2,623 matches
-
conținut și scop îl constituia "cultura generală", avea în aprecierea sa un caracter abstract, formal, rupt de viață; era una din "formele fără fond", importate din Occident în România secolului al XIX-lea. Pornind, așadar, atît de la cercetările cu caracter etnografic, cît și de la cele privind instrucția și educația din vremea sa, Mehedinți aprecia că singura școală în stare să producă o schimbare fundamentală în viața materială și spirituală a României o constituia școala muncii. Pentru ca învățătura de carte să fie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de școală, aprecia Mehedinți, s-ar putea mobiliza întreaga masă a poporului spre o muncă rodnică, organizată științific; Vom face astfel, spunea el în mod semnificativ, pedagogie socială. Caracterul social al teoriei pedagogice elaborate de Mehedinți provenea atît din premisele etnografice ale ideilor sale, cît și din perspectiva pe care a adoptat-o în formularea scopului educației. Deși pornea de la date generale etnografice, valabile pentru spații geografice foarte întinse, Mehedinți a reușit să releve una din principalele slăbiciuni ale școlii românești
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
el în mod semnificativ, pedagogie socială. Caracterul social al teoriei pedagogice elaborate de Mehedinți provenea atît din premisele etnografice ale ideilor sale, cît și din perspectiva pe care a adoptat-o în formularea scopului educației. Deși pornea de la date generale etnografice, valabile pentru spații geografice foarte întinse, Mehedinți a reușit să releve una din principalele slăbiciuni ale școlii românești și contemporane lui caracterul excesiv teoretic și să propună o soluție pentru restructurarea sistemului de instrucție și educație organizarea unei școli al
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mereu În aceste pagini pline de Îndoieli asupră-mi - mi-atestă, sub semnul ascendent al Leului, că sunt „iubitor de lux și de plăceri“ și că e necesar să-mi frânez, oarecum, această latură a naturii mele.) Prin varietatea sa etnografică, de asemenea, lumea copilă riei mele m-a pregătit și obișnuit de timpuriu cu societatea de mai târziu a oamenilor pur și simplu de treabă și de ispravă - indiferent de culoarea părului lor. Negustorii albanezi din mahalaua noastră, formând familii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Carpați, unde, până atunci, numai sașii Își avuseseră organizațiile lor solide pentru drumeție și sporturi de iarnă. Cu tot anonimatul semnăturii lui, „Carnetul unui drumeț“ a atras atenția cititorilor repede și de la Început atât prin cuprinsul de un interes nou, etnografic, istoric sau numai turistic, cât și printr-o proză nemaiîntâlnită În scrisul românesc, numai În vârf de peniță scrisă, numai În arabescuri și volute cioplită [...]. Tot pe atunci Începuseră să apară În revista noastră unele din poeziile lui Emanoil Bucuța
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Închipuiam și decât aveam răgaz să mă consacru ei, Într-o epocă a mea, cum i se spunea, activistă și pe alte tărâmuri, și căreia Îi spuneam, trimițând-o, spre regene rarea sângelui ei milenar, trist și obosit, În prospecțiuni etnografice și folclorice, ca să-și cunoască, adică, țara abia Întregită, cum și vârtoșia neamului nostru: „Ascultă aicea la mine, fetițo!“ (privind-o drept În ochii ei de angoră și surprin zându-i temerile sperioase pe chipul ei rotund) „Ai să te duci
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a 24-a aniversare În colonia de leproși din San Pablo, Che a ținut o cuvîntare, Într-un stil ce amintește de Bolívar și Martí: „SÎntem, cu toții, o singură rasă mestizo, care, din Mexic pînă la Strîmtoarea Magellan, vădește similitudini etnografice remarcabile. Astfel, Într-o Încercare de a mă dezbăra de provincialismul limitat, propun să ciocnim pentru Peru și pentru o Americă Latină Unită“. Nici urmă de solemnitate În aceste cuvinte; mai degrabă, pretinzînd că vorbele sale erau doar retorice, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
unei cauze atît de nobile, credem - mai ferm ca niciodată după această călătorie - că Împărțirea Americii Latine În națiuni instabile și iluzorii e complet neîntemeiată. SÎntem, cu toții, o singură rasă mestizo, care, din Mexic pînă la Strîmtoarea Magellan, vădește similitudini etnografice remarcabile. Astfel, Într-o Încercare de a mă dezbăra de provincialismul limitat, propun să ciocnim pentru Peru și pentru o Americă Latină Unită“. Oratoria mea a fost primită cu aplauze. Petrecerea, care consta În reprize de băut cît alcool ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
afirma cu siguranță că încă pe vremea dacilor, probabil în primul mileniu înainte de Christos, poate în vremea lui Decebal, sau a lui Burebista, sau cine știe, poate cu mult mai înainte. Ipoteza aceasta e susținută de neîndoielnice argumente de ordin etnografic, de portul oamenilor stabiliți aci în acele străvechi timpuri, de limba pe care au vorbit-o și o vorbesc încă în zilele noastre O demonstrație în acest sens a făcut-o după circa două milenii un localnic, care în mod
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
jos; Salonul Național de Artă Fotografică ,,Mihai Dan - Călinescu” - Craiova; Salonul Național de Artă Fotografică „Muntenia - Mileniul III” - Câmpina; Festivalul Internațional de documentare artistice și artă foto ART AIUD 06, ediția II - Aiud, Galeria Inter - Art; Expoziție Națională „Fotografia, document etnografic” - Cluj Bienala Internațională de Fotografie Artistică „Carol Popp de Szathmary” - Cluj Salonul Național de Artă Fotografică - Buzău, Galeriile UAP; Expoziția Națională de Artă Naivă - Pitești, Muzeul de Artă Naivă; Expoziția Națională de Artă Fotografică ,,Viitorul Mării Negre” - Constanța, Muzeul de Artă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Fotografie Artistică „Carol Popp de Szathmary” - Cluj Salonul Național de Artă Fotografică - Buzău, Galeriile UAP; Expoziția Națională de Artă Naivă - Pitești, Muzeul de Artă Naivă; Expoziția Națională de Artă Fotografică ,,Viitorul Mării Negre” - Constanța, Muzeul de Artă; Expoziție Națională „Fotografia, document etnografic” - Sibiu, Muzeul Astra; Salonul de toamnă al A.A.P. - Iași, Galeria Casa Cărții; Expoziția Națională de Icoane ,,Crăciunul și Anul Nou în Creația Populară Contemporană” - București, Centrul Național de Artă ,,Tinerimea Română”; 2007 Festivalul Iubirii, Concursul de Poezii „Din dragoste
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Periferie la Huși”, „în curtea de la vie”, „Priveliștea Hușilor”, „Poartă de la vie”, „Trecător în margine de târg” ș.a. Alte lucrări poartă generic numele „Peisaj”, „început de primăvară”, „Iarnă”, „Toamnă” ori „Peisaj de iarnă”, dar privite atent se pot identifica particularități etnografice și aspecte diurne din viața târgului împodobit cu podgorii dantelate și așezat cuminte la poalele pădurii Dobrina. Calculate estimativ, în total, 36 de tablouri poartă în denumire toponimul Huși și derivate ale acestuia, vreo douăzeci dintre ele fiind peisaje acuarelizate
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
grefei”. Dar nu numai perspectiva antisemită a dat naștere unor astfel de mentalități și retorici. Un tip asemănător de discurs - chiar dacă redactat În forme mai moderate - se regăsește și În textele scrise cu bună-credință, cum este un „studiu istoric, cultural, etnografic și folcloric” referitor la Evreii din Bucovina elaborat la sfârșitul secolului al XIX-lea de folcloristul bucovinean Dimitrie Dan : „Istețimea minții lor [= a evreilor] - notează autorul În 1899 - este bine cunoscută și ei sunt niște calculatori neîntrecuți, cu un spirit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asociere apare În unele poeme din perioada inter belică ale lui T.S. Eliot, iar „Înrudirea” evreului cu șobolanul este subiectul unor filme de propagandă naziste (697, p. 85 ; 719, p. 252). 112. Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Editura Socec, București, 1911. 113. Simeon Fl. Marian, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Fundației Culturale Române, București, vol. I și II, 1994. 114. Cf. revista Realitatea evreiască, nr. 62-63, 2 decembrie 1997, p. 13
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar „Înrudirea” evreului cu șobolanul este subiectul unor filme de propagandă naziste (697, p. 85 ; 719, p. 252). 112. Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Editura Socec, București, 1911. 113. Simeon Fl. Marian, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Fundației Culturale Române, București, vol. I și II, 1994. 114. Cf. revista Realitatea evreiască, nr. 62-63, 2 decembrie 1997, p. 13. 115. Bernard-Henry Lévy, Aventurile libertății. O istorie subiectivă a intelectualilor, Editura Albatros, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Benjamin, Mihai Spielmann și S. Stanciu, Editura Hasefer, București, 1990, vol. II, partea a II-a. 125. Carol Iancu, Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare, Editura Hasefer, București, 1996. 126. Dimitrie Dan, Evreii din Bucovina. Studiu istoric, cultural, etnografic și folcloric, Cernăuți, 1899. 127. Olga Goldberg-Mulkiewicz, „The Stereotype of the Jew in Polish Folklore”, În Studies in Aggadah and Jewish Folklore, ed. Issachar Ben-Ami și Joseph Dan, The Magnes Press, Ierusalim, 1983. 128. Andrei Oișteanu, „Myth and Rite in
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și dezvoltării burgheziei române până la 1848, București, 1972. 490. Leon Volovici, „Jurnalul lui Mihail Sebastian și «teroarea istoriei»”, dialog consemnat de Gabriela Adameșteanu, În Revista 22, nr. 27, 8-14 iulie 1997, pp. 12-13. 491. Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, ediție Îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1997. 492. B. Fundoianu, Poezii, traducere de Virgil Teodorescu, Editura pentru Literatură, București, 1965. 493. Andrei Oișteanu, „«Evreul imaginar» În cultura românească. Legenda jidovului rătăcitor”, Euphorion, nr. 4
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cântece și jocuri de copii, ediție Îngrijită de Gh.I. Neagu, Editura Minerva, București, 1982. 593. Béla Bartók, Melodien der Rumänischen Colinde (Weinachtslieder), Musica, Budapesta, 1968. 594. Vasile Conta, Opere complete, București, 1914. 595. Simeon Fl. Marian, Înmormântarea la români. Studiu etnografic, Academia Română, București, 1892. 596. Ioana Popescu, „The Shadow, the Trace, the Measure and the Photograph”, În revista de antropologie Martor, București, nr. 4, 1999, pp. 161-172. 597. Ștefan Postelnicu, „Antisemitismul și teologia ortodoxă românească”, Contemporanul - ideea europeană, nr. 37, 28
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unora li se tăiau metri de text din intervențiile lor și că literalmente chiar puteau să facă pârnaie sau să pupe gratiile vreunui spital de psihiatrie dacă săreau calul politic prea tare. În episodul anterior, prezentam intervențiile În ampla lucrare etnografică a prof. Vasile Adăscăliței de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași („Teatrul popular din județul Vaslui”), realizate de cenzorul Ion Andrei. Concret, acesta eliminase definitiv orice referiri la Dumnezeu, Iisus Hristos, sfinți, Îngeri ș.a. dar se ocupase și de substantivul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-Dr. Mircea Eugen Berlescu - necrolog - Buletinul Asociației Balint, vol.5., nr.17, martie 2003 p.27 BODOR, GHEORGHE (1929-2002) MUZEOGRAF Muzeograf specialist în etnografie și folclor, prof. Gheorghe Bodor și-a adus o contribuție esențială în organizarea și înzestrarea Muzeului Etnografic al Moldovei, înscriindu-se printre etnografii de seamă ai Moldovei și ai țării. Sa născut la 23 mai 1929, în comuna Iuda din fostul județ Năsăud, unde a terminat școala primară. Între anii 19401944 a cunoscut rigorile asprului regim hortist
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
față greutăților vremii se angajează și ca ajutor contabil la o întreprindere. În perioada 1950-1954 a frecventat cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Al. I. Cuza Iași. În 1954, cu puțin timp înainte de terminarea facultății, este numit asistent la Muzeul Etnografic al Moldovei. A urmat trei ani de intensă ucenicie pe lângă cunoscutul etnograf Ion Chelcea, întemeietorul muzeului ieșean, în 1943. În 1957 a finalizat organizarea Casei memoriale Vasile Alecsandri din Mircești. Între anii 1956 și 1957 și-a împărțit existența între
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Între anii 1956 și 1957 și-a împărțit existența între Mircești și Iași, având un post de cercetător la Institutul de Istorie și Filologie al Academiei, filiala Iași. Din 1957 și până la pensionare,în 1989, va fi succesiv directorul Muzeului Etnografic și al Complexului Muzeal Național Moldova Iași. În paralel, cu sarcinile administrative a desfășurat și o susținută activitate de depistare, achiziționare, tezaurizare și valorificare a elementelor de civilizație tradițională. După munca intensă depusă la organizarea expoziției de bază a Muzeului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și al Complexului Muzeal Național Moldova Iași. În paralel, cu sarcinile administrative a desfășurat și o susținută activitate de depistare, achiziționare, tezaurizare și valorificare a elementelor de civilizație tradițională. După munca intensă depusă la organizarea expoziției de bază a Muzeului Etnografic al Moldovei, muzeu care avea să se impună, încă de la inaugurarea din februarie 1958, ca unul din cele mai bune din țară, s-a implicat mai ales în cercetarea tehnicii țărănești, fiind cooptat, în perioada 1962-1965, în colectivul ce organiza
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în colectivul ce organiza la Sibiu, Muzeul Tehnicii Populare. Gheorghe Bodor a fost muzeograf profund dedicat profesiei sale; avea resurse considerabile pentru cercetare, însă a ales să-și dea întreaga măsură a capacității sale în munca de popularizare a valorilor etnografice, dar și în direcția coordonării colectivului de specialiști antrenat în munca dificilă de salvare a unui patrimoniu unic. În aceste condiții, anii ‘70-’80 ai secolului trecut au însemnat anii maturității sale depline. Era un specialist respectat în breaslă, ale
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
avut în Albania determinându-i pe cei de la conducerea Direcției Muzeelor să-l numească și în colectivul ce a organizat o expoziție similară în Germania Federală. Colectivul condus de prof .Gheorghe Bodor a realizat lucruri cu adevărat remarcabile la Muzeul Etnografic al Moldovei, acest muzeu devenind în numai câteva decenii un reper pentru muzeografia etnografică românească. Prof. Gh. Bodor a trecut în neființă în ziua de 13 iulie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -LUTIC
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]