3,476 matches
-
ai dreptul să ai păreri". După asta m-a copleșit adesea cu reproșuri amenințătoare; că nu eram bun de nimic, că-l făceam de râs, că va fi vai și-amar de mine. Avea mania discursurilor și ținea să-și exerseze și pe pielea mea darurile sale oratorice. Numai că eu nu eram ca auditoriul lui obișnuit. De cum se pornea să-mi facă morală, începeam să casc plictisit, ca să-l pedepsesc, deoarece știam că nu suporta să nu fie ascultat cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fost dus într-un beci și bătut peste degete. Domnul Andrei avea însă altă versiune în privința lui Dodo. "Din păcate pentru el era un băiat cu trecere la femei. Asta i-a fost fatal. În loc să-și vadă de muzică, în loc să exerseze la pian, și-a folosit degetele ca să mângâie femeile. Era mai plăcut și mai simplu decât la pian. Când și-a dat seama cât timp a pierdut astfel, era prea târziu. Avea douăzeci și opt de ani și chiar în ziua respectivă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
năpustească asupra lui, după cum fuseseră antrenați, când un al șaselea agent, aflat în dreapta scenei, surprinse o mișcare bruscă. Guttman, încă holbându-se maniacal la prim-ministru, căuta ceva în jachetă. Primul foc de armă fu tras direct în cap, așa cum exersaseră de sute de ori. Trebuia tras în cap pentru a asigura paralizia instantanee. Fără reflexe musculare care să declanșeze vreo bombă sinucigașă, fără secundele finale de viață în care suspectul ar putea apăsa pe trăgaci. Bodyguarzii văzută țeasta căruntă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
s-o desfac? — Sigur. Te ajut și eu. Henry era sigur că îi tremurau mâinile, dar le ținu suficient de ocupate încât să nu observe ofițerul. Apucă un baton la întâmplare, împinse ciocolata cu doi centimetri în afară, exact cum exersase pe masa lui din bucătărie, rupse staniolul pentru a da la iveală trei pătrățele întregi de ciocolată englezească cu lapte. —OK. Fără să se gândească, Henry rupse o bucată de ciocolată și o oferi vameșului, cu o expresie a feței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
s-a dus să cumpere? Un bici? Nu mă-ntreba pe mine. Lana nu-mi spune niciodată nimic. E sucită rău. Darlene își suflă elegant nasul. Ce-mi doresc eu cel mai mult e să fac dansuri exotice. Tot timpu’ exersez la mine-n apartament. Dac-aș putea s-o conving pe Lana să mă lase să dansez noaptea aici, aș avea și eu un salariu și n-aș mai îmboldi oamenii să bea apă, ca să capăt comision. Da’ bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
în haine civile. Dar acum aceștia plecaseră în altă parte, la fel de brusc cum își făcuseră și apariția. Lana îi dibuise pe fiecare în parte, de îndată ce apăruseră în local și cât timp Darlene nu mai era înăuntru pe un scaun, ci exersa la loc sigur cu pasărea ei, nu aveau de ce să se lege. Lana avusese grijă să nu se ia nimeni de polițiști. Era nevoie de experiență ca să-i poți recunoaște. Dar cine era în stare s-o facă putea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de tine și de papagalu’ ăla. — Stai să-ți arăt, Lana. Darlene își scoase scurta și-i arătă patroanei niște inele mici prinse lateral cu ace de siguranță de pantalonii și bluza ei. Vezi astea? Astea fac număru’ grozav. Am exersat la mine-n apartament. E ceva nou. Trage de inele cu ciocul, și-mi desface hainele. Ce vezi e numa’ pentru repetiție. Când am să-mi fac costumu’, inelele o să fie cusute deasupra unor capse așa că îndată ce le apucă, costumu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Scutește-mă de bâlbâielile tale. N-am mai auzit pe nimeni să vrea rege. — Te rog! Ignatius bătu cu pumnul în mușamaua de pe masa din bucătărie. Mătură veranda, du-te în vizită la domnișoara Annie, cheam-o pe amica ta Battaglia, exersează cu mingea de popice afară pe alee. Lasă-mă în pace! Sunt într-un ciclu foarte prost. — Ce-i aia „ciclu“? — Dacă nu încetezi să mă sâcâi, am să botez prora Plymouth-ului tău hârbuit cu sticla de vin din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
are nevoie să fie ridiculizată. Domnul Gonzalez încercă, fără să reușească, să sărute mâna doamnei Levy. — Vreau să te străduiești să se simtă bine venită, Gonzalez. Femeia asta are încă mintea ageră. Dă-i să facă ceva care să-i exerseze facultățile pe care le are. Acordă-i mai multă autoritate. Are nevoie disperată de un rol activ în întreprinderea aceasta. — Absolut. Asta am spus și eu întotdeauna. Nu-i așa, domnișoară Trixie? — Cine? se răsti domnișoara Trixie. — Întotdeauna am dorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
În funcție de punctul de vedere al fiecăruia. Personal, nu vedea infertilitatea ca pe cel mai rău lucru care i se putea Întâmpla unei femei. — Bună ziuuua! ciripi recepționera silindu-se să-și compună un zâmbet fals și prostesc, atât de bine exersat Încât ajunsese să nu mai pară nici fals, nici prostesc. Sunteți pacienta care avea programare la ora trei? Recepționera părea să aibă mari dificultăți În pronunțarea literei r și, ca pentru a compensa acea lipsă, se chinuia foarte mult accentuând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de la nivelul de Începător la nivelul mediu. Acestea fiind spuse, exista o diferență izbitoare Între cunoștințele de engleză ale celor două mătuși. Mătușa Zeliha vorbea o engleză de zi cu zi, Întrețesută cu argou, idiomuri și jargon, pe care o exersa În fiecare zi cu străinii care veneau la salonul ei de tatuaj; pe când mătușa Cevriye vorbea o engleză gramaticală, atemporală, de manual, care se preda numai și numai În licee. În același timp, mătușa Cevriye putea să facă diferența Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
-se cine era femeia aceea. Câteva minute mai târziu, Își făcu intrarea Într-o rochie grena din mătase naturală și dantelă, ușor uzată, decoltată și prinsă la mijloc cu o curea argintie, afișând zâmbetul fericit și seducător pe care Îl exersase În taxi. Scană mulțimea. Erau acolo vreo sută de absolvenți de Harvard și Yale, veniți pentru a strânge fonduri pentru Dan Zachary, un tânăr democrat care candida pentru prima oară la funcția de congresman În Virginia; Kitty ieșise cu cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de designer; Încă o dovadă că toți aveau o viață normală, mai puțin ea. Trecând de Bergdorf Goodman, asculta ritmul străzii, sunetele din jur - un vechi truc actoricesc pe care Îl Învățase la cursurile de teatru și pe care Îl exersa pentru a se menține În formă. Observă un bărbat Înalt, cu părul cărunt, mergând alături de ea. În mod ciudat, ritmul pașilor lui era perfect sincronizat cu ritmul pașilor ei. Purta un costum italian scump și părea o combinație Între un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
părți și gata, din trei ar fi prea greu, N-o să uit. Cipriano Algor rămase câteva minute privindu-și fiica desenând, apoi se duse în olărie. Se va măsura cu lutul, va ridica greutățile și halterele noii reînvățări, își va exersa mâna amorțită, va modela câteva figuri de probă care nu vor fi nici măscărici nici bufoni, nici eschimoși nici infirmiere, nici asirieni nici mandarini, niște figuri despre care oricine le va privi, bărbat sau femeie, tânăr sau bătrână, va putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ai dreptul să ai păreri”. După asta m-a copleșit adesea cu reproșuri amenințătoare; că nu eram bun de nimic, că-l făceam de râs, că va fi vai și-amar de mine. Avea mania discursurilor și ținea să-și exerseze și pe pielea mea darurile sale oratorice. Numai că eu nu eram ca auditoriul lui obișnuit. De cum se pornea să-mi facă morală, începeam să casc plictisit, ca să-l pedepsesc, deoarece știam că nu suporta să nu fie ascultat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fost dus într-un beci și bătut peste degete. Domnul Andrei avea însă altă versiune în privința lui Dodo. „Din păcate pentru el era un băiat cu trecere la femei. Asta i-a fost fatal. În loc să-și vadă de muzică, în loc să exerseze la pian, și-a folosit degetele ca să mângâie femeile. Era mai plăcut și mai simplu decât la pian. Când și-a dat seama cât timp a pierdut astfel, era prea târziu. Avea douăzeci și opt de ani și chiar în ziua respectivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în epoca sa că poeții ar trebui alungați din comunitate pentru că sunt potențiali infestatori ideologici, la sfârșitul secolului al XIX-lea Nordau intuiește pericolul apariției artelor abstracte pe care le consideră absurde, antisociale și venale: Cărțile și lucrările de artă exersează asupra maselor o sugestie foarte puternică. În ele o întreagă epocă își găsește idealul de morală și de frumusețe. chiar dacă sunt absurde și antisociale, ele exersează o influență îngrijorătoare și coruptivă asupra viziunii unei generații întregi. Aceasta, mai ales tineretul
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
abstracte pe care le consideră absurde, antisociale și venale: Cărțile și lucrările de artă exersează asupra maselor o sugestie foarte puternică. În ele o întreagă epocă își găsește idealul de morală și de frumusețe. chiar dacă sunt absurde și antisociale, ele exersează o influență îngrijorătoare și coruptivă asupra viziunii unei generații întregi. Aceasta, mai ales tineretul impresionabil și ușor de entuziasmat cu tot ceea ce este ciudat și pare nou, trebuie să fie avertizat și clarificat asupra naturii reale a creațiilor admirate orbește
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
acum era ca și cînd i s-ar fi dat o lungă vacanță din viața pe care mult timp Își imaginase că o duce. E liber să exploreze vieți alternative. Decide să facă o listă de posibilități de a-și exersa aripile. 1. Ce-ar fi dacă... 2. Ce s-o fi Întîmplat cu... Încearcă să gîndească În termeni mai concreți: 3. Ce-ar fi fost dacă În loc de ea ar fi fost ea. 4. Dacă În loc de aici ar fi fost acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Tzara va evolua prin rupturi succesive. Faptul că S. Samyro preia din simbolism doar muzicalitatea sa exterioară este deja simptomatic; curînd, tînărul poet va experimenta amuzat, cu detașare ludică, muzicalitatea rimelor interioare în poemul „Verișoară, fată de pension“ înainte de a exersa destructurarea sintaxei poetice tradiționale în textele predadaiste. O sensibilitate crepusculară, interiorizată, colorată în tonuri impresioniste, vădește mai maturul I. Iovanaki (n. 17 aprilie 1895, Giurgiu); viitorul Ion Vinea, elev la Colegiul „Sf. Sava“ este prezent tot cu patru poeme, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a unui envoi epistolar, o piesă de cameră în care bovarismul provincial e privit cu ironie tandră, ușor amuzată, iar versul liber muzicalizează grațios, improvizînd ludic rime interioare. Prin 1913 sau 1915 — nu putem preciza cu certitudine data — tînărul autor exersa însă pseudonimul Tristan Ruia, ales pentru un proiectat volum de versuri, Hamlet, dar într-un alt manuscris, datat 1915, putem citi deja — negru pe alb — Hamlet de Tristan Tzara, București 1915. Fotocopiile celor două manuscrise sînt reproduse de Sașa Pană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1915? Afirmația lui Vinea trebuie coroborată cu o informație relatată lui Serge Fauchereau de către Colomba Voronca la 17 septembrie 1972: „Ar fi un lucru amuzant să vă povestesc în legătură cu pseudonimul Tristan Tzara. Am coala de hîrtie unde unde el a exersat acest nume nou, care este chiar „trist în țară” și care a devenit Tristan Tzara, adică trist în țara sa. Tristan nu provine nici de la Wagner, nici de la Tristan Corbiére. Mi-a confirmat-o, de altfel, chiar el, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o paralelă stimulativă între două tipuri de „poezie pură”: cea a lui Paul Valéry și cea a lui Tzara...): Contimporanul înnoadă astfel cu „tradiția” sa antebelică și cu acel Tzara care - în vacanțele petrecute la moșia Gîrceni împreună cu Vinea - își exersa nonconformismul, pregătind în umbra periferiei moldave bomba Dada... Afirmîndu-și - o dată în plus - „precursoratul” românesc și european, revista pledează pentru o tradiție a inovației constructive. Poetic vorbind, ea cultivă un modernism tolerant, nedogmatic și ecumenic, în cadrul căruia neobucolicii și neobizantiniștii stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de zile. — Care Yokohama?... Nu pricep nimic. — Nu-ți amintești? Acum opt ani am început să corespondez cu niște străini. Tomoe își amintea vag. Pe vremea când era încă elev, Takamori coresponda cu băieți din alte țări ca să-și mai exerseze engleza și ca să-și îmbogățească colecția de timbre. — Dar cine-i Haruko Hona? Nu e nici o Haruko Hona. Uită-te aici! Takamori i-a arătat ultimul rând de ideograme îngrozitoare, ce semănând cu un șir de broaște țestoase care traversau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de acceptarea invitației. Simțea nevoia să mai prelungească oarecum conversația. Dacă te referi la Gaston, nu... n-am mai auzit nimic. Dar acum suntem în timpul serviciului. Vorbim mai târziu. — Bine. — Ne vede șeful. După ce-a plecat Ōkuma, ca să-și exerseze degetele înainte de a se apuca iar de bătut la mașină, Tomoe scrise: „Gaston Bonaparte“. „Un idiot minunat“, gândi ea. Oare unde dispăruse idiotul lor minunat? Se gândise de multe ori la fața lui de cal, la râsul sănătos și vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]