2,012 matches
-
o decizie personală a eroului, de a se retrage de bunăvoie dintr-o lume vrăjmașă, fără speranță, unde se simte un parazit. "America" începe ca un roman inițiatic, avându-l ca protagonist pe Karl Rossmann, un tânăr de șaisprezece ani exilat din Europa de proprii părinți pentru că a sedus o servitoare. Coborând în portul New York, Rossmann își dă seama că și-a uitat umbrela, așa că se întoarce pe vas și pătrunde într-un labirint de uși și culoare. Întâlnește un fochist
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
și evita posibilitatea grupării boierilor nemulțumiți în jurul unui pretendent. Potrivit miturilor populare, în duminică Paștelui în anul 1459, i-a obligat pe toți boierii să lucreze la cetatea Poenari. Se purta cu cruzime față de boierii oponenți, le confisca averile, îi exila peste munți și îi executa prin tragere în țeapă. Și-a consolidat autoritatea prin formarea unei elite boierești . A permis jefuirea regiunilor din Transilvania pentru a-și finanța și întări armata, și pentru a-i pedepsi pe sașii și pe
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
ecou: o lege țaristă din 1746 prevedea că dacă un individ era considerat de comunitatea în care trăia o influență nefastă, fără a trece printr-un proces și fără o procedură de condamnare, acestuia i se confisca proprietatea și era exilat, sistemul fiind folosit și pentru pedepsirea oponenților politici ai regimului sau disidenților religioși. Alături de acești exilați pe motive extrajudiciare, existau, firește, în sistemul carceral țarist (Dostoievski și-a numit un roman despre brutalul sistem carceral siberian ""Amintiri Din Casa Morților
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
care trăia o influență nefastă, fără a trece printr-un proces și fără o procedură de condamnare, acestuia i se confisca proprietatea și era exilat, sistemul fiind folosit și pentru pedepsirea oponenților politici ai regimului sau disidenților religioși. Alături de acești exilați pe motive extrajudiciare, existau, firește, în sistemul carceral țarist (Dostoievski și-a numit un roman despre brutalul sistem carceral siberian ""Amintiri Din Casa Morților"") din Siberia și exilați pe motive politice care fuseseră condamnați în curți de judecată: unii dintre
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
și pentru pedepsirea oponenților politici ai regimului sau disidenților religioși. Alături de acești exilați pe motive extrajudiciare, existau, firește, în sistemul carceral țarist (Dostoievski și-a numit un roman despre brutalul sistem carceral siberian ""Amintiri Din Casa Morților"") din Siberia și exilați pe motive politice care fuseseră condamnați în curți de judecată: unii dintre acești deținuți politici au fost, de exemplu, "decembriștii" care au scăpat de pedeapsa capitală. În pușcăriile țariste munca silnică (forțată, "katorga") este introdusă începând cu secolul al XVIII
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
victimelor au pierit în afara câmpurilor de luptă, din lipsa de îngrijire adecvata sau de hrană. Vechile elite (clerul, și burghezia, aceasta din urmă de la început mai fragilă decât cea din Occident, o parte din intelectuali) au dispărut ori s-au exilat, cel puțin pentru a se alătura unora dintre membrii lor din străinătate. Încă din epoca leninistă, acești „oameni ai trecutului” și copiii lor au fost urmăriți și discriminați la accesul la o locuință, loc de muncă sau universitate, sau li
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
de muncă sau universitate, sau li s-a refuzat , oricât de simbolic ar fi devenit el. Mulți aveau să fie ulterior lichidați în timpul Marii Epurări staliniste. Aproximativ două milioane de „” (în realitate nu toți aceștia eru monarhiști sau ruși) au fost exilați din Rusia revoluționară, sau au fost izgoniți. În 1922, un decret i-a privat pe aceștia în bloc de cetățenia rusă. Pentru această mare masă de apatrizi, Societatea Națiunilor a trebuit să inventeze . În mediul rural, Partidul a rămas subreprezentat
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
în captivitatea din Rusia, s-au făcut ei înșiși promotorii revoluției la întoarcerea în țările lor: iugoslavul Josip Broz (viitorul mareșal Tito) este doar cel mai celebru exemplu. Germania lui Wilhelm al II-lea i-a lăsat pe diferiți revoluționari exilați în Elveția, între care Lenin, să-i traverseze teritoriul pentru a reveni în Rusia, în speranța că pacifismul va contribui la retragerea Rusiei din conflict. Încă de atunci circula în Rusia și în Occident ideea unui Lenin „agent german”, sau
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
partizanii “roșii” bolșevici ce s-au luptat anterior împotriva marginalilor Kolchak, au luat parte la revolte. Guvernul sovietic a început să facă propagandă prin intermediul Komsomolului. În anii 1930, comuniștii au implementat politică de colectivizare. Familii din Rusia Centrală au fost exilate în zonele mlăștinoase, împădurite și slab populate din Siberia. Colectivizarea a distrus agricultură tradițională. Deși Omsk era cel mai mare oraș Siberian, sovieticii au favorizat Novosibirsk. Industrializarea luase avânt în bazinul Kuznetsk (cărbuni, metalurgie) și în Norilsk (unde erau extrase
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
statele lumii. Occidentul a apreciat în mod deosebit eseul său "My Country and the World". În 1975 i se acordă Premiul Nobel pentru Pace, fiind prezentă la festivitate doar Elena Bonner. Protestând împotriva invaziei sovietice din Afganistan, din 1980, este exilat de către liderul sovietic Brejnev la Nijni Novgorod (atunci Gorki), cu domiciliu forțat. În anul 1984 a fost exilată și soția Elena Bonner. A fost eliberat în decembrie 1986, la venirea la putere a noului lider Mihail Sergheevici Gorbaciov, după mai
Andrei Saharov () [Corola-website/Science/298338_a_299667]
-
se acordă Premiul Nobel pentru Pace, fiind prezentă la festivitate doar Elena Bonner. Protestând împotriva invaziei sovietice din Afganistan, din 1980, este exilat de către liderul sovietic Brejnev la Nijni Novgorod (atunci Gorki), cu domiciliu forțat. În anul 1984 a fost exilată și soția Elena Bonner. A fost eliberat în decembrie 1986, la venirea la putere a noului lider Mihail Sergheevici Gorbaciov, după mai multe greve ale foamei și încercările autorităților de a-l hrăni forțat. A revenit la Moscova și s-
Andrei Saharov () [Corola-website/Science/298338_a_299667]
-
care i-a dat lui Cronos o poțiune, care l-a făcut să vomite frații și surorile lui Zeus). Zeus a condus revolta împotriva dinastiei de titani a tatălui său, și, după zece ani, i-a învins și i-a exilat. După o altă legendă, Cronos s-ar fi împăcat cu Zeus, și ar fi domnit pe pământ printre oameni, ca un rege bun și înțelept. Târziu, în epoca de fier, când se spunea că oamenii ar fi devenit răi, el
Cronos () [Corola-website/Science/298349_a_299678]
-
lui Octombrie 1905 și aprilie 1906, când s-a reunit prima Dumă, regimul țarului Nicolae al II-lea a executat 15 000 de oameni, a împușcat sau rănit cel puțin alți 20 000, iar poliția politică țaristă a deportat sau exilat alți 45 000, fapt care reprezintă cu greu un debut promițător pentru un regim parlamentar. În lupta lor contra revoluției și născândului regim liberal, țarul Nicolae al II-lea și curtea sa au decis să folosească antisemitismul drept armă de
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
Proiectele aeriene au fost contestate de cei care se temeau de o degradare a aspectului orașului, pe când cele subterane erau atacate pe considerente de siguranță și sănătate a călătorilor. Martin Nadaud a fost un oponent al lui Napoléon III și exilat în Anglia, unde a locuit mult timp. Devenit consilier de Paris în 1871 (reprezentat al cartierului Père Lachaise), a propus construcția unei rețele metropolitane la Paris. Iată ce relatează în memoriile sale: "Urmam cea mai mare linie a metroului; fiecare
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
a plecat pentru a se alătura rebeliunii din provincia Etruria. Au fost condamnați la moarte și executați, fără proces, cinci romani notabili, aliații lui Catilina. Alternativa ar fi fost exilul, încarcerarea înainte de proces nemaifiind folosită; însă, dacă ar fi fost exilați, cei condamnați s-ar fi pus în fruntea armatelor lui Catilina, în Etruria. Senatul a dezbătut această temă, iar Caesar s-a numărat printre puținii care s-au pronunțat împotriva pedepsei capitale. Implicarea în afacerea lui Catilina nu i-a
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
tăcere.“ „Senatul s-a ridicat în semn de respect pentru poziția sa când l-a văzut intrând. Cei care aveau să facă parte din complot stăteau în apropierea sa. Chiar lângă el se afla Tillius Cimber, al cărui frate fusese exilat de către Cezar. Sub pretextul unei umile doleanțe din partea acestui frate, Cimber s-a apropiat de Cezar și a strâns mantaua togii sale, părând că vrea să facă o mișcare și mai amplă cu mâinile sale asupra lui Cezar. Cezar a
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Ion. În 1889, anul morții poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articolul "În Nirvana". În 1890 a fost profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe, iar în 1892 și-a exprimat intenția de a se exila la Sibiu sau la Brașov. La 24 februarie 1903 a avut o încercare de a se muta la Cluj, unde a fost găzduit de protopopul Elie Dăianu, însă în luna noiembrie și-a stabilit domiciliul provizoriu la Berlin. La 14
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
al uneia dintre familiile de vază din vremea republicii. Nero era cunoscut datorită mamei sale, Iulia Agrippina, fiica lui Germanicus și sora lui Caligula. Tatăl lui Nero a murit când el avea doar trei ani, iar mama lui a fost exilată de către Caligula pe insulele Ponziane. Însă, în anul 41, Claudius, odată cu ascensiunea sa la tron, a rechemat-o pe Agrippina la Roma. Cei doi s-au căsătorit în anul 49, iar între anii 50-51, Nero a fost adoptat și numit
Nero () [Corola-website/Science/297118_a_298447]
-
senatului, prin care promitea întoarcerea la principiile lui Augustus. Rolul senatului în cadrul guvernării avea să crească, iar senatorii aveau să se bucure de mai multă libertate în exprimarea opiniilor. Discursurile sale au fost scrise de Seneca, un distins filosof stoic, exilat în Corsica de Claudius și rechemat să se ocupe de Nero, ca preceptor, alături de Afranius Burrus, perfectul pretoriului. Britannicus, fiul lui Claudius, a fost otrăvit la o cină în anul 55. Mama să, Agrippina, a exercitat o enormă influență asupra
Nero () [Corola-website/Science/297118_a_298447]
-
nivelul eșaloanelor superioare ale partidului, inclusiv la nivelul primului secretar al Partidului Comunist al RSS Armenească, Karen Demirchian, și a cerut demisia acestuia din urmă. În mod simbolic, omul de știință sovietic, laureat al Premiului Nobel, Andrei Saharov, care fusese exilat timp de șase ani în orașul închis Gorki, a fost invitat de Gorbaciov să se reîntoarcă la Moscova. Dar, în același timp, au apărut semnele problemelor naționaliste care aveau să zdruncine ultimii ani de existență a URSS-ului. În Kazahstan
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
a început în seminar, de unde a fost exmatriculat în 1899, după ce nu s-a prezentat la examenele programate. El a lucrat timp de un deceniu ca ilegalist în Caucaz, fiind arestat în mai multe rânduri și, în cele din urmă, exilat în Siberia, între 1902 și 1917. El a aderat la doctrina lui V.I. Lenin, doctrina unui partid puternic centralizat al "revoluționarilor profesioniști". Experiența sa practică l-a făcut util partidului bolșevic, fiind ales în Comitetul Central, în ianuarie 1912. Unii
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
care să ateste acest fapt. În 1913 el a adoptat numele "Stalin", ceea ce înseamnă "de oțel" în rusă. Singura sa contribuție semnificativă la dezvoltarea teoriei marxiste din acea vreme a fost un tratat scris în perioada scurtă în care era exilat la Viena, "Marxismul și problema națională". Prezintă o poziție marxist-ortodoxă față de această importantă problemă. (Pentru comparație, vezi articolul lui Lenin " Despre dreptul la autodeterminare al națiunilor".) Acest tratat se pare că a avut o contribuție la numirea sa în funcția
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
curând taberele și i s-a alăturat lui Buharin. Împreună au luptat împotriva opoziției formate din Troțki, Kamenev, și Zinoviev. După 1928 (primul an al planurilor cincinale), Stalin câștigase primul loc între lideri și, în anul următor, Troțki a fost exilat. Manevrând cu iscusință opoziția de dreapta a lui Buharin, apărând acum colectivizarea și industrializarea, se poate spune că Stalin a cucerit controlul partidului și țării. Cum popularitatea altor lideri era mare, precum cea a lui Serghei Kirov și a așa-
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
condusă de Dodds care a cucerit Abomey-ul și l-a declarat protectorat francez. În 1894 Béhanzin s-a predat francezilor (a murit în exil în 1906 în Martinica). Fratele său, Aglio Agbo, care i-a succedat la tron, a fost exilat în 1899 pentru proastă administrare, și astfel s-a încheiat existența regatului Abomey. Între 1892 și 1898 francezii și-au extins controlul spre nord prefigurând forma modernă a statului Dahomey. În 1900 s-a început construcția căii ferate spre nord
Benin () [Corola-website/Science/298077_a_299406]
-
a încheiat înfrângerea lui Troțki și cu excluderea lui din Partidul Comunist (12 noiembrie 1927). Astfel, Stalin a rămas conducătorul de necontestat al Uniunii Sovietice. Troțki a fost deportat în Kazahstan la Alma Ata pe 31 ianuarie 1928. A fost exilat din Uniunea Sovietică în 1929. După înfrângerea lui Troțki, Stalin i-a folosit gândirea economică în lupta cu Buharin și a aplicat politica industrializării forțate, deși a implementat-o într-o manieră criticată pentru marea ei violență și pentru autoritarism
Lev Davidovici Troțki () [Corola-website/Science/298198_a_299527]