1,759 matches
-
Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de eterni săteni ai istoriei. Din acest punct de vedere, E.M. Cioran avea dreptate. M. Vulcănescu făcea observații în același sens 4. Din care cauză, când observăm că României i se consacră, în continuare, numere monografice, în reviste specializate de etnografie (de ex. Ethnologie française nr. 3/1995), balcanistică, folcloristică etc. încercăm o mare dezamăgire. înseamnă că aceasta este imaginea predominantă în Occident, în comunitatea științifică internațională. La care se mai adaugă, bineînțeles, Dracula, cimitirul vesel de la Săpânța și alte kitsch
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1978, periodicul anual Hierasus, a cărui titulatură devine, din 1999, Acta Moldaviae Septentrionalis. Articolele ce nu se limitează doar la investigarea localului, ci abordează și tematici de istorie națională sau universală se grupează pe secțiuni de arheologie, istorie, memorialistică, muzeografie, etnografie, fiind semnate de istorici și cercetători cu nume consacrate pe plan local: Paul Șadurschi, Emil Ioan Emandi, Gheorghe Amarandei, Ionel Bejenaru, Gheorghe Median, Ștefan Cervatiuc, Stela Giosan, dar și colaboratori din mediul academic, precum: Alexandru Zub, Ion Agrigoroaiei sau Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
MATEI, Valeriu (31.III.1959, Cazangic, j. Lăpușna), poet. Este fiul Sevastiței și al lui Nicolae Matei. A absolvit secția de etnologie a Facultății de Istorie la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova (1983). Exmatriculat de la doctorantura în etnografie, se angajează între 1983 și 1987 cercetător științific la Muzeul Etnografic „Noul Ierusalim” din Istra, regiunea Moscova. Din 1987 până în 1990 a fost consultant pe problemele literaturii române din Republica Moldova la Uniunea Scriitorilor din URSS. Face carieră de parlamentar din partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
vegetație, faună, monumente naturale, rezervații - contribuie la atragerea de fluxuri turistice și își exercită influența asupra activității turismului, determinând, la rândul lor, forme particulare de manifestare a acestuia. Totodată, potențialul turistic antropic - vestigii arheologice și monumente de artă, elemente de etnografie și folclor, instituții și evenimente cultural-artistice, realizări tehnico-economice și științifice contemporane, așezările umane - atrage la rândul său fluxurile de turiști. Componentele potențialului natural și antropic prezintă interes prin valoarea estetică, cognitivă și recreativ distractivă, calitatea factorilor naturali de cură, posibilitatea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
Dar autorul se amuză de aceste controverse, afirmînd că adevărul unui scriitor nu e cel al unui om de știință, sau al unui jurnalist și că libertatea sa i se pare esențială. Nu neagă că a citit multe cărți de etnografie, din pur interes personal, nici că întîlnirea cu populația Kanak din Noua-Caledonie a reprezentat pentru el evidența supremei alterități culturale. Dar François Garde nu crede că există o intruziune a realului în ficțiune, ci mai degrabă o intruziune a propriului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a susținut doctoratul în filologie în 1971, cu teza Poezia populară de urare și felicitare. Întâlnirea cu profesorul Mihai Pop i-a marcat decisiv destinul de cercetător, în anii următori R. ilustrându-se prin numeroase contribuții în domeniul folclorului și etnografiei, prin cercetări de comparatistică, istorie literară și lingvistică. Studiile și articolele sale sunt răspândite în reviste românești („Romanoslavica”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Luceafărul”, „Curierul ucrainean”, „Folclor literar”, „Revista de folclor”, „Vilne slovo”, „Universalia” ș.a.) și de peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
de turism rural se consideră una dintre cele mai organizate și mai eficiente din lume. Această se datorează unei sinergii benefice de elemente de confort și agrement incluzând: - Forme diferite de agrement și animație bine organizate - Cadrul natural și socio-economic - Etnografia și folclorul local - Organizații non-guvernamentale implicate în dezvoltarea turismului rural. Dezvoltarea turismului în zona rurală se datorează în mare măsură sprijinului obținut din partea guvernelor centrale din statele respective. De exemplu, în Franța și Germania se acordă credite pe termen lung
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
considerăm necesară și constituirea unui nucleu de inițiativă în acest domeniu, lucru ce ar putea fi mai ușor realizabil prin înființarea și la Brăila a unei filiale ANTREC. Susținem această idee bazându-ne pe următoarele argumente: - bogăția valorilor autentice ale etnografiei și artei populare oferite de o serie de sate brăilene: Corbu Vechi (împletituri de nuiele), Gropeni (țesătoare de marame), Gulianca (împletituri din stuf). - importantul potențial balneo-terapeutic oferit de o serie de lacuri sărate din județ, unele deja recunoscute la nivel
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
în 1984), acvariu (deschis în 1912), Observatorul și Planetariul Nicolaus Copernicus, o grădină zoologică, un muzeu de istorie naturală, un parc pentru copii. Printre muzeele care pot fi vizitate în Varna se numără: Muzeul de Arheologie, Muzeul Naval, Muzeul de Etnografie, Muzeul-Parc Bătălia de la Varna etc. De o valoare și rezonanță istorică incontestabilă sunt Băile romane din Varna precum și Necropola Varna - un sit arheologic important al preistoriei, ce include 294 morminte descoperite până acum, unele dintre ele conținând obiecte din aur
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de peste hotare cu comunicări privind epoci ale culturii române și personalități ale vieții spirituale românești (Mihai Eminescu, George Enescu, N. Iorga, Constantin Brâncuși, C. Brăiloiu ș.a.). A publicat studii în reviste științifice de peste hotare: „Maske und Kothurn” (Viena), „Rivista di etnografia” (Neapole), „Diogène” (Paris), „Cuadernos hispanoamericanos” (Madrid), „Balkan Studies” (Salonic) ș.a. Este membru al Asociației Internaționale a Criticilor Literari. A fost distins cu numeroase premii, între care Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1982), Premiul Uniunii Scriitorilor (1982) și Premiul Asociației Oamenilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
inevitabile preferințe bibliografice, ,,să se audă și alte voci,,.4 O altă contribuție remarcabilă a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise sunt la ,,etnografie,, și ,,etnologie,,; ,,antropologie,, și ,,sociologie,, etc. (a se vedea secțiunea Confuzia termenilor din capitolul I). În mod cu totul special, eu prețuiesc sensiblitatea autorilor cărții pentru dimensiunea spirituală a vieții sociale. Sunt pagini importante în carte unde cei doi autori
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fost învățați să ne ferim ca de ciumă: să acceptăm să "participăm" la discursul indigenului și să cedăm tentațiilor subiectivității. Nu numai că mi-a fost imposibil să le evit, dar cu ajutorul lor am elaborat partea cea mai importantă a etnografiei mele"27. Detașarea de obiectul cercetării a dus de multe ori la o limită periculoasă în cercetările socio-antropologice: privirea de sus, cu superioritate, a comunităților cercetate și, evident, nepriceperea lor. Deseori viața spirituală și religioasă a ex-europenilor a fost prost
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fiul Mariei (n. Căprioreanu) și al lui Dumitru Ghinoiu. Urmează Școala Pedagogică (1956-1959) la București și face apoi tot aici studii universitare de geografie (1962-1967). Învățător în comuna Independența (1959-1960) și în Fundulea (1960-1962), devine cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (din 1967), unde ajunge șeful sectorului de etnografie (1986-1991) și membru în colegiul „Revistei de etnografie și folclor”. Între 1990 și 1992 a fost secretar științific la Institutul de Tracologie din București. În studiile sale G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
1956-1959) la București și face apoi tot aici studii universitare de geografie (1962-1967). Învățător în comuna Independența (1959-1960) și în Fundulea (1960-1962), devine cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (din 1967), unde ajunge șeful sectorului de etnografie (1986-1991) și membru în colegiul „Revistei de etnografie și folclor”. Între 1990 și 1992 a fost secretar științific la Institutul de Tracologie din București. În studiile sale G. este preocupat de riturile, credințele și miturile românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
studii universitare de geografie (1962-1967). Învățător în comuna Independența (1959-1960) și în Fundulea (1960-1962), devine cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (din 1967), unde ajunge șeful sectorului de etnografie (1986-1991) și membru în colegiul „Revistei de etnografie și folclor”. Între 1990 și 1992 a fost secretar științific la Institutul de Tracologie din București. În studiile sale G. este preocupat de riturile, credințele și miturile românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă o abordare genetică, antropologică și comparatistă a calendarului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea geografică, iar prin trimiteri încrucișate facilitează perceperea relațiilor dintre obiceiuri. SCRIERI: Popasuri etnografice, București, 1981; Demografie și etnografie (în colaborare cu Vladimir Trebici), București, 1986; Vârstele timpului, București, 1988; ed. 3 (Obiceiuri populare de peste an), București, 1997; Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000, București, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000, București, 1999; Panteonul românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL, 1989, 20; Ovidiu Pecican, „Demografie și etnografie”, AAF, 1991; Iordan Datcu, Dicționarul obiceiurilor, RL, 1997, 30. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL, 1989, 20; Ovidiu Pecican, „Demografie și etnografie”, AAF, 1991; Iordan Datcu, Dicționarul obiceiurilor, RL, 1997, 30. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
REVISTA DE ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR, publicație apărută la București din 1956, editată de Institutul de Folclor al Academiei Române, devenit după 1964 Institutul de Etnografie și Folclor; între 1956 și 1963 titlul a fost „Revista de folclor”. Periodicitatea variază: trimestrială (1956-1963), bilunară (1964-1968), lunară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
REVISTA DE ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR, publicație apărută la București din 1956, editată de Institutul de Folclor al Academiei Române, devenit după 1964 Institutul de Etnografie și Folclor; între 1956 și 1963 titlul a fost „Revista de folclor”. Periodicitatea variază: trimestrială (1956-1963), bilunară (1964-1968), lunară (1968-1970) și din nou trimestrială (din 1971). Consiliul de redacție era format în 1956 din Sabin V. Drăgoi, G. Breazul, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
acest domeniu.” Mihai Pop publică tot aici studiul Perspectivele folcloristicii noastre. Rubricile din primul număr sunt „Studii”, „Materiale”, „Din istoria folclorului și folcloristicii”, „Cronica”, „Recenzii”, „Bibliografie”. De-a lungul anilor se consemnează, teoretic și metodologic, marile proiecte ale Institutului de Etnografie și Folclor: Ovidiu Bârlea (Cercetarea prozei populare epice, 1956), Vera Proca (Despre notarea dansului popular românesc, 1956), Al. I. Amzulescu (Cântecul nostru bătrânesc, 1960), Corneliu Bărbulescu (Catalogul poveștilor populare românești, 1960), Sabina Cornelia Stroescu (Cu privire la sistemul de clasificare al snoavelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
1960), Corneliu Bărbulescu (Catalogul poveștilor populare românești, 1960), Sabina Cornelia Stroescu (Cu privire la sistemul de clasificare al snoavelor, 1965), Tony Brill ( Principiile clasificării legendelor populare românești, 1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și etnografiei, studii de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân și al altor români de peste hotare, folclor străin, recenzii ș.a. Spre deosebire de publicațiile de profil anterioare („Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Ghilușul”, „Tudor Pamfile”, „Făt- Frumos”, „Comoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
Cornelia Stroescu (Cu privire la sistemul de clasificare al snoavelor, 1965), Tony Brill ( Principiile clasificării legendelor populare românești, 1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și etnografiei, studii de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân și al altor români de peste hotare, folclor străin, recenzii ș.a. Spre deosebire de publicațiile de profil anterioare („Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Ghilușul”, „Tudor Pamfile”, „Făt- Frumos”, „Comoara satelor”, „Izvorașul” ș.a), R. de e. și f.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
Elisabeta Moldoveanu, Viorica Nișcov, Ovidiu Papadima, Dumitru Pop, Rodica Raliade, Radu Răutu, Pavel Ruxăndoiu, Paul Simionescu, Paul H. Stahl, Ghizela Sulițeanu, Ion Taloș, Doina Truță, Petru Ursache, Ofelia Văduva, Adrian Vicol, Romulus Vulcănescu. Oglindă permanentă a evoluției activității Institutului de Etnografie și Folclor, revista a fost, consecvent și la timpul potrivit, laboratorul proiectării și al mersului marilor lucrări: cercetările monografice zonale din anii 1960-1965, cercetarea pe domenii de specialitate și pe genuri din cadrul „Colecției naționale de folclor”, Atlasul etnografic al României
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]