2,389 matches
-
inspire din inefabila sa memorie de artist, nepoluată de contactul direct cu spectacolul, Întotdeauna ambiguu și amăgitor. În seara aceea, În mahalaua Castellammare, orele de după cină au fost dialectice. Dau din nou cuvântul bătrânului meu prieten, maestrul Correas - a spus erudit Bonfanti, care Însuflețea o haină cu țesătură bob de orez, o vestă dublă Huracán, o cravată scoțiană, o sobră cămașă de culoarea cărămizii, un set creion și stilou de dimensiuni colosale și un cronometru de buzunar de referee. Ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și, În 1930, i-a dedicat un volum care Îi poartă numele și care ni-l revelează ca pe un scriitor profund ancorat În argentinitate. Ceceo. Pronunțarea sunetului s ca [θ], asemenea grupului th din engleză. Cejador y Frauca, Julio. Erudit spaniol (1864-1927) născut la Zaragoza, capitala regiunii Aragon, autor al edițiilor definitive ale unor cărți celebre, printre care Libro de buen amor (Cartea iubirii frumoase) și La Celestina (Celestina), al studiilor La lengua de Cervantes (Limba lui Cervantes, 1905-1906), ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
unui arbust acvifoliaceu (Ilex paraguayensis) Înrudit cu ilica românească, originar din America de Sud (În special Argentina, Brazilia și Paraguay, unde se și cultivă), Înalt de 4-5 m, cu fructe albicioase care se prezintă ca sunt niște mici bace. Menéndez Pelayo, Marcelino. Erudit spaniol (1856-1912), a cărui operă de istoric literar a Început printr-o pledoarie În favoarea Spaniei catolice și a spiritului său latin și a contribuit la formarea conștiinței naționalist-burgheze. Printre operele sale, adevărate jaloane istoriografice și filologice, strălucesc prin echilibru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
promotori ai naturalismului spaniol. Naturalismul său culminează cu Los pazos de Ulloa (Conace boierești din Ulloa, 1886-1887), capodopera artei sale narative, patetică frescă a decadenței lumii aristocratice și rurale din Galicia. Pardo de Figueroa, Mariano. Cunoscut cu pseudonimul Doctor Thebussem, erudit și scriitor spaniol (1828-1918). Patio. Spațiu În interiorul caselor din Spania sau din America Latină, Închis cu pereți sau galerii și lăsat descoperit. Decorat cu faianță, gresie, plante ornamentale, mici fântâni sau palmieri, după zonă, la casele de țară este situat Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-i făceau baie unui deficitar motor. Și, cu banii lor, am luat Într-un fel cu mîndrie apartamentul ăsta, Într-un cartier Înecat În funingine, În imediata apropiere odorifică a fostei gropi de gunoi a orașului, un cartier suprapopulat cu erudiți și infernal de zgomotos. Trec tramvaie, de la cinci dimineața, camioane grele, zbîrnîie ferestrele, perdelele, basculante, autobuze, motociclete de curse, mașini cu remorcă, căruțe, cîini cărora le place să latre, noaptea se repară continuu șinele plesnite-n timpul zilei, practic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
zis că nu-mi poate garanta că postul meu va mai fi disponibil și după ce mă Întorc din concediul de maternitate. „Știi cât de repede se schimbă lucrurile când e vorba de clienți, Kate. Nu e nimic personal.“ Manieratul și eruditul James. Bănuiesc că aș fi putut să-i citez din legislație, dar nu urăsc nimic mai mult decât să li se reamintească de politica pentru protejarea familiei. (Politica pentru protejarea familiei de la EMF există numai ca să poată spune că au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
în MC, Cap. XXI. 78 Sf. Bernard, Sf. Bonaventura și alții sînt minți excepționale; ei scriu cu demnitatea primilor Părinți. 79 Clement Alexandritul spune: "Noi îi numim Părinți pe aceia care ne-au catehizat: Fiu este apoi acela care devine erudit, care lucrează ținînd seama de învățătura celor care îl fac să devină erudit; în acest sens Scriptura spune: "Fiule, să nu uiți povețele mele". (Prov. III)" Strom. 1. 80 Aceasta este și rațiunea pentru care doctorii acestor veacuri l-au
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
excepționale; ei scriu cu demnitatea primilor Părinți. 79 Clement Alexandritul spune: "Noi îi numim Părinți pe aceia care ne-au catehizat: Fiu este apoi acela care devine erudit, care lucrează ținînd seama de învățătura celor care îl fac să devină erudit; în acest sens Scriptura spune: "Fiule, să nu uiți povețele mele". (Prov. III)" Strom. 1. 80 Aceasta este și rațiunea pentru care doctorii acestor veacuri l-au urmat pe Aristotel în filosofie; în timp ce aceia din primele șase secole îl preferau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
disputele teologice dăunătoare uniunii Clerului precum și sfințirii acestuia, încît nu voi mai adăuga alte cuvinte. 82 Să luăm exemplul celor mai docți, cum ar fi cel al lui Tournely sau al lui Gazzaniga. Eu au scris un volum mare și erudit cu adevărat asupra harului. Numai în încheiere atinge fugitiv, nu tratează, chestiunea "în ce constă esența harului", și o lasă nerezolvată, ca o chestiune de curiozitate mai degrabă decît de importanță. Or, nu este acesta lucrul cel mai important și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
se acordă suveranilor acel respect adevărat și constant pe care îl merită, ci se folosește un limbaj care devine după o vreme satiric. Cu adevărat pare un discurs ironic și înțepător acela al unui scriitor din secolul trecut, de altminteri erudit, care fiind cenzurat că a spus despre vremurile de care vorbim că era "un beneficiu al regelui ca să se bucure de libertatea de alegere a Clerului și că regele era arbitrul și judecătorul alegerilor" (ca și cum aceste două lucruri pot să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
diferit. Știm acest lucru din arta propriu-zisă, unde reușita și bagajul mare de cunoștințe faptice, sau gustul, sau inteligența nu sunt câtuși de puțin Însoțitori esențiali; dacă ar fi, cei mai buni artiști ai noștri ar fi și cei mai erudiți universitari. Putem afla acest lucru reducând povestea la absurd și Închipuindu-ne că Dumnezeu sau vreun vizitator proteic din spațiul cosmic ar putea să ne ofere dintr-o dată Întreaga cunoaștere. O asemenea omnisciență ar fi, pentru specia umană În Întregul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
care nu va întârzia să urmeze. După o scurtă perioadă de așteptare se prezintă din nou pentru a fi trimis pe front. Făcuse în prealabil apel la cunoștințele sale astfel că acum comisia medicală îl declară apt. Chiar dacă pregătirea lui erudită putea să-i ofere un grad de ofițer, spre consternarea prietenilor s-a înrolat ca simplu soldat și cu o grabă inexplicabilă, a plecat cu prima unitate de marș. Soarta făcuse să aterizeze în plutonul lui Marius, o surpriză plăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
arătându-și dreapta; Ion Barbu, pregătindu-și cursul de matematici la cafenea, adevăratul său cabinet de lucru, unde, întâmplându-se o neregulă în servirea filtrului ritual, cere condica de reclamații, în care a lăsat o însemnare de neuitat; Păstorel, mare erudit în materie de vinuri și, când voia, ceremonios și un desăvârșit "om de lume". Avea o memorie prodigioasă, o dată recitând 500 de versuri din Verlaine, "fără nici o șovăială, într-o franceză impecabilă"; Rebreanu, "înalt, voinic, iar când stătea în picioare
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
descrierile saloanelor artistice din Paris și cu portretele vii ale personajelor vremii, simți că C. D. Zeletin nu poate avea alt profil de cărturar decît cel cu care ne-am obișnuit a-l asocia de atîta vreme: o natură de erudit a cărei cuprindere atinge pragul culturii enciclopedice, dublată de o muncă arhivistică de veritabil arheolog livresc. Numai așa îți poți explica cum a putut autorul să refacă din bucățele și cioburi - din publicistica franceză și română a vremii, din corespondența
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
interese private. Trebuie ca noua stare de lucruri să fie clară, notărită, statornică. [25 august 1878] DR. BARBU CONSTANTINESCU, PROBE DE LIMBA ȘI LITERATURA ȚIGANILOR DIN ROMÎNIA București, Tipografia Societății Academice, 1878, 1 vol. 8, 112 pag. De mult încă, eruditul slavist Fratz Miklosich, care în anii din urmă s-a ocupat cu deosebită atenție de dialectele și migrațiunea țiganilor, ceruse în convorbiri private și prin scrisori de la cunoscuții săi din România detalii asupra limbei țiganilor de la noi. Presupunem că și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țintă. Treaba a mers așa ani buni, el cu aruncatul, eu cu feritul; intervenea și maică-mea, cu-o vorbă bună sau un pansament. După un timp, am început să citesc cărămizile cu care se-azvârlea în mine. Erau pasionante, erudite, pline de minciuni patentate. Probabil că așa mi-a venit gustul să mă fac profesor, să pot și eu peste ani să inventez povești și să dau cu ele după loaze, să le bag mințile-n cap (sau poate, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
până a dat un student alarma, silitor, la decan. S-au urcat secretarele cu scara până sus, pe perete, să-l coboare pe impostor și să-l repună în drepturi pe Vianu. E și-astăzi acolo, cu mutra lui severă, erudită și părul greblat peste cap cu briliantină. Am deschis cu cheia biroul decanului și-am intrat fără jenă. În calitatea mea de „responsabil cu problemele studențești“, primisem chei de peste tot, ca tipul ăla șmecher din Matrix. Sigur că era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sărută pe gură-n mijlocul străzii... Ar trebui să știi mai bine cum e cu istoriile astea care vin dintr-o singură parte: tu ești profu’ de literatură, nu eu.“ „Bineînțeles că știu. Gheorghidiu, Sandu din Ioana; mai vrei?“ „Ești erudit. Priviți-l, stimați părinți.“ „Stimați părinți/ Futu-vă-n dinți!“, a rostit Cezar, impecabil. „Oricum,“, l-a ignorat Mihnea, „să presupunem că-i una care-i umflă ficatul, i-l face cât plapuma. O scorpie, o jartea penală. E frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
diversificare analitică precizându-și întreaga terminologie de bază. I.4. Specializarea De la Renaștere înainte situația se schimbă. Definiția literaturii devine mai tehnică, mai savantă. Se poate vorbi de începutul specializării. Problema literelor e preluată de celebrii umaniști: oameni de bibliotecă, erudiți, filologi, lexicografi, etc. Dintre toate accepțiile ideii de literatură, cea care exprimă cel mai bine spiritul livresc și erudit al epocii este litterae humanae. Sensul este precis, filologico didactic, literatura reprezintă totalitatea literelor care conservă, transmit și învață date și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
devine mai tehnică, mai savantă. Se poate vorbi de începutul specializării. Problema literelor e preluată de celebrii umaniști: oameni de bibliotecă, erudiți, filologi, lexicografi, etc. Dintre toate accepțiile ideii de literatură, cea care exprimă cel mai bine spiritul livresc și erudit al epocii este litterae humanae. Sensul este precis, filologico didactic, literatura reprezintă totalitatea literelor care conservă, transmit și învață date și valori culturale. Există atât sensul de obiect didactic, literele se învață, dar și cel de domeniu de cercetare, literele
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Literatura își schimbă conținutul istoric și este conștientă de acest lucru. Conștiința literară marchează întreaga atitudine a epocii. Literele devin tot mai mult un obiect de cercetare istorică sistematică. Apare cu acest prilej un nou personaj - specialistul, istoricul literar, bibliograful, eruditul. Ia acum ființă, în Franța, instituția cea mai specializată în acest domeniu Académie des Inscriptions et Belles Lettres (1603). Ideea unei „altfel” de literaturi raportată la momentul istoric prezent în raport cu cele trecute a existat și în perioadele anterioare. Acum sunt
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
este de a înlocui literele bune și literele umane. Termenul oscilează între doi poli: pe de o parte cunoașterea lor echivalează cu a fi cultivat, instruit, pe de alta tinde tot mai mult să semnifice erudiția, înalta cultură. Treptat sensul erudit se impune tot mai mult. Domeniul specific este în acest fel delimitat cu claritate: studiul antichității (sub toate formele). Literatura frumoasă va substitui treptat termenul de litere frumoase, dar va predomina încă sensul cultural, originar. Toată perioada de până acum
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
litere. Revenirea la etimonul invariabil al literaturii este inevitabilă și continuă. Sensul etimologic, tradițional, gramatica, se menține încă puternic. Gramatica propune primele cunoștințe, primele elemente ale literelor. Acest sens îl găsim bine subliniat și de Voltaire. Sensul didactic cultural și erudit este și el consacrat în această perioadă, cuprins în dicționarele epocii. O largă circulație are termenul de literatură cu sensul de „a avea cunoștințe, a fi cultivat”. Literatura semnifică întreg domeniul cultural al literelor. A cultiva literele face parte din
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
din care este extras citatul, făcea parte din această categorie). Patima xenofobică nu se manifestă doar la umili învățători rurali, ci cuprinde și intelectuali rasați de clasa lui A.D. Xenopol. În manualul său de Istoria Românilor pentru clasele primare (1890), eruditul istoric și subtilul filosof al istoriei lansează un mesaj cu o puternică încărcătură xenofobică: "In Romănia locuesc mai multe felurĭ de oamenĭ, care vorbesc deosebite limbĭ și se închină la deosebite religiunĭ. [...] Romănia liberă este a Românilor, căcĭ eĭ aŭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a treia Critică, "datorează originea să aproape în întregime geniului"97. Ce sens dădea Kant conceptului de geniu, care, desi mult discutat în epoca să, nu era, totuși, câtuși de puțin nou? Unul pornit de la cel care circulase în mediile erudite europene ale ultimelor secole. În Studiul geniilor științei, din 1575, spaniolul Juan Huarte de San Juan (medic și gânditor originar din zona Navarrei), spre exemplu, plecând de la tratatul aristotelic De anima [Despre suflet] și de la semnificația cuvântului intelect de "forță
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]