreme. În sensul acesta, accentuarea înclinării terenului, dezechilibrarea versanților, stimularea eroziunii în adâncime, a alunecărilor de teren, a eroziunii malurilor, a abraziunii litorale, a deflației și acumulării eoliene, importante procese de tasare ș.a. au determinat degradări puternice ale reliefului și rămân amenințătoare în multe regiuni ale lumii. Unele forme de relief
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
evoluția amenajărilor specifice așezărilor rurale și apoi a celor urbane au făcut ca modificările respective să atingă intensități și modalități de manifestare extreme. În sensul acesta, accentuarea înclinării terenului, dezechilibrarea versanților, stimularea eroziunii în adâncime, a alunecărilor de teren, a eroziunii malurilor, a abraziunii litorale, a deflației și acumulării eoliene, importante procese de tasare ș.a. au determinat degradări puternice ale reliefului și rămân amenințătoare în multe regiuni ale lumii. Unele forme de relief create de către om prezintă o instabilitate naturală deosebită
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
degradări puternice ale reliefului și rămân amenințătoare în multe regiuni ale lumii. Unele forme de relief create de către om prezintă o instabilitate naturală deosebită, devenind astfel un pericol grav (uneori manifest) pentru integritatea ecosistemelor și a multor amenajări social-economice. Stimularea eroziunii torențiale a accentuat și adesea a declanșat geneza : pământurilor rele (bad lands, spre exemplu în Dakota de Nord și în foarte multe arii despădurite masiv, aflate sub climate cu regim excesiv al precipitațiilor (secete urmate de precipitații torențiale); marilor alunecări
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
necroze profunde, localizate în masă diferitelor organe compacte. Evoluția în timp și consecințele pentru organism sunt diferite. Necrozele superficiale sunt limitate la câteva rânduri de celule, care în raport cu caracterele agresiunii se pot hiperhidrata, deshidrata, cliva și elimină. Iau naștere mici eroziuni, în general ușor reparabile de către organism și are loc revenirea la normal în 2-3 săptămâni. Distrugerea unor epitelii până la membrana bazala generează exulcerația, iar depășirea membranei bazale și eventual a laminei propria (corionuluiă poartă denumirea de ulcer sau în profunzimea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fibros organizarea sau cicatrizarea. În alte situații țesutul de granulație este incapabil să resoarbă teritoriile necrozate și le înconjoară cu țesut conjunctiv fibros - sechestrarea. Situarea focarelor necrotice la suprafață epiteliilor poate fi urmată de eliminarea teritoriului necrozat și constituirea unor eroziuni, când sunt superficiale și ulcere când depășesc membrana bazala a epiteliului afectând submucoasa și chiar țesutul conjunctivo - muscular subiacent. Zonele mortificate din pulmoni se pot elimina pe calea bronhiilor și se formează caverne și pseudocaverne. Primele sunt căptușite cu o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în urmă înțepăturilor de insecte. Vezicula se caracterizează prin formarea unei mici colecții intraepiteliale de exsudat, prin contopirea mai multor papule și liza celulelor locale alterate. Papulele și mai ales veziculele se pot deschide la suprafață epiteliului și să genereze eroziuni - inflamație eroziva, cănd alterarea epiteliala nu depășește membrana bazala, sau ulcere - inflamația ulcerativa, cănd afectează straturile dermice sau lamina propria a mucoaselor. Sunt inca perfect valabile observațiile lui Reclus P. (1885Ă după care orice ulcer este precedat de o soluție
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]