4,374 matches
-
într-un mediu de cultură tehnică, la fel cum o conduită scientistă este deplasată într-o comunitate de oameni primitivi. Magia, conduitele religioase, influențează comportamentul primar, cel de sexualitate. Pe seama unor astfel de îngrădiri, generatoare de dereglări nevrotice, este pusă etiologia frigidității feminine. Nevrozele actuale sau accidentale, Horney, le-a separat de cele caracteriale, mult mai profunde. Cel de al doilea, G. Roheim, a fost un etnolog, care a pătruns pe domeniul psihanalizei sub influența lucrărilor lui Freud, Abraham, Jung și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aparțin autorilor și Editurii „Tehnică- Info” Chișinău. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată sau transmisă prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, fără permisiunea scrisă din partea autorilor sau a editurii. <contents> Introducere...........................................................................5 Capitolul 1............................................................................8 ETIOLOGIA AFECȚIUNILOR PARODONTALE PLACĂ BACTERIANĂ - FACTOR LOCAL DETERMINANT...........9 PLACĂ BACTERIANĂ - BIOFILM...............................................13 CRITERII DE IDENTIFICARE A PATOGENILOR PARODONTALI..20 FACTORI DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI.....22 Capitolul 2...............................................................................28 MECANISME PATOGENICE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE COLONIZAREA ȘI INVADAREA ȚESUTURILOR PARODONTALE.29
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
procedee și aparate, dar puține dintre ele au aplicabilitate practică din cauza dificultăților de aplicare și a prețului de cost. A aparut necesitatea aplicării unor sisteme moderne, ca urmare a frecventei mari a parodontopatiilor cu evoluție spre mobilitatea dentară. Capitolul 1 ETIOLOGIA AFECȚIUNILOR PARODONTALE Considerate în trecut că maladii “esențiale”, afecțiunile inflamatorii ale parodonțiului marginal și profund recunosc la ora actuala o etiologie microbiană specifică, cu factor primordial placă bacteriană, la care se adaugă o multitudine de factori favorizanți și sistemici. Pentru
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
necesitatea aplicării unor sisteme moderne, ca urmare a frecventei mari a parodontopatiilor cu evoluție spre mobilitatea dentară. Capitolul 1 ETIOLOGIA AFECȚIUNILOR PARODONTALE Considerate în trecut că maladii “esențiale”, afecțiunile inflamatorii ale parodonțiului marginal și profund recunosc la ora actuala o etiologie microbiană specifică, cu factor primordial placă bacteriană, la care se adaugă o multitudine de factori favorizanți și sistemici. Pentru a cuprinde întreaga complexitate a factorilor care determină patologia parodontala inflamatorie, s-au făcut numeroase încercări de clasificare, una dintre acestea
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
au făcut numeroase încercări de clasificare, una dintre acestea fiind cea a lui Pawlack[252], care împarte factorii etiologici ai bolii parodontale în factori locali (determinanți și favorizanți) și factori sistemici. Multitudinea factorilor etiologici determina includerea parodontopatiilor în grupă cu etiologie multifactoriala complexă. Factorii favorizanți determina acumularea plăcii bacteriene (factor determinant) și nu pot declanșa apariția bolii parodontale în lipsa plăcii bacteriene. Factorii funcționali (de exemplu: traumă ocluzală) prezintă o acțiune indirectă care accelerează evoluția bolii parodontale. Factorii sistemici sunt factori
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
IDENTIFICARE A PATOGENILOR PARODONTALI În 1870 Robert Koch a dezvoltat criterii prin care un microorganism poate fi considerat că un agent cauzal în infecțiile umane. Aceste criterii, cunnoscute ca “postulatele lui Koch”, stipulează că agentul cauzal trebuie: 20 Capitolul 1. Etiologia afecțiunilor parodontale 22 1. să fie izolat obișnuit de bolile individuale; 2. să fie cultivat în cultură pură în laborator; 3. să producă o boală similară când este inoculat în animale de laborator susceptibile; 4. să fie recuperat din leziuni
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Clinic Ulcerația papilelor acoperite de pseudomembranele cenușii, cu sângerare și dureri extreme sunt semnele caracteristice; sângerarea este aproape spontană, limfadenopatie, halena fetida, febra. Atașament Pierderea de atașament și de os nu sunt frecvente dar pot apare după multiple episoade recurente Etiologie Bacteroides melaninogenicus, B.intermedius, Prevotella intermedia, Fusobacterium, Treponema și Selenomonas. Factori predispozanți: stresul psihosocial, imunosupresia, malnutriția, fumatul, gingivite preexistențe, traumatisme. AFECTĂRI ALE PARODONȚIULUI DE SUSȚINERE Majoritatea parodontopatiilor au natură inflamatorie. În bolile parodontale, agresiunea provine inițial din invazia produșilor microbieni
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
boală parodontala a fost folosit generic pentru a se referi la întregul proces care are loc la nivelul parodonțiului de susținere. „Parodontita“ este un termen general care cuprinde numeroase forme de boli inflamatorii, care diferă într-o oarecare măsură în ceea ce privește etiologia microbiană. Rolul pe care îl joacă răspunsul gazdei este foarte variabil. După Schröeder [291] „parodontita este o boală inflamatorie a sistemului de susținere a dintelui care provoacă distrucții rapide, inegale și profunde ale Parodontita cronică Este singura dintre formele de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
al gingiei libere, gingiei atașate și mucoasei libere, necroza extinsă a țesuturilor moi, papile ulcerate și amputate, acoperite de pseudomembrane cenușii-gălbui, sângerare provocată și/sau spontană durere și fetiditate Atașament Pierderea clinică de atașament și de os alveolar este minimă Etiologie Deoarece se spune că PUN este urmarea unei GUN netratate, etiologia este asemănătoare. Imunosupresia afectează grav evoluția bolii Caracteristicile parodontitelor rapid progresive și refractare (după Clerehugh și Tugnait, [75]) Parodontita cronică Parodontite cu debut precoce Debut Apare la orice vârstă
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
țesuturilor moi, papile ulcerate și amputate, acoperite de pseudomembrane cenușii-gălbui, sângerare provocată și/sau spontană durere și fetiditate Atașament Pierderea clinică de atașament și de os alveolar este minimă Etiologie Deoarece se spune că PUN este urmarea unei GUN netratate, etiologia este asemănătoare. Imunosupresia afectează grav evoluția bolii Caracteristicile parodontitelor rapid progresive și refractare (după Clerehugh și Tugnait, [75]) Parodontita cronică Parodontite cu debut precoce Debut Apare la orice vârstă Apare la pacienții la care pierderea de ață ament sau de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme etc.Ă ocluzie traumatica care generează procese de liza osoasă; bruxismul; boli metabolice (diabetă În cadrul mobilității dentare patologice se disting forme de mobilitate reversibila și ireversibilă. MOBILITATEA DENTARĂ REVERSIBILA Aceste tipuri de mobilitate, de etiologii diverse, pot fi tratate și sunt reversibile după eliminarea cauzei care le-a determinat a) Mobilitatea dentară de cauză protetica Un plan protetic sau o tehnologie protetica greșită poate determina apariția mobilității dentare. Efectul unui croșet sau al unui mijloc
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cooperare că și de pregătirea profesională a medicului. Planificarea tratamentului parodontal devine obligatorie în condițiile în care pacienții, în mod îndreptățit, doresc răspunsuri concrete: în ce constă tratamentul? Este dureros? Cât timp va dura? Are rezultate de durată? Faptul că etiologia bolii parodontale, altădată obscură, acum este în mare parte elucidata, a făcut ca și măsurile terapeutice să fie mult mai eficiente, axate pe combaterea factorului principal - placă bacteriană. Un tratament comportând eliminarea sau controlul infecției datorate plăcii și introducerea de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
imobilizare prin sisteme mobilizabile; imobilizare prin sisteme demontabile. 4. În situația existenței unei edentații - cu/fără funcția de înlocuire a unor dinți lipsa: ceea ce privește controlul plăcii interproximale. Procedura de imobilizare prin ea însăși nu are scopul de a elimina etiologia bolii parodontale chiar dacă se obține prin imobilizare o stabilitate dentară temporară, pungile parodontale netratate pot progresa. De aceea pe langă imobilizare sunt obligatorii controlul plăcii și eliminarea pungilor. Indicațiile majore ale imobilizării dentare provizorii sunt: imobilizarea dinților excesiv de mobili, astfel
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
implicit calitatea adeziunii. Faptul că s-a observat un eșec adeziv la o obturație mai veche, aparent etanșa clinic, ridică probleme asupra eficienței adeziunii la smalt pe termen lung și poate constitui un argument în sprijinul implicării factorului bacterian în etiologia inflamațiilor pulpare post obturație compozita. În ceea ce privește adeziounea la dentina, în cazul celei de-a patra generații de compozite, mecanismul de adeziune implică trei etape:condiționarea, aplicarea primerului, aplicarea adezivului propriu-zis. Condiționarea îndepărtează smear-layer-ul, deschide canaliculele dentinare, crește permeabilitatea dentinei și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
a funcției de pacemaker dominant fiziologic. În literatura anglo-saxonă este menționat ca sindrom de sinus bolnav (sick sinus syndrome) . Prezintă ca forme de manifestare: bradicardia sinusală, oprirea sinusală, blocul sinoatrial, ritmul joncțional, fibrilația atrială (FA), tahiaritmii supraventriculare. 31.4.1. Etiologie Substratul este variabil: componentă familială, degenerativă, ischemică, malformații congenitale, hipertensiune arterială (HTA), cardiomiopatii, amiloidoză, post chirurgie cardiacă, idiopatic sau diverse droguri antiaritmice (betablocante, amiodaronă, verapamil sau digoxin). La pacienții cu opriri sinusale se pot întâlni ritmuri ectopice atriale sau atrioventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
decada 70-79 ani ( figura 31.3). De asemenea, se poate constata că la pacien ii vârstnici predomină ca indicație de cardiostimulare tulburarea de conducere atrioventriculară, exprimată prin blocul AV de gradele II și III ( figura 31.4). 31.5.2. Etiologie Blocurile atrioventriculare pot fi tranzitorii sau permanente. De asemenea, se pot clasifica în congenitale și câștigate. Cauzele câștigate ale tulburării de conducere sunt: leziunile degenerative(cel mai frecvent), cardiopatia ischemică cronică, infarctul miocardic acut (IMA) bolile infiltrative și de colagen
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
grasă și calcificări;scăderea funcționalității pacemakerului fiziologic și creșterea frecvenței tulburărilor de ritm (fibrilație atrială, în context de boala nodului sinusal) și de conducere;răspunsul sistemului nervos autonom simpatic și parasimpatic la stimuli scade odată cu înaintarea în vârstă. 51.2. Etiologia sincopei Aproximativ 40% dintre pacienții vârstnici cunoscuți cu episoade sincopale recurente, în pofida investigațiilor paraclinice exhaustive, a examenului clinic minuțios și anamnezei detaliate, vor rămâne fără identificarea cauzei declanșante. Aceste situații apar în special la persoanele cu deficite cognitive de diferite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
exhaustive, a examenului clinic minuțios și anamnezei detaliate, vor rămâne fără identificarea cauzei declanșante. Aceste situații apar în special la persoanele cu deficite cognitive de diferite grade, care nu pot furniza date de anamneză corespunzătoare sau în situațiile în care etiologia sincopei este o asociere de factori (acuți și cronici) declanșatori și nu rezultatul unui singur element evident. Astfel, la persoanele vârstnice expuse polipatologiei și polipragmaziei, apariția unei sincope se datorează, cel mai probabil, sumării mai multor etiologii (de exemplu, boli
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
situațiile în care etiologia sincopei este o asociere de factori (acuți și cronici) declanșatori și nu rezultatul unui singur element evident. Astfel, la persoanele vârstnice expuse polipatologiei și polipragmaziei, apariția unei sincope se datorează, cel mai probabil, sumării mai multor etiologii (de exemplu, boli pulmonare cronice, IC, deshidratare - eventual posttratament cu diuretice, anemie, DZ concomitent). Indiferent de etiologie, sincopa se datorează unei scăderi brutale, dar tranzitorii a debitului sanguin cerebral secundar unei scăderi brutale a tensiunii arteriale (TA) (3,4). a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
unui singur element evident. Astfel, la persoanele vârstnice expuse polipatologiei și polipragmaziei, apariția unei sincope se datorează, cel mai probabil, sumării mai multor etiologii (de exemplu, boli pulmonare cronice, IC, deshidratare - eventual posttratament cu diuretice, anemie, DZ concomitent). Indiferent de etiologie, sincopa se datorează unei scăderi brutale, dar tranzitorii a debitului sanguin cerebral secundar unei scăderi brutale a tensiunii arteriale (TA) (3,4). a) Sincopa de cauză cardiacă (34% dintre cazuri): este de două ori mai frecventă la vârstnici comparativ cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
susținerea acestor ipoteze (tabelul 26.1). În prezent există tendința de a considera IC cu FE păstrată ca o entitate de sine stătătoare și care se manifestă, ea însăși, prin mai multe fenotipuri clinice. IC cardiacă la vârstnici are frecvent etiologii multiple. HTA și stenoza aortică (SA) sunt cele mai frecvente cauze de IC. Boala cardiacă ischemică, în forma sa acută sau cronică, are o prevalență mare la vârstnici, mai ales la bărbați, și este o cauză frecventă de IC. Valvulopatiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
infarctului miocardic postoperator tardiv, de recurență a anginei pectorale cu necesitatea reintervenției chirurgicale la o treime dintre pacienți în decurs de 10 ani după BAC. În cursul primei luni postoperator, principala complicație care poate surveni o constituie tromboza secundară unei etiologii plurifactoriale, rezultată din lezarea iatrogenă a endoteliului în timpul prelevării și anastomozei grefei ( figura 21.4 ). Închiderea lumenului grefei prin tromboză are o incidență de 10-15%, interesează cu precădere grefele venoase și este direct corelată cu vârsta și coagulabilitatea sângelui pacientului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
lui Valsalva și prezintă ostiile arterelor coronare. Pe marginea superioară a fiecărui sinus, în peretele rădăcinii aortei, proemină creasta sinotubulară care reprezintă joncțiunea dintre sinusuri și aortă (2). 25.1.1.2. Particularități fiziopatologice În SA la vârste înaintate predomină etiologia degenerativă, senilă, incompetența valvulară secundară unor procese patologice determinând îngroșarea, fibrozarea, fuzionarea și cal - cificarea cuspelor, cu formarea unui obstacol în calea tractului de ejecție a ventriculului stâng (VS) și augmentarea în plan funcțional a postsarcinii (travaliul cardiac) și gradientului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
spre abordul chirurgical deschis în cazul pacien - ților instabili hemodinamic cu risc operator crescut în caz de înlocuire valvulară (IIbC) sau la pacienții simptomatici cu SA severă cu indicație de chirurgie non-cardiacă în urgență (IIbC). Indicațiile valvuloplastiei sunt determinate de etiologie, patologia valvulară, gradul de regurgitare și caracteristicile individuale ale pacientului. Ocazional, valvuloplastia poate fi utilizată ca măsură paliativă în cazuri atent selecționate la care chirurgia valvulară este contraindicată din cauza comorbidităților severe. Tehnic, valvuloplastia depinde de mobilitatea cuspelor:mobilitate normală - se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
în focarul aortic (suflu Austin Flint telediastolic). Ecocardiografia transesofagiană (ETE) este esențială în definirea anatomiei valvei și a aortei ascendente în special când se preconizează o intervenție cu prezervarea valvei. 25.1.2.2. Evoluția naturală IA evoluează natural în funcție de etiologie, rapiditatea instalării și apariția complicațiilor cardiovasculare. În cazul instalării acute prin ruperea cuspelor, evoluția este severă spre șoc cardiogen și deces dacă nu se intervine de urgență. Modificările aortice postreumatismale apar după câțiva ani. Rata mortalității la pacienții simptomatici depășește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]