22,036 matches
-
spiritul catastrofic - chiar dacă la noi acesta e „o formă de creativitate”. Ironizează corectitudinea politică („tehnica de a te purta frumos în calitate de Nimeni”) și incultura politicienilor, chiar străini. În toate, el preferă să rămână un „leneș cu sentimentul datoriei”, pasionat de etica intervalului, într-o țară „săracă, bolnavă și pofticioasă”, dintr-un popor „simultan obosit și fraged”. Unde se încheie discreția și unde autenticitatea într-un interviu? Dificil de spus, dacă ținem seamă de formula lui Unamuno (citată de scriitorul nostru): „Când
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
îl susțină în decembrie 2012 pe intermediarul mitei din cazul Mircea Băsescu pentru o poziție în Senat. Domnul Căpățână mi-a fost chiar contracandidat în colegiul nr. 3 din Olt. Îmi amintesc că doamna Macovei era șefa unei comisii de etică la nivelul ARD, care spunea cine trebuie să candideze și cine nu. Se vede că pentru doamna Macovei intermediarul șpăgii era tocmai bun de senator". Monica Macovei s-a dezis, în luarea de poziție menționată de pe blogul său, de Marian
De ce a tăcut Monica Macovei. Legătura cu Marian Căpățână by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29192_a_30517]
-
de pe blogul său, de Marian Căpățână. "Partidele politice trebuie să învețe o dată pentru totdeauna că nu pot tolera membrii de partid cu probleme de integritate. Marian Căpățână a candidat din partea ARD, deși eu am votat împotriva acestuia în Comisia de etică a ARD. Votul a fost “3-2” în favoarea candidaturii. Cei 3 care au votat “pentru” să își asume responsabilitatea. Iar PSD să nu mai facă legi pentru infractori, să nu-i mai pună pe liste de candidați și să nu mai
De ce a tăcut Monica Macovei. Legătura cu Marian Căpățână by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29192_a_30517]
-
Bratu Iulian PDL și-a desemnat luni candidatul pentru alegerile prezidențiale din 2014. Colegiul Director Național al partidului a validat propunerea înaintată de Comisia Națională pentru Statut, Etică și Litigii a formațiunii, privind desemnarea lui Cătălin Predoiu drept candidat la Președinția României, în urma scrutinului din PDL. "Astăzi (luni—n.r.) Colegiul Director a validat propunerea Comisiei Naționale pentru Statut, Etică și Litigii de a fi de acord, pentru că au
PDL și-a desemnat candidatul pentru prezidențiale. Ce promisiuni face by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/33508_a_34833]
-
a validat propunerea înaintată de Comisia Națională pentru Statut, Etică și Litigii a formațiunii, privind desemnarea lui Cătălin Predoiu drept candidat la Președinția României, în urma scrutinului din PDL. "Astăzi (luni—n.r.) Colegiul Director a validat propunerea Comisiei Naționale pentru Statut, Etică și Litigii de a fi de acord, pentru că au verificat toate procesele-verbale, cu votul celor 137 de mii de colegi care au votat pentru desemnarea candidatului nostru la funcția de președinte al României. Suntem primul partid care a procedat în
PDL și-a desemnat candidatul pentru prezidențiale. Ce promisiuni face by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/33508_a_34833]
-
Secretarul de stat de la Ministerul Educației, Ștefania Duminică, a fost revocată, după ce Comisia de Etică a Universității București a stabilit că lucrarea cu care și-a absolvit masteratul este pagiată integral. Premierul Victor Ponta a decis, luni, revocarea Ștefaniei Duminică din funcția de secretar de stat de la Ministerul Educației, acuzată că și-a plagiat integral
Acuzată de plagiat, Ștefania Duminică a fost revocată de Ponta () [Corola-journal/Journalistic/32096_a_33421]
-
Justiției, Ovidiu Puțura, propulsat în minister tot de PNL, fără ca în cazul acestuia să existe un motiv care să fie făcut public. Dacă joi premierul susținea că "Duminică este numită de PNL, dânșii trebuie să ia decizia", vineri, Comisia de Etică a Universității București și-a dat verdictul: lucrarea cu care Duminică și-a absolvit masteratul este copiată integral după o altă lucrare de disertație din 2008 aparținând unui masterand al Universității Tehnice de Construcții din București.
Acuzată de plagiat, Ștefania Duminică a fost revocată de Ponta () [Corola-journal/Journalistic/32096_a_33421]
-
Traian Băsescu. Ei îi cer președintelui să nu retragă ordinul „Steaua României” acordat eurodeputatului László Tőkés. Cei doi co-președinți ai Tom Lantos se arată profund dezamăgiți că i-a fost retras ordinul "Steaua României" lui Laszlo Tokes, de către Comisia de etică. Ei subliniază că au înțeles că "retragere decorației vine în urma unor acte anticonstituționale ale lui Tokes, când în fapt Tokes își exercita drepturile constituționale, printre care se numără libertatea de exprimare, vorbind împăciutor despre o populație minoritară din România". În
Tom Lantos cere ca Băsescu să-i apere Steaua lui Tokes () [Corola-journal/Journalistic/32730_a_34055]
-
lui Creția asupra formelor limbii eline devenind o ,,incursiune fascinantă în marile ipostaze ale ființei" (Gabriel Liiceanu), o introducere în ontologie. În filozofie, Petru Creția s-a concentrat, în afară de exegeza gîndirii grecești (stoicii, Plotin, Lucian din Samosata) mai ales asupra eticii (Obiectul eticii, 1975, republicat în volumul Epos și logos, 1981; 50 de gîn-duri despre bine și rău în sfera moralității, parțial Contingența în cadrul unei analitici a modalităților, ambele în Epos și logos; Luminile și umbrele sufletului, 1995). Moralitatea se definește
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
asupra formelor limbii eline devenind o ,,incursiune fascinantă în marile ipostaze ale ființei" (Gabriel Liiceanu), o introducere în ontologie. În filozofie, Petru Creția s-a concentrat, în afară de exegeza gîndirii grecești (stoicii, Plotin, Lucian din Samosata) mai ales asupra eticii (Obiectul eticii, 1975, republicat în volumul Epos și logos, 1981; 50 de gîn-duri despre bine și rău în sfera moralității, parțial Contingența în cadrul unei analitici a modalităților, ambele în Epos și logos; Luminile și umbrele sufletului, 1995). Moralitatea se definește, după Creția
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
interesului individual orientată spre omenire, spre întregul univers uman. În această accepțiune, binele poate fi definit în termeni utilitari, sistemul moralității putînd fi ,,conceput, la limită, ca un sistem al utilității în accepțiune universală". Dar Petru Creția avansează, în Obiectul eticii, și o altă etică (am putea să o numim etica 2), care vizează caracterul ,,parcă gratuit" și ,,parcă absurd" al unor acte morale, gratuite în sensul lipsei de întemeiere rațională ,,și chiar de raționalitate etică, în accepțiunea de "utilitate universală
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
omenire, spre întregul univers uman. În această accepțiune, binele poate fi definit în termeni utilitari, sistemul moralității putînd fi ,,conceput, la limită, ca un sistem al utilității în accepțiune universală". Dar Petru Creția avansează, în Obiectul eticii, și o altă etică (am putea să o numim etica 2), care vizează caracterul ,,parcă gratuit" și ,,parcă absurd" al unor acte morale, gratuite în sensul lipsei de întemeiere rațională ,,și chiar de raționalitate etică, în accepțiunea de "utilitate universală"". Cum aceste acte vizează
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
această accepțiune, binele poate fi definit în termeni utilitari, sistemul moralității putînd fi ,,conceput, la limită, ca un sistem al utilității în accepțiune universală". Dar Petru Creția avansează, în Obiectul eticii, și o altă etică (am putea să o numim etica 2), care vizează caracterul ,,parcă gratuit" și ,,parcă absurd" al unor acte morale, gratuite în sensul lipsei de întemeiere rațională ,,și chiar de raționalitate etică, în accepțiunea de "utilitate universală"". Cum aceste acte vizează ,,manifestările cele mai adînci ale moralității
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
și ,,parcă absurd" al unor acte morale, gratuite în sensul lipsei de întemeiere rațională ,,și chiar de raționalitate etică, în accepțiunea de "utilitate universală"". Cum aceste acte vizează ,,manifestările cele mai adînci ale moralității" putem afirma că această ,,a doua etică" exprimă convingerea cea mai adîncă, oarecum speranța lui Petru Creția. Acest aspect al binelui moral este un scop în sine, un scop absolut. El se circumscrie totuși în imanența umanului: eticul vizează ,,o anume formă a omului". Am putea spune
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
speranța lui Petru Creția. Acest aspect al binelui moral este un scop în sine, un scop absolut. El se circumscrie totuși în imanența umanului: eticul vizează ,,o anume formă a omului". Am putea spune că și în această ,,a doua etică" binele este subordonat umanității, însă nu umanității ca ceva închis, finit, așa cum este într-un moment dat, ci ca fiind într-o devenire nelimitată. Petru Creția spunea odată că ,,gratuitatea este universalul, dar sub specia posibilului". Gîndirea etică - și nu
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
ceea ce nu există încă, dar ar putea fie să ajungă să existe, fie să nu ajungă să existe"), iar cercetarea posibilului contingent debușa în problema libertății: În sfera libertății nu există decît posibilul contingent". Într-acestea, Petru Creția afirma că ,,etica nu vizează și nu poate viza nimic din ceea ce este natură și implicit nimic din cea ce este natură în om". În același sens spunea Creția că ,,legea etică nu este o lege a cauzelor, ci o lege a scopurilor
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
este natură în om", de inspirație kantiană (Kant afirma, după cum se știe, că legea morală nu are nimic de-a face cu ,,înclinațiile" și, implicit, cu trebuințele omului), nu se poate susține. Mai realistă (în sensul obișnuit al cuvîntului) este etica lui Aristotel: ,,virtutea etică este legată de plăceri și de dureri" (Etica nicomahică); o va invoca, mai tîrziu și Petru Creția. Opoziția radicală, lipsită de mijlociri, dintre etic și ,,ceea ce este natură în om", dintre libertate și natură duce inevitabil
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
că legea morală nu are nimic de-a face cu ,,înclinațiile" și, implicit, cu trebuințele omului), nu se poate susține. Mai realistă (în sensul obișnuit al cuvîntului) este etica lui Aristotel: ,,virtutea etică este legată de plăceri și de dureri" (Etica nicomahică); o va invoca, mai tîrziu și Petru Creția. Opoziția radicală, lipsită de mijlociri, dintre etic și ,,ceea ce este natură în om", dintre libertate și natură duce inevitabil, cu toate circumstanțierile pe care le introduce Petru Creația, la un dualism
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
singularului: ,, Poți să fii tu Arhanghelul Mihail și tot se găsește unul care să spună că ți-ai vîndut sabia de foc la mezat și o mie care să-l creadă". Petru Creția păstrează în Eseuri opoziția kantiană dintre o etică autonomă și o etică eteronomă. Demnitatea individului uman este definită de el prin autonomia și libertatea lui; iar autonomia individului înseamnă că ,,el alege legea după care să existe". O asemenea definiție reia aproape textual definiția pe care Kant o
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
tu Arhanghelul Mihail și tot se găsește unul care să spună că ți-ai vîndut sabia de foc la mezat și o mie care să-l creadă". Petru Creția păstrează în Eseuri opoziția kantiană dintre o etică autonomă și o etică eteronomă. Demnitatea individului uman este definită de el prin autonomia și libertatea lui; iar autonomia individului înseamnă că ,,el alege legea după care să existe". O asemenea definiție reia aproape textual definiția pe care Kant o dădea autonomiei voinței în
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
totalitare este accentul pus pe ,,prerogativele suverane ale individualității" față de care orice ,,tribalism", orice ,,consimțire la valorile gregare" înseamnă eteronomie. Împotriva oricărui ascetism și rigorism moral, Petru Creția afirmă în Eseuri valoarea plăcerii. Punctul de plecare îl află autorul în Etica nicomahică, în legătura organică pe care o descoperă Aristotel între plăcere și viață. Valoarea etică supremă pare a fi, după Petru Creția, ,,promovarea în sus a vieții". Stînd la rădăcina vieții, plăcerile ,,bine practicate", adică raportate la întregul lor și
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
veritabilă profesiune de credință. În tumultul vieții, căci cronicile din prima parte radiografiază în bună măsură pagini din exil, din carcera comunistă sau din subteranele torturii, "cronicarul" înregistrează nu culisele senzaționale, nici scenele polemice, care macină energii, ci dovezile unei etici exigente, mărturiile scrisului văzut drept conștiință a unei misiuni. De altfel, gravitatea raportării la un text (văzut întotdeauna ca semn al unei ființe) este consecința acestei etici, care înseamnă și refuz al acelei subiectivități ce deviază spre pamflet sau hagiografie
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
înregistrează nu culisele senzaționale, nici scenele polemice, care macină energii, ci dovezile unei etici exigente, mărturiile scrisului văzut drept conștiință a unei misiuni. De altfel, gravitatea raportării la un text (văzut întotdeauna ca semn al unei ființe) este consecința acestei etici, care înseamnă și refuz al acelei subiectivități ce deviază spre pamflet sau hagiografie. În centrul întregului său demers constructiv, Ion Pop situează adevărul: apelul la memorie înseamnă o pîrghie de certificare a lui. În această primă parte, pagini despre I. D
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
nu vadă ce vedeam eu." Dacă-i luăm, cum de la început am spus, unui roman revendicat de la o pildă - poate acea, scumpă profesorilor de management, dilemă a prizonierului, care alege în final detenția negociată, în locul prea riscantei libertăți (profesorii de etică ar spune compromisul...) - dreptul de-a impresiona prin obișnuite, de altfel, nenorociri de om sub vremi, rămîne felul cum e scris. Cu atenția la ,scăpările" istoriei mari pe care-o au toate istoriile mici și, pe deasupra, cu o vină foarte
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
proiect ambițios de modernizare pentru societatea românească eminamente rurală: o sociologie militanta, cercetarea monografica a tuturor satelor și orașelor și dezvoltarea comunitară cu implicarea oamenilor de știință 31. La baza acestui proiect se află sistemul său de gândire, Sociologie, Politica, Etică conform căruia decizia politică profesionistă trebuie fundamentata științific. Cercetarea totală a societății românești, respectiv monografia celor 15 mii de sate și 172 de orașe, a fost o utopie, dar una "fertila". Sociologul Dumitru Sandu observa că monografia a fost "o
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]