3,855 matches
-
Îngrijirile paliative la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare 54.1. Date generale, particularități epidemiologice Numitorul evolutiv comun al tuturor afecțiunilor cardiace este reprezentat de insuficiența cardiacă (IC) cronică. În țările dezvoltate, IC cronică are amploarea unei epidemii, care se extinde cu repeziciune în toată lumea (1). Aproximativ 5% dintre pacienții cu IC cronică prezintă boală terminală (stadiul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
ca subcomponentă a culturii generale a elevilor din ciclul gimnazial? Doamna Prof. E.C.: În mod indiscutabil, prin funcțiunile sale multiple și, finalmente, prin însăși natura sa, istoria se va plasa întotdeauna la baza înțelegerii altor discipline (nu numai sub raport evolutiv) și mi se pare cât se poate de firesc ca, datorită acestor atuuri majore ale sale, să beneficieze de un rang de primă importanță în economia oricărui sistem educațional, indiferent dacă este vorba de istoria națională sau de istoria universală
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
modalitate ludică și expresivă situată în proximitatea gazetăriei înspre alegoria pură, ca ficțiune literară care, la nivel rematic (din terminologia genettiană), inhibă până la disoluție contactul cu realitatea obiectivă, deși tematic tocmai această realitate este sursa fundamentală a inspirației scriitorului. Privind evolutiv pe același traseu și dimensiunea polemică, observăm intenția camuflării, a obnubilării sale pe măsură ce alegoria se insinuează în referențialitatea discursului. Atitudinea beligerantă explicită a pamfletarului se estompează în jocul gratuit al limbajului alegoric. 2) Apoi eul poietic este un eu ostil
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
reprezintă, în esență, chiar spiritul uman surprins în ipostaza socializării lui și tocmai de aceea cercetarea resorturilor sale intime, a mecanismului care declanșează reacții spontane mentale și/sau viscerale, ofensive sau defensive, de respingere sau de adeziune ne dezvăluie dinamica evolutivă a relațiilor interumane. Orice confruntare presupune, mai întâi, conștientizarea alterității și, apoi, percepția unui anume grad de adversitate în raport cu aceasta. Fie că e vorba de pericol, fie că empatic există nesincronizări sau pur și simplu avem de-a face cu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ontologicului", raportul dintre filosofie și polemică relevă natura lor consubstanțială. Alain Roger remarcă dualitatea acestui raport, operând o distincție între forma exterioară, de "dispută", a polemicii filosofice ("polemica în calitate de judecată culminează cu Nietzsche") și cea "interiorizată", care rezidă în dinamica evolutivă a conceptului, așadar în calitate de "proces" culminând cu "dialectica hegeliană". Prima spune autorul este exclusivă: afront universal, a doua inclusivă, prin interogație rațională." Indisociabilitatea acestei subtile și intime legături demonstrează caracterul dialectic (ca metodă de aflare și impunere a adevărului), eristic
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
precum și cele două forme de "punere în discurs": nararea și argumentarea. De asemenea, același autor integrează polemica, alături de satiră și pamflet, în marea familie a discursurilor entimematice, doxologice și agonale. Astfel, imixtiunea polemicii în discursul literar evidențiază, tot sub aspect evolutiv, existența sa ca formă generică sau categorie retorică, numai că, în intervale istorice diferite (Antichitate, Ev Mediu, Renaștere, modernitate), cele două ipostaze ale polemicii au fost diferit valorificate. Teoretizând acest aspect, Pierre Laurens 28 insistă asupra "legăturii intime dintre polemicitate
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
contemporane, o încurajare intelectuală în fața dificultăților metodologice intrinsece care impun, pentru a fi mai ușor stăpânite, înmulțirea studiilor riguroase în contexte culturale contrastante, permițând în același timp un progres în plan epistemologic și în cunoașterea realității sociale. Încleștări ideologice Problematici evolutive* Antropologia urbană care privește atât studiul cartierelor specifice, cât și modurile de excludere în cartierele periferice, grupurile etnoculturale marginalizate, rudenia, schimburile comerciale etc. s-a dezvoltat considerabil în Franța în ultimele două decenii. Trebuie recunoscut că, din punct de vedere
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
problematice" din punct de vedere social (pentru a nu cita decât două exemple, protejarea împotriva SIDA a populației alohtone în sănătatea publică sau disidența suburbiilor cu majoritate alogenă). Dincolo de evidența esențialistă argumentată de nenumărate ori, reproducerea sub figuri variabile și evolutive a răspunsului "culturalist", căruia îi face ecou interiorizarea statutului cultural de către actorii aflați în poziție dominantă, nu-l poate lăsa indiferent pe antropolog; el observă astfel o alunecare deosebit de importantă când lucrează cu câmpuri marcate de "modernitate", precum întreprinderea, însă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
învățării motrice, psihologia atrage atenția asupra rolului proceselor intelectuale în dobândirea performanțelor. Corespunzător modelelor de tratare a informațiilor, R. Rigal, citat de V. Horghidan (2000, pag. 117), se disting cinci etape succesive în învățarea unei sarcini motrice: cognitivă, preparatorie, activă, evolutivă și mnemonică. Profesorul sau antrenorul explică, demonstrează și organizează baza materială și secvențele de acțiune pentru ca elevul sau sportivul să înțeleagă sarcina învățării, să poată detecta și prelucra informațiile. În etapa premergătoare se răspunde întrebărilor: „ce faceți?” și „cum faceți
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
bazează pe informațiile senzoriale provenite de la corpul în mișcare. În această fază a învățării rolul cel mai important revine elevului, care învață prin conștientizarea senzațiilor produse de mișcare pentru a fi integrată în noile execuții. În succesiunea învățării urmează etapa evolutivă, unde, după cum sugerează însăși denumirea acesteia, pe baza feed-back ului intrinsec se apreciază rezultatul, performanța obținută de elev. Ultima etapă este cea mnemonică, în care, pe baza exersării, mișcările se consolidează și se automatizează. De la controlul exteroceptiv caracteristic etapelor inițiale
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
a-i aduce aproape pe toți elevii dintr-o clasă la un nivel înalt de performanță. Ideea centrală a acestui model este că instruirea eficientă în școală trebuie să-l conducă pe orice elev la stadiul așteptat al propriei dezvoltări evolutive. În acest model de instruire este esențială relația de interinfluențare, de reciprocitate între calitatea instruirii și caracteristicile elevilor. Ipoteza principală este ca atare aceea că, atunci când aceste două variabile ale procesului educațional sunt controlate riguros, aproape toți elevii unei clase
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
E.P.S., Paris 90. Mateveev, L.P., (1990), Antrenamentul și organizarea acestuia, Scuola dello Sport, Roma, (traducereă, Sportul de performanță, C.C.P.S. București, nr. 311 91. Marrin, D., Nicolaus, J., (2000), Capacitatea de performanță sportivă la copii și consecințele pentru antrenament la vârstă evolutivă, în S.C.J. nr. 120-121, C.C.P.S., București 92. “Metodologia antrenamentului “, (2001), Centrul de cercetare pentru probleme de sport, București 93. Mihăilescu, L., E., (2008), Teza doctorat Strategii instrucționale care asigură calitatea și eficiența pregătirii atleților juniori, Pitești 94. Mihăilescu, L., Mihăilescu
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
4 este majoritar în celulele insulinosensibile, adipocite, celulele musculare netede și miocite. El este depozitat în organite specifice, veziculele GLUT 4. Stimulul insulinic produce translocarea din aceste locuri de depozitare spre membrana celulară (32). Veziculele GLUT 4 parcurg patru etape evolutive: "înmugurirea", fisiunea, "ancorarea" și fuziunea cu membrana celulară (fig. 3.11). Mai multe proteine (mai ales din familia SNAP) reglează aceste procese, un rol important revenind și PI-3 kinazei. GLUT 5 este transportorul pentru fructoză și este prezent în celulele
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și astfel să prelungească durata de timp în care diabetul poate fi controlat prin terapie orală și alimentație echilibrată. Pe de altă parte necesitatea administrării de insulină la persoanele cu diabet de tip 2 este definită chiar ca un stadiu evolutiv al bolii (41). Din acest punct de vedere, aderența la terapia orală și la recomandările nutriționale nu este nici pe departe unicul factor răspunzător pentru necesitatea insulinoterapiei la un moment dat. Foarte multe persoane cu diabet tip 2 se auto-blamează
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
orientările stilistice ale realității cultural-istorice, dezvăluind un univers de o complexitate remarcabilă. Astfel, „căutarea de sine” și autodefinirea stilistică a compozitorului francez se vor realiza sub influența acestui context cultural, semnificativ prin diversitatea curentelor estetice ce și-au suprapus traiectoriile evolutive. Opera de artă reprezintă esența elocventă a formei de conștiință manifestată de spiritul creator și, în același timp, reflectă cu evidență tendințele socio-culturale ale vieții contemporane în care aceasta se produce. În același timp, artistul, ca spirit vizionar al societății
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
linii contrapunctice, cu evoluții independente și o diferențiere esențială la nivelul registrului de avansare. Pagodes reflectă această concepție structurală originară, în pofida unei simplificări considerabile a tratării contrapunctice, la care recurge Debussy prin opțiunea desfășurării constante a trei sau patru planuri evolutive. De asemenea, există o unitate de concepție care transpare cu elocvență din modalitatea de structurare a discursului sonor, în care densitatea sunetelor crește proporțional de la registrul grav spre cel acut. Astfel, imaginea sonoră rarefiată a țesăturii sonore receptată în registrul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de registre operate în interiorul unui ambitus extins la spațiul a șase octave (do# contraoctavă - do#4) impune o execuție interpretativă cu „economie” de mișcări și un control perfect al acestora, care să determine menținerea continuității și coerenței în redarea liniilor evolutive. Debutând odată cu măsura 7, primul motiv tematic, cu un caracter eminamente instrumental, aduce expresia unei melodii în stil flamenco, impregnată de farmecul sensibilității și senzualității spiritului maur. Indicațiile ce o însoțesc - pp expressif (et lointain), expresiv și îndepărtat, precum și plasarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dimensiunea extrem de extinsă (mai mult de 20 de măsuri) a episodului marcat de această intenție. Indicația diminuendo solicită, în acest caz, o reducere sonoră semnificativă ( ff piano). În procesul de circumscriere a secțiunilor constitutive ce aparțin structurii macro formale, dimensiunea evolutivă a spațiului tonal îndeplinește o funcție vitală. Astfel, secțiunea secundă a formei ternare (A măsurile 1 - 66; B măsurile 67 - 91; Av măsurile 92 - 136) operează o schimbare majoră a culorii tonale, prin modulația bruscă la fa# major. O nouă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
își canalizeze efortul spre eludarea tendinței de opacizare a imaginii sonore. În același sens, Walter Gieseking recomanda în circumstanța primelor șase măsuri evitarea completă a efectului de rezonanță. Odată cu măsura 37, discursul inițiază o textură sonoră structurată pe trei planuri evolutive, care necesită a fi conștientizate de către interpret și, ulterior, „individualizate” în planul execuției, printr-o frazare diferențiată a acestora. Evoluția armonică a discursului marchează expresiv momentele esențiale ale tabloului descriptiv, subliniind climaxul primei secțiuni ( ff - măsura 47) printr-o afirmare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
creație reprezintă, deopotrivă, mărturia spiritului patriotic ce l-a animat pe Debussy în demersurile sale militante în scopul promovării valorilor culturii naționale. Astfel, în acest context, evidențierea contribuției esențiale ce a deținut-o școala claveciniștilor francezi (sec. XVII) în procesul evolutiv al acestei culturi, se înscrie printre convingerile ideologice formulate cu insistență de către Claude Debussy în paginile frecventelor sale intervenții critice. Veritabilă frescă a epocii baroce, Hommage à Rameau își găsește cadrul ideal în forma clasică a unei sarabande lente, în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
profilarea distinctă a fiecăruia dintre straturile sonore. Însuși debutul preludiului semnalează posibila existență a unei propuneri compoziționale anticipative, în ceea ce privește distribuirea liniilor melodice în planuri independente, viabilitatea acestui aspect datorându-se, în mod esențial, menținerii coerente și implicit constante a fluxului evolutiv derulat de fiecare voce componentă. Astfel, se poate remarca aportul acestei modalități structurale de discurs în facilitarea procesului de recepționare, identificare și decodificare a fiecărui eveniment sonor în contextul unei scriituri dense (noțiunea „decodificării” aflându se într-o relativă echivalență
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
II-lea al măsurii, generând impresia de ambiguitate prin evitarea, în mod deliberat, a coincidenței cu structura metrică, este în mod evident un aspect determinat de prezența pedalei ostinato a registrului grav pe timpul inițial al măsurii. În consecință, independența planurilor evolutive se va realiza prin natura structurii metrice și registrele diferențiate ale acestora. Preludiul proiectează sugestia vagă a unui ritm de vals (Modéré , harmonieux et souple - armonios și suplu), ce alternează structurile de 2/4 și 3/4 într-o măsură
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
trăsătură esențială ce potențează în mod semnificativ aspectul vocal-melodic al temei o reprezintă fraza de largă respirație a acesteia (7 măsuri), semnalând astfel un caz inedit al limbajului debussyist, axat prin excelență pe explorarea motivică. În pofida plasării celor două planuri evolutive la un nivel dinamic extrem de redus, Debussy operează evidențierea liniei melodice principale printr-un demers de „personalizare” a planului superior datorat investirii sale cu un caracter vesel și lejer (joyeux et léger), aspect ce se adaugă distincției de pregnanță melodică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
adaugă distincției de pregnanță melodică cu care acestea au fost atribuite în mod diferit. De asemenea, un detaliu de scriitură care vine să reconfirme sursa folclorică a acestor pagini se distinge în modalitatea de structurare a discursului pe două linii evolutive și proiectarea unei „derulări statice” - tremolo - în planul inferior, fapt ce relevă cu elocvență investirea acestuia din urmă cu o funcție de acompaniament. La nivel conceptual, același tremolo reprezintă o adevărată metaforă a dansului încărcat de bucurie, a acelei frenezii interioare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]