7,893 matches
-
adevărul, ideile (Înnăscute, după opinia sa) printr-un efort de adâncă meditație. În cursul timpului, de la Socrate și până În prezent, conversația a străbătut și momente În care a fost denaturată adevărata ei semnificație euristică. A Îmbrăcat fie forma catehetică (În Evul Mediu), redusă la o toceală mecanică, bazată pe memorizarea și reproducerea pe de rost a unei succesiuni rigide de Întrebări și răspunsuri pe teme cu caracter mistic, religios, rupte de viața reală, fie cea a unei maieutici riguros dirijate, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
-lea, odată cu accentuarea Învățământului intuitiv, Întemeiat pe „mărturia simțurilor”, pe principiul intuiției și, În general, pe concepțiile lui Comenius, Rousseau, Pestalozzi, Herbart, Diesterweg etc. ori pe teoria gestalt-istă a Învățării. Era o reacție la Învățământul verbalist, Încetățenit Încă din perioada Evului Mediu și a Renașterii, devenită un mare pas Înainte. Dar metoda demonstrației a fost Înțeleasă și aplicată În spiritul unei psihologii senzualist-empiriste În virtutea căreia Însușirea oricărei noțiuni trebuie să se bazeze pe datele sensibile, observate sub supravegherea permanentă a profesorului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
adevăratului sens al curentelor de gândire care oferă dimensiune filosofică teoriei, este necesară periodizarea acestora. Dacă avem în vedere modificările survenite în obiectul gândirii economice, vom avea: „gândirea economică din antichitate (mileniile II î.H. - mijlocul mileniului I d.H.), din evul mediu (mijlocul mileniului I - mijlocul mileniului II d.H.), din epoca modernă (sec. XVI-XIX) Și contemporană (sec. XX-XXI). Pe baza criteriului care ține de calitatea sau nivelul teoretic al gândirii economice avem perioada preștiințifică sau preclasică (J.A. Schumpeter), denumită de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
specializării producătorilor, are drept scop satisfacerea unei nevoi. În acest context, Aristotel formulează o distincție foarte importantă, care se regăsește de-a lungul întregii istorii a gândirii economice, cea dintre valoarea de folosință (de utilitate) Și valoarea de schimb. În Evul Mediu, Sfântul Toma d’Aquino (1225-1274), analizând problema schimbului de mărfuri, consideră că vânzarea mărfurilor ar trebui să se facă la un „preț corect”. Acest preț se determină adăugând la costurile mărfurilor un câștig modic, care, potrivit teologului, trebuie să
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
2. Contabilitatea în costuri istorice - de când Și până unde... Contabilitatea este o tehnică, sau în dinamica sa contemporană, o tehnoștiință care a evoluat în permanență. Metoda partidei duble, o metodă de bază a tehnicii contabile, își are originile încă din Evul Mediu. Însă prima carte în care s-a scris despre partida dublă a apărut în anul 1340 Și aparține lui Massari din Genoa (Riahi-Belkaoui, 2004), precedând cu aproximativ 150 de ani cartea lui Luca Pacioli. Însă acesta din urmă este
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
prin rupere (grizare) ori prin degradare cu negru. Contrastul coloristic de cald și rece este printre cele mai strălucitoare sau, cum se mai spune, prin comparație, mai muzicale. El a fost deseori folosit în artele plastice, fie în vitraliile din evul mediu acele panouri din bucățile de sticlă colorată montate pe armătură de plumb, folosite la ferestre -fie în pictura modernă. (Planșa nr.24) Contrastul culorilor complementare se cere ca una din cele două culori să fie dominantă ca întindere ori
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
l-au avut configurațiile specifice ale sistemelor educaționale la anumite momente. La finalul subcapitolului voi aborda teoretic expansiunea postbelică a învățământului public de masă. 1.1. Educația la începutul epocii modernetc "1.1. Educația la începutul epocii moderne" La sfârșitul Evului Mediu funcționau în Europa o mare varietate de instituții școlare a căror organizare nu se subordona nici unei instituții centrale. Ordonarea conceptuală a acestui univers nestructurat poate fi realizată, urmându-l pe Grendler (2001), pe criteriul sponsorului sau al patronului școlilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cult, astfel că pregătirea preoților se realiza în limba fostului Imperiu Roman. Mai mult, textele profesiunilor liberale - științele juridice și medicina - erau tot în latină. Este de înțeles, prin urmare, caracterul indispensabil pe care îl avea cunoașterea latinei pentru cărturarii Evului Mediu din Occidentul european. Perioada dintre 1400 și 1600 a fost marcată de câteva modificări importante în structurarea și condițiile instrucției în Occidentul european: adoptarea curriculumului clasic umanist, introducerea tiparului și schimbările prilejuite de Reforma protestantă. Un rol important în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rol important în asigurarea accesului la educație în Europa acestei epoci l-au avut și școlile religioase. 1.1.1. Curriculumul latin clasic al Renașterii și învățământul populartc "1.1.1. Curriculumul latin clasic al Renașterii și învățământul popular" În Evul Mediu, educația formală includea învățarea latinei printre deprinderile de bază. Aceasta era aprofundată prin glosare, manuale de gramatică și texte religioase creștine, mai mult sau mai puțin autentice. În secolul al XV-lea, în Italia mai întâi, are loc adoptarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care vede în aceasta reflecția unei modificări radicale a sistemului de dominație socială. În orice sistem social, legitimitatea inegalității își are sursa în înțelegerea mistificată a arbitrarului puterii și a accesului diferențiat la resurse. Consacrarea ordinii sociale a fost, în Evul Mediu european, responsabilitatea Bisericii, care interpreta autoritatea seniorilor ca inspirată de justiția divină. Școlii îi revine, în capitalismul dezvoltat, rolul de a sanctifica diviziunea socială, prin prezentarea inegalităților dintre diferitele poziții care derivă din realizările școlare ca rezultat al unor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
liberal-democratice din Vest. 2. Istoria socială a universităților europenetc "2. Istoria socială a universităților europene" Universitățile moderne își au originea în universitățile medievale, care au fost produsul instituțional și intelectual al renașterii economice și spirituale a Occidentului european din perioada Evului Mediu târziu. Înaintea apariției primelor universități, cele mai avansate școli din Europa erau cele care pregăteau preoți, fiind organizate pe lângă catedrale. Datorită cererii crescânde, începând cu secolul al X-lea, acestea au fost extinse pentru a include și un învățământ
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Deși educația de masă în România pare o cucerire a comunismului, datele comparative internaționale arată că explozia școlară comunistă a fost sincronă unor procese similare din țări cu regimuri politice diferite. • Universitățile europene își găsesc originea în școlile clericale ale Evului Mediu. • Universitățile au fost, la începutul epocii moderne, centre ale conservatorismului religios. După o perioadă de înflorire, în epoca Renașterii, universitățile europene au intrat într-un declin care a durat până la începutul secolului al XIX-lea. • La începutul secolului al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
faptul de a te cunoaște pe tine însuți are loc întotdeauna doar ca obiect și până la celebra reditio completa a anonimului arab Liber de causis, problema a fost dezbătută și are soluții contradictorii, slujind drept fundament al teoriilor conștiinței în Evul Mediu latin. Pentru Plotin, reflexivitatea incompletă ține de condiția umană prin excelență, astfel încât uitarea de sine este condiția oricărei inspirații divine. În tradiția augustiniană, Anselm invocă ființa divină cerându-i darul reflexivității complete: „revela me de me ad te”. Toate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
caracter fatigabil. Platon a știut că orice ființă se naște în orizontul crepuscular dincolo de care ne așteaptă lumina limpede a libertății sau întunericul absolut al sclavizării. Când o interpretare anume a lumii se uzează complet, moare o ideologie. Amurgul unui ev (social și istoric) înfricoșează actorii istoriei și transformă oamenii în fiare. Sistemul nu poate supraviețui „spaimei” ontologice a mulțimilor și atunci când ține cu tot dinadinsul să o facă, se expune constant riscului de a agoniza în mijlocul unor „băi de sânge
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fie cumpătat, e altceva. Toate au a fi cumpătate (cuminți) și nu numai în creștinism, fie măcar și în forma dialogală a cumpătării. De altfel, există și „glume sfinte” (spiritualiter salsa). Trimit, pentru completări, la E.R. Curtius, Literatura Europeană și Evul Mediu Latin, Ed. Univers, București, 1970, pp. 483-496, intervalul care tratează despre „Glumă și gravitate în Literatura Medievală”. Apoi vreau să re-sesizez un lucru: Numele trandafirului, din perspectiva unei chei de lectură, și nu a aceleia polițiste, poate fi citit
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să devină creștini ar fi necesară doar „schimbarea câtorva cuvinte și idei” (cf. De vera religione, IV, 7). Augustin subînțelege prin Platon și Socrate și pe neoplatonicieni, după cum exclude pe Stagirit (nu subînțeles, ci de-a dreptul explicit). Interesant că Evul Mediu trece într-un con de umbră pe Socrate, ca și pe Platon, de altfel (cf. Karl Jaspers, Oameni de însemnătate crucială, Ed. Paideia, București, 1996, pp. 33-34). Redau în continuare un pasaj din Iustin Martirul și Filosoful (Dialog cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
e apreciat de unii cu entuziasm, iar de alții prin disperare). c. Explicația asociaționistă a învățării, cu toate noile precizări experimentale, a dăunat mentalității pedagogice. Într-adevăr, ea pune accentul pe aspectul mecanic al învățării, pe virtuțile repetiției, proslăvite în Evul Mediu, dar stânjenind interpretările care au subliniat și subliniază necesitatea cultivării gândirii independente și a creativității elevilor. Treptat, o serie de cercetări exacte au scos în lumină multiple fațete ale învățării. E. Tolman, printr-un ingenios experiment, a dovedit formarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ideale. Deși a devenit indicatorul contemporan al creativității, la începuturile istoriei originalitatea nu constituia o trăsătură creativă (Child, 1972; Dudek, în publicații periodice). Aceste concepții nu au fost contestate în mod serios vreme de aproape 1 200 de ani. În Evul Mediu s-a conturat ideea că înzestrarea deosebită sau aptitudinile extraordinare ale unui individ (aproape întotdeauna de sex masculin) reprezintă manifestarea unui spirit exterior pentru care individul nu constituie decât un mediu. La începutul Renașterii, a avut loc o schimbare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
practicilor economice, sunt expuse unor idei și credințe diverse. Negustorii greci au cules informații din Egipt, Orientul Mijlociu, nordul Africii, zona Mării Negre, Persia și chiar din Scandinavia, iar aceste informații răzlețe s-au amestecat în creuzetul orașelor-state ioniene și atice. În Evul Mediu, la curtea regilor sicilieni erau binevenite tehnicile și cunoștințele din China și Arabia, ca și din Normandia. În perioada Renașterii, Florența era un centru de comerț și producție, ca și Veneția; mai târziu, amploarea comerțului maritim din Peninsula Iberică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
însă, dacă sunt prea slab organizate, este greu să fie recunoscute inovațiile valoroase. 3. Cât de important este acel domeniu pentru cultura respectivă? În anumite momente, un domeniu sau altul se plasează în fruntea culturii respective (de exemplu, religia în Evul Mediu, fizica în prima parte a secolului XX) și atrage către el mințile bine înzestrate, făcând, astfel, să crească șansele de creativitate. 4. Cât de accesibil este acel domeniu? Atunci când, fie accidental, fie deliberat, un domeniu ajunge să fie identificat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un secol problema Întâietății („cine a ajuns primul”), care ar fi oferit câștigătorului dreptul indiscutabil de a controla teritoriul 87. Istoricii erau unii dintre actorii principali ai acestei dezbateri, scoțând la lumină, producând și disputând document după document, Începând cu Evul Mediu. Argumentele lor Încercau să demonstreze fie că un conducător român cucerise mai Întâi Transilvania, după care autoritatea sa fusese uzurpată de către forțele maghiare, fie, pur și simplu, că forțele maghiare avuseseră mai mult success În a-și asigura drepturile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau ale oaselor, erau mult mai flexibile și susceptibile atât de variație, cât și de a fi contestate de cei gata să respingă autenticitatea identității etnice românești a secuilor. Râmneanțu susținea că secuii fuseseră puternic maghiarizați de către conducătorii unguri din Evul Mediu și, de aceea, se indentificau lingvistic, cultural și etnic cu populația de etnie maghiară. Pentru Râmneanțu, acesta era exemplul perfect pentru a demonstra cum era posibil ca un grup să pară detașat de etnia română, dar În realitate să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Sănătății Între 1929 și 1930. 46. Petre Râmneanțu, „Origine ethnique des Szeklers de Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 2, nr. 1, august-septembrie 1935, pp.45-59. 47. Szeklerii erau un grup vorbitor de limbă maghiară care fusese adus În Transilvania În Evul Mediu ca populație „de frontieră” pentru a proteja granițele dintre Transilvania (atunci parte a Ungariei) și vecinii săi din sud-est. 48. Convorbire personală cu Romeo Lăzărescu, aprilie 1995. 49. Petre Râmneanțu, scrisoare către Nicolae Ceaușescu, Președinte al Consiliului de Stat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
monocratic, caracteristica socioculturală esențială este „distanța verticală dintre dominatori și dominați” (ibidem, p. 210). Distanța verticală obținută prin mijloace materiale sau simbolice este „principiul constitutiv”, care asigură existența și perenitatea unor diferite grupuri aflate față în față. Când, spre sfârșitul Evului Mediu, s-au manifestat primele tendințe democratice (concretizate în „democrația urbană”), diferitele moduri de expresie artistică și culturală au dat semne de „de-distanțare”, scoțând în evidență perspectiva vieții cotidiene (ibidem, p. 220). Cu maxime și minime, aceste tendințe s-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
defel gnosticilor care cred ca și platonicienii în existența sufletelor imateriale capabile de transmigrație, dar insolența asocială și imorală a discipolilor le-ar veni ca o mănușă! Unii istorici reperează mici comunități gnostice în secolul al VIII-lea în plin Ev Mediu timpuriu, o adevărată șansă, întrucât triumful neîmpărțit cu nimeni al creștinismului face periculoasă practica eretică în acest sector geografic al Orientului Apropiat. învățăturile gnozei persistă, din câte se pare, în grupuri izolate din munți, departe de lume, protejate de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]