1,985 matches
-
Câteva din aceste documente păstrate în Arhivele de Stat ale județului Mureș sunt și cele emise în anii 1332, 1348, 1461, 1733, 1750, 1805. Potrivit acestor documente, sătul apare cu denumirea Bobohalma, termen românesc căruia îi corespunde denumirea maghiară Babahalma. Etimologia cuvântului este următoarea: Babă - nume de persoana (sau substantiv comun "babă" = bătrână) plus cuvântul maghiar "halma" care înseamnă "dealul babei". Populația localității pare a fi fost mixtă, adică români în marea majoritate și câteva familii de maghiari și evrei care
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
După Iorgu Iordan denumirea ar proveni de la slavonul "Lipa", ("tei"), iar alte versiuni nu se justifică. Lipovu este încă din anul 1569. Numele îi vine de la pădurea de tei care înconjoară locul unde a existat așezarea inițială. Iorgu Iordan precizează etimologia slavonă a Lipovului de la Lipa - tei. Multe secole numele localității s-a referit la mai multe sate: Lipovu Românesc, Lipovu Români, Țuțuroaie, Lipovu de Sus. După 1815, când pe harta țării a apărut un alt sat și a trebuit să
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
în blocuri ce se înalță sau coboară, reîngheață și plutesc în continuare deasupra apei. În 1882 , ofițerul și geologul american Clarence E. Dutton ("1841-1912"), dă un nume acestei stări de echilibru pe care-l propune comunității științifice în 1889 (vezi Etimologie). Contribuția majoră a lui Dutton la dezvoltarea izostaziei constă însă în faptul că, preluând și dezvoltând ideile lui Fisher evidențiază importanța acesteia pentru geologie: prin izostazie pot fi explicate destule realități și fenomene geologice, printre care "fenomenul de subsidență a
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Este renumit pe plan național și internațional prin corul popular care a primit numeroase premii. Satul este înfrățit cu localitatea din Elveția și se află la granița cu Satu Mare, pe malul stâng al Someșului. Etimologia numelui localității provine din "Ardud" (< magh. „erdöd”) + sat Prima atestare documentara datează din 1231, unde apare sub numele "Erdezad" și pe parcursul timpului a avut diferite denumiri: "Erdezat", "Erdew Cshada", "Erdewdzut", "Erdewzada", "Erdodszada". În acest sat a locuit, la începutul secolului
Ardusat, Maramureș () [Corola-website/Science/298636_a_299965]
-
Alianțe Aztece, dată după care (1428) termenul de "Aztec" - "azteci" este utilizat pentru a se referi la toți cei care se aflau sub "umbrela" Triplei Alianțe. "Mexìcâ" () este un termen care este astăzi perceput ca fiind de origine incertă. Diferite etimologii au fost propuse. Printre acestea vechiul cuvânt din Nahuatl pentru soare, numele unuia dintre liderii lor, Mexitli sau chiar un anumit tip de buruiană ce crește în lacul Texcoco. Savantul mexican Miguel León-Portilla a sugerat că ar fi derivat din
Azteci () [Corola-website/Science/298677_a_300006]
-
secolul al XIX-lea. Școala franceză a propus o modalitate de împărțire a științelor în : Științele auxiliare au fost clasificate de către istoricul Aurelian Sacerdoțeanu în : Geografia oferă informații despre spațiul în care s-au petrecut evenimentele istorice. Filologia, lingvistică, semantica, etimologia, toponimia sau onomastica oferă informații despre limba vorbită de o anumită civilizație. Antropologia și etnologia oferă informații despre răspândirea și activitatea omului sau informații despre etnii din cadrul unei civilizații . Filosofia și dreptul oferă informații despre gândurile, legile și regimul de
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
unei populații ca instrument esențial al comunicării, iar dintre ramurile sale, lingvistică (ce se preocupă de lingvistică istorică), onomastica(ce se preocupă de de studierea numelor proprii, alături de ramurile sale: (toponimia-nume de locuri, antroponomia-nume de persoane, hidronomia-nume de ape) și etimologia (originea și sensul cuvintelor) sunt utile cercetării istorice. Argumentul lingvistic este necesar pentru interpretarea vechilor surse scrise. Istoria, la rândul ei , poate fi considerată o știință auxiliara a filologiei. Antropologia este știința care se ocupă de om, de varietatea raselor
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Radiestezia este facultatea corpului uman de a percepe radiațiile electromagnetice . Etimologia cuvântului provine din limba latină "radios" = radiații și greacă "esthesia" = sensibilitate. Radiestezia permite găsirea de surse de apă subterană, zăcăminte de metale, țiței, pietre prețioase, obiecte ascunse, precum și a anomaliilor biologice și/sau patogene ale scoarței terestre cu ajutorul unor instrumente
Radiestezie () [Corola-website/Science/298699_a_300028]
-
una dintre forme poate deriva prin metateza celeilalte". Porphiros explică varianta "Zalmoxis" prin cuvântul trac "zalmos" („piele, blană”), ceea ce se acordă cu o anecdotă conform căreia, la nașterea lui, o blană de urs a fost aruncată peste Zalmoxis. Din această etimologie, unii autori au dedus că Zalmoxis ar fi fost la origine un "Bärengott" (zeu-urs). Ipoteza este reluată de Ryhs Carpenter, care îl așază pe zeul get printre alți " „sleeping bears” " ("„urși dormind” "). Cealaltă etimologie interpretează numele plecând de la tema "zamol
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
fost aruncată peste Zalmoxis. Din această etimologie, unii autori au dedus că Zalmoxis ar fi fost la origine un "Bärengott" (zeu-urs). Ipoteza este reluată de Ryhs Carpenter, care îl așază pe zeul get printre alți " „sleeping bears” " ("„urși dormind” "). Cealaltă etimologie interpretează numele plecând de la tema "zamol", pentru care Matthäus Prätorius (1688) propusese sensul de "pământ". În 1852, Cless îl compară pe Zalmoxis cu zeul lituanian al pământului, Zameluks.. Paul Kretschmer, în 1935, a elaborat o demonstrație lingvistică, discutând în paralel
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
specifice zonelor în care sunt create. Una dintre explicațiile date privind originea termenului "batik" susține că acesta provine din cuvântul indonezian "tik", care înseamnă "punct" sau "a punctă", și cuvântul javanez "amba", care înseamnă "a scrie". O altă versiune a etimologiei susține că "batik" derivă din cuvîntul javanez "batek" care ar putea proveni la rândul lui din cuvântul protoaustronezian "*beCík" și care înseamnă "tatuaj"; la început, tehnica "batik" presupunea împungerea țesăturii impregnate cu ceară înainte de vopsire. Prin intermediul limbii franceze acest cuvânt
Batic () [Corola-website/Science/299605_a_300934]
-
și Evului Mediu timpuriu. Unele triburi germanice au jucat un rol important în Europa central-occidentală la trecerea de la Imperiul Roman la Europa Medievală. Cuvântul românesc "germani" provine din cuvântul latinesc "germani", în timp ce cuvântul "nemți" este de origine romanica . Există diferite etimologii pentru cuvântul "germani". Ca adjectiv, el este pluralul adjectivului "germanus" (de la "germen", ("sămânță")), care are sensul de "înrudit". Ca etnonim, acest cuvânt este atestat pentru prima oară în anul 223 î.Hr., în inscripția "Fasti Capotolini", DE GALLEIS INSVBRIBVS ET GERM
Triburi germanice () [Corola-website/Science/299636_a_300965]
-
Ion C. Massim, într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de Ovid Densusianu în "Istoria limbii române" (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul "băiețel" — în grafia originară: În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care Aron Pumnul) și cei care considerau
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
neagreate de puterea politică a unui stat, deseori pe timp de război. Au cunoscut o largă răspândire îndeosebi în Germania nazistă și pe teritoriile ocupate (ex. Auschwitz, Buchenwald, Dachau, Mauthausen ș.a.), precum și în U.R.S.S. (Karaganda, Vorkuta, Solovețk, Norilsk ș.a.) Etimologia cuvântului "concentrare" este latină, având semnificația de a colecta, a aduna și pune împreună. Termenul face referire la situații în care persoanele internate erau selectate doar pe baza însușirilor lor, indiferent că au fost sau nu condamnate la detenție într-
Lagăr de concentrare () [Corola-website/Science/299058_a_300387]
-
istorie. Se presupune că Sf. Grigore (Grigore cel Mare) s-a născut în jurul anului 540 la Roma. Părinții l-au numit Grigore (lat. Grigorius), nume de origine greacă care se traduce în latină "Vigilantius" („vigilent”). Scriitori medievali care credeau în etimologia numelui său, au transpus această semnificație în lucrările sale despre papa Grigore. Se știe foarte puțin despre copilăria sa. În această perioadă, conform datelor istorice, Italia a fost recucerită de împăratul roman răsăritean, Iustinian I cel Mare, de la Goți, acest
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]
-
a apărut ca expresie a neastâmpăratei curiozități a omului, a dorinței sale de cunoaștere. Omul s-a născut și a trăit sub zodia întrebării. În ziaristică cuvântul interviu are două sensuri: metodă de obținere a unor informații și gen ziaristic. Etimologia cuvântului interviu provine din limba engleză: interview, care se poate traduce și cu întrevedere. Aceste două sensuri se suprapun. Interviul este strâns legat de aproape toate genurile ziaristice, fiind un mijloc de culegere al informațiilor, o modalitate de realizare a
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
împrumutate de la popoarele pe care le moștenește sau cu care a intrat în contact de-a lungul secolelor. Unul dintre primele personaje românești prezente în anecdote este Păcală. Numele lui este derivat de la verbul „a păcăli” și, ținând cont că etimologia cuvântului este necunoscută, se presupune că el face parte din umorul specific românesc. Influența otomanilor a adus în cultura românească noi personaje și situații. Un urmaș binecunoscut al lumii fanariote este personajul Nastratin Hogea, creat de Anton Pann. Din vremea
Umor românesc () [Corola-website/Science/299221_a_300550]
-
Moisei este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din n.fam. Moise (< ebr. Mōsheh < rad. egipt. ms(w) „fiu") + suf. -i (în loc de -ești). Satul Moisei este situat în partea de sud-est a județului Maramureș, la 136 de km față de Baia Mare, la 5 km de Borșa și
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
la managerul orașului. Mai mult, "pormestari" este folosit ca titlu, și poate fi oferit pentru merite deosebite în funcția de manager de oraș. Managerul orașului este numit în Helsinki "POLIOMIERLITA ', ce se traduce, din motive istorice, prin "primar șef". În ciuda etimologiei sale, cuvântul „primar” nu desemna însă o funcție în Roma Antică. Cuvântul a ajuns în uz mai ales în anturajul conducătorilor barbari ce s-au succedat la conducerea Imperiului Roman de Apus. Astfel, persoana însărcinată cu conducerea unei curții regale
Primar () [Corola-website/Science/299835_a_301164]
-
Gent. Gent este un important oraș universitar, Universitatea Gent având peste 28.000 de studenți. Denumirea localității Gand, respectiv Gent, provine din sau "Gandia", „pământ la confluența râurilor”. Denumirea latină provine din cuvântul gal "condate", cu semnificație asemănătoare. O altă etimologie ar putea fi cuvântul proto-indo-european "°gan", cu semnificația „vărsarea unui râu”. Numele de Gent vine de la cuvântul celt "Ganda", care însemnă "deltă". După ce orașul a fost sub conducere romană în jur 400 a fost câștigat de franci. In secolul al
Gent () [Corola-website/Science/299323_a_300652]
-
(din limba latină "doctrina") înseamnă "o sumă de învățături" ori "instrucțiuni", principii de învățătură sau poziții, precum corpul de învățături în domeniul sistemelor credinței sau științelor. Cuvântul corespunzător din limba greacă este la baza etimologiei cuvântului catehism. Deseori, "doctrina" implică în mod special dogme religioase, așa cum sunt promulgate de biserică, dar nu numai. "Doctrina" se poate folosi și cu privire la un principiu de lege, în tradițiile dreptului comun, stabilite prin tradiții sau prin istoria unor decizii
Doctrină () [Corola-website/Science/299462_a_300791]
-
literatura engleză, avându-l ca profesor pe George Dempsey, cel care în puțin timp avea să observe că elevul lui este „un băiat cu o pletoră de idei în minte”. Studiul filologic de la Colegiul Belvedere presupunea o atenție sporită acordată etimologiei sau gramaticii, dar și tehnicilor de traducere, care trebuia să apropie textul transpus într-o limbă străină de spiritul originalului. Kevin Sullivan evidențiază rolul disciplinei iezuite în formarea lui Joyce ca artist al cuvintelor, fascinat, chiar obsedat de posibilitățile și
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
mâna lui Bloom amintește de bușteanul în flăcări cu care Ulise l-a orbit pe Polifem; în "Circe", Bella Cohen, patroana bordelului, este asemănată cu vrăjitoarea care îi transforma pe bărbați în porci. Joyce a fost foarte preocupat și de etimologia numelor din epopeea greacă. Cuvântul „Telemah”, provenind din „tele + machos”, „departe de război”, sugerează destinul lui Stephen Dedalus, care hotărăște să se izoleze într-un turn de fildeș al artei, departe de pasiunile mărunte și înverșunările anodine ale vulgului. Pentru
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Telemah”, provenind din „tele + machos”, „departe de război”, sugerează destinul lui Stephen Dedalus, care hotărăște să se izoleze într-un turn de fildeș al artei, departe de pasiunile mărunte și înverșunările anodine ale vulgului. Pentru „Odiseu”, Joyce a imaginat o etimologie destul de îndoielnică, „Outis + Zeus”, unde „Outis” („nimeni”), numele comunicat de Ulise ciclopului, pare să nege divinitatea zeului olimpian. „Odiseu” ar însemna așadar pentru Joyce un Dumnezeu care renunță la propriul sine și cade în mrejele materiei, o temă pe care
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
(învechit Viflaim, uneori scris Bethleem sau Bethlehem; în ebraică "בית לחם", "beyt lehem", „casă pâinii”, etimologie populară; în arabă "بيت لحم", "beyt lahm", „casă cărnii”, de asemenea etimologie populară; în greacă "Βηθλεὲμ", "Vithleém") este un oraș din Cisiordania, situat la 10 km sud de Ierusalim, având 25.266 de locuitori (2007). Din 1996, după Acordul de la
Betleem () [Corola-website/Science/298896_a_300225]