44,964 matches
-
rugă bătrâna și ascultă, ca o șoaptă fierbinte, vocea băiatului ei adunată din scrisoare: Aici sunt de toate națiile prizonieri: ruși, belgieni, olandezi, francezi, polonezi, apoi din aliați: italieni, unguri, cehi, slovaci, croați, bulgari și cei din urmă nenorociții de evrei, pe care-i bagă zilnic pe coș ca pe Astrid, să nu vezi din ei decât un nor de fum negru și rânced care urcă spre cer. Se lăsă moale în țărână, răsuflând greu și-ntretăiat, cu privirile înecate-n lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
au împins ridicolul până la identificarea unor „împrumuturi“ din Heraclit, Platon, Aristotel sau din Biblie. Iar jocul gratuit al potrivirilor a dus la semnalarea extraordinarei asemănări dintre ideile sale și cele ale lui Oskar Goldberg, portretizat de Thomas Mann ca „tipicul evreu fascist“. Nae Ionescu a fost astfel transformat într-un veritabil canibal de idei, într-un exemplu tipic de cleptomanie filozofică. O singură voce mai temperată a remarcat existența unei permanente preocupări de a prelucra cât mai personal „împrumutul“. Această sistematică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pe care l-a botezat Gheorghe, ca să-i poarte numele. Ghițișor și-a măritat toate fetele, dar nu le-a dat nimic de zestre. Pe Catrina o dezmierda mereu cu frânghia udă. Rarița mergea primăvara la Iași la treabă la evrei, mai ales când aceștia se pregăteau de sărbători. Pe la 1923 a văruit la niște evrei și din vorbă în vorbă cu o evreică căreia îi văruia în prăvălie (că evreul era mare negustor, deținea cea mai mare brutărie din Iași
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fetele, dar nu le-a dat nimic de zestre. Pe Catrina o dezmierda mereu cu frânghia udă. Rarița mergea primăvara la Iași la treabă la evrei, mai ales când aceștia se pregăteau de sărbători. Pe la 1923 a văruit la niște evrei și din vorbă în vorbă cu o evreică căreia îi văruia în prăvălie (că evreul era mare negustor, deținea cea mai mare brutărie din Iași și era plecat de ceva timp după negustorii), Rarița s-a plâns că iaca a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
frânghia udă. Rarița mergea primăvara la Iași la treabă la evrei, mai ales când aceștia se pregăteau de sărbători. Pe la 1923 a văruit la niște evrei și din vorbă în vorbă cu o evreică căreia îi văruia în prăvălie (că evreul era mare negustor, deținea cea mai mare brutărie din Iași și era plecat de ceva timp după negustorii), Rarița s-a plâns că iaca a îmbătrânit și nu a făcut și ea o fată ca să o ajute la bătrânețe, că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Iași și era plecat de ceva timp după negustorii), Rarița s-a plâns că iaca a îmbătrânit și nu a făcut și ea o fată ca să o ajute la bătrânețe, că are numai băieți. Evreica avea o fată a unui evreu de prin părțile Romanului, care era vânzătoare în prăvălie și care născuse de vreo trei luni o fată, căci evreul o îngrămădise pe fată în timp ce lucra la prăvălie și aceasta, adică Dochia Rahin, a rămas însărcinată cu evreul. Și cum
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
făcut și ea o fată ca să o ajute la bătrânețe, că are numai băieți. Evreica avea o fată a unui evreu de prin părțile Romanului, care era vânzătoare în prăvălie și care născuse de vreo trei luni o fată, căci evreul o îngrămădise pe fată în timp ce lucra la prăvălie și aceasta, adică Dochia Rahin, a rămas însărcinată cu evreul. Și cum Lupu, căci așa se numea patronul, nu avea copii, urma s-o alunge pe soția lui și să se căsătorească
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a unui evreu de prin părțile Romanului, care era vânzătoare în prăvălie și care născuse de vreo trei luni o fată, căci evreul o îngrămădise pe fată în timp ce lucra la prăvălie și aceasta, adică Dochia Rahin, a rămas însărcinată cu evreul. Și cum Lupu, căci așa se numea patronul, nu avea copii, urma s-o alunge pe soția lui și să se căsătorească cu Dochia. Evreica a chemat slujnica și i a spus: Vezi femeia asta? Nu are fete, are doi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dorește să aibă o fată. Dacă vrei să mai rămâi la mine la prăvălie trebuie să dai fata, iar de nu, n-ai decât să pleci unde vezi cu ochii. Dochia nu-și anunțase părinții de povestea ei amoroasă cu evreul Lupu și de frica părințiilor a dat fata cu actul de naștere. Cum Rarița era din neamul țigănesc, a luat fata și pe aici ți-e drumul, bucuroasă că a făcut rost de o viitoare slugă și că evreica nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Boldescu nu a mai coborât în oraș. Casa era mai sus de Crucea lui Ferenț, pe acea parte în Târgușorul Nicolina. Casa Boldescu era o casă lungă cu o streașină de aproximativ doi metri și cu cerdac. Prăvălia și brutăria evreului Lupu se aflau pe strada Cucu, la numărul 21. Cu cinci hectare de pământ, Oacheș, vara, mergea la prășit la Iași la alții și la el munca o lăsa la urmă, că doar conducea femeia, precum Rarița, cu ochii sprintați
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
urmă, că doar conducea femeia, precum Rarița, cu ochii sprintați, cu sâni ca de piatră, regină pe șatră și niciodată nu aveau de ale gurii de la un an până la altul, adică de la o producție la alta, căci se îndatorau la evrei, că fiecare sat avea câțiva evrei ce se ocupau cu negustoria. Oacheș a căzut bolnav pe la 1944 și nevastă-sa nu voia cu nici un preț ca Ghițișor al ei să fie sluga lui Oacheș. Rarița a hotărât să o mărite
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Rarița, cu ochii sprintați, cu sâni ca de piatră, regină pe șatră și niciodată nu aveau de ale gurii de la un an până la altul, adică de la o producție la alta, căci se îndatorau la evrei, că fiecare sat avea câțiva evrei ce se ocupau cu negustoria. Oacheș a căzut bolnav pe la 1944 și nevastă-sa nu voia cu nici un preț ca Ghițișor al ei să fie sluga lui Oacheș. Rarița a hotărât să o mărite pe Creața la Corcodele, că așa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
drumul se împarte în două formând un teu perfect. Apucând la dreapta, spre nord, pe lângă grădina lui Ciocardel, despărțind satul de pădure, cealaltă ramificație o șterge spre sud, luând-o la stânga pe lângă grădina Băranilor, despărțind definitiv satul de pădurea unui evreu. Acesta a tăiat pădurea când a aflat că va fi război și a vândut lemnul, apoi a vândut și pământul, după care ... dus a fost. Cu o parte din pământ, în zona respectivă, au fost împroprietăriți cei care au luptat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Dumnezeu doar ca să le binecuvânteze prăvăliile. Ei gândesc negustorește. Exercită stăpânirea lumii doar la casele de bani. ANTISEMITISM Antisemitismul nu e o reacție spontană a românilor, a germanilor, a polonilor, a maghiarilor, a francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E provocat de ei, ca spaimă, crezând că-l previn. Antisemitismul funcționează după principiul acțiunii și reacțiunii. Păi dacă rabinul Moses Rosen, care e doctor și face parte din Consiliul Mondial Evreiesc, îl înjură pe Eminescu... Păi ce
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
poloneză, franceză este ridicol, pentru că popoarele Europei sunt die Früchte einer Promenadenmischung , adică două babe surde, cu doi câini, stau de taifas și după un an de zile află că toți cățeii fătați de cățelușă nu seamănă cu fiul babei. EVREI Evreii au geniu religios. Ei au creat două religii, iudaică și creștină. Mai glorioase nu văd religii în lume... Sunt o rasă superioară, sunt părinții religiei noastre. Pentru ei cultura înseamnă religie. Restul este artă și știință. Cultura înseamnă la
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
franceză este ridicol, pentru că popoarele Europei sunt die Früchte einer Promenadenmischung , adică două babe surde, cu doi câini, stau de taifas și după un an de zile află că toți cățeii fătați de cățelușă nu seamănă cu fiul babei. EVREI Evreii au geniu religios. Ei au creat două religii, iudaică și creștină. Mai glorioase nu văd religii în lume... Sunt o rasă superioară, sunt părinții religiei noastre. Pentru ei cultura înseamnă religie. Restul este artă și știință. Cultura înseamnă la ei
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
esența reală a lumii, de sfințenie. Singurii oameni care nu pot fi suspectați că se înfioară în fața morții sunt sfinții. A fi sfânt înseamnă a fi suveranul tău perfect. SFÂNTUL PAVEL M-a întrebat odată Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Știi ce i-am spus? — Ăsta nu-i om, domnule, este toată Mediterana. SOCIAL-DEMOCRAȚIE Social-democrația e laptele bătut al comunismului. Știți ce vor social-democrații? Să facă și bine, dacă se poate, dar să nu facă ce trebuie
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
am. M-aș bucura însă de un lucru — e chiar ceea ce nu mi-a plăcut și am fost toată viața silit să fac, fiindcă sunt sărac: să fiu sfătuitor. Atât. Eu, dacă mă bate un român, mă consider maghiar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu în nici un individ. Pentru mine, toți românii sunt egali români. Nu știu dacă sunt înțeles: românii n-au nici un viciu după mine și sunt egali. ...Dumnezeu știe cât de Socrate sunt! Eu nu mă socotesc
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
părinți. În apropiere de stradă Hotin, era o școală, unde mi-am continuat studiile și am inceput sa invat românește, desi îmi era foarte greu. În vecinătate erau alte două străduțe Lazăr Guttemberg și C.A. Rosetti unde locuiau mulți evrei. În imediata apropiere a sinagogii își avea casă un pietrar pe nume Carpan. El transpunea în piatră toate copiile busturilor realizate de artiștii din Iași, pentru cimitire. Cursurile liceale le-am facut la Liceul M.Koglniceanu, situat pe strada 9
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
părinți. În apropiere de stradă Hotin, era o școală, unde mi-am continuat studiile și am inceput sa invat românește, desi îmi era foarte greu. În vecinătate erau alte două străduțe Lazăr Guttemberg și C.A. Rosetti unde locuiau mulți evrei. În imediata apropiere a sinagogii își avea casă un pietrar pe nume Carpan. El transpunea în piatră toate copiile busturilor realizate de artiștii din Iași, pentru cimitire. Cursurile liceale le-am facut la Liceul M.Koglniceanu, situat pe strada 9
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
demografică din România anilor 1965-1989 au fost scrise mai multe cărți, mai ales în ultimii zece ani. Titluri ale unor astfel de lucrări, consultate de această lucrare, sunt: „Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu” de Gail Kligman, „Răscumpărarea evreilor. Istoria acordurilor secrete dintre România și Israel” de Radu Ioanid, „Distrugerea trecutului României” de Dinu C. Giurescu și „Anii 1973-1989 - Cronica unui sfârșit de sistem”, care conține comunicările prezentate în cadrul manifestărilor organizate la Sighet, în iulie 2002. Această lucrare nu
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de o parte, iar, pe de altă parte, printr-un acord tacit privind înlesnirea emigrării unor minorități, precum cea evreiască, germană sau maghiară. Pentru statul român aceste emigrări au avut caracter economic și politic deoarece, emigrarea minorităților - mai ales a evreilor și germanilor - către țările lor de origine, a fost acceptată în schimbul unor răscumpărări plătite de Germania și Israel. Regimul comunist practicând un comerț rușinos cu proprii cetățeni, cu dreptul lor de a trăi liberi unde doreau, a obținut un câștig
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
practicând un comerț rușinos cu proprii cetățeni, cu dreptul lor de a trăi liberi unde doreau, a obținut un câștig material substanțial: încasări de valută, import de tehnologie, procurarea de îngrășăminte și obținerea de credite în condiții preferențiale. „Pentru noi evreii, germanii și petrolul sunt cele mai profitabile produse de export”, estima Nicolae Ceaușescu situația comerțului exterior al României după 1975. Vânzarea cetățenilor români, de altă naționalitate, pe sume consistente, a reprezentat unul dintre cele mai cinice produse ale sistemului comunist
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
după 1975. Vânzarea cetățenilor români, de altă naționalitate, pe sume consistente, a reprezentat unul dintre cele mai cinice produse ale sistemului comunist. Deținând cea mai numeroasă comunitate evreiască din blocul sovietic, după U.R.S.S., România a facilitat, între 1950-1952, emigrarea evreilor, permițându-se plecarea a aproximativ 100.000 de persoane spre Țara Sfântă. Deși inițial Dej dăduse ordine prin care interzicea comerțul efectiv cu ființe umane, încasările din astfel de vânzări mergeau strună și profiturile se tot acumulau în trezoreria română
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Israel. Tot în 1961, România a exportat în Israel bunuri evaluate la 1 milion dolari SUA și a importat altele în valoare de 2,2 milioane dolari SUA și avea un alt milion de dolari în Banca Israelului. Vânzarea de evrei români era de-acum integrată în balanța comercială dintre cele două țări. Odată ajuns la putere, Nicolae Ceaușescu a aplicat politica „evrei contra valută”. Acordurile dintre România și Israel, purtate prin intermediul serviciilor secrete, umpleau trezoreria statului român, întrucât plățile erau
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]