1,800 matches
-
mai ales în regiunile montane ca Auvergne (în Masivul Central) sau Ardèche, era caracterizată de un nivel scăzut al tehnologiei și de terenuri problematice. Așadar, nu a fost deloc surprinzător că în anii 1950 și 1960, Franța a experimentat un exod rural, care a făcut curățenie în rândul așezărilor rurale. Chiar dacă acest fapt era relaționat cu transformarea economică din interiorul Franței, a fost exacerbată și de dezvoltările de la nivel european. Una dintre primele politici redactate de Comunitatea Europeană Economică (CEE), a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Nu e greu să recunoaștem în această abordare aplicarea metodelor producției industriale fordiste în agricultură, o abordare care va fi aspru criticată într-o etapă ulterioară ca fiind destructibilă pentru zonele rurale și pentru viața de la țară. Planul recomanda un exod rural accelerat; stabilirea de unități de producție mari, de șapte sau opt ori mai mari decât media din anii 1960; nefolosirea a cinci milioane de hectare de pământ pentru a nu exacerba supraproducția; înghețarea sau scăderea prețurilor pentru a ajusta
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ajusta producția la nevoile de consum și la export; și sacrificarea a 3,5 milioane de vite de peste opt ani pentru a evita reapariția surplusului de lapte. Chiar dacă industria agricolă franceză se opunea, planul a mers mai departe accelerând astfel exodul rural (vezi tabelele 2.1 și 2.2). Până în 2001, aceste direcții au continuat până când doar 4,1% din forța de muncă a fost angajată în agricultură.22 Câteva dintre regiunile tradiționale ale Franței chiar au reușit să se adapteze
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
anilor 1960, accentul a fost pe reconstruirea economiei naționale iar Parisul a fost forța motrice din spate. Departamentele celor mai multe firme se aflau în capitală unde era puterea politică, administrativă și culturală a țării. În primul rând Parisul a beneficiat de exodul rural descris mai sus, care a continuat să crească până la mijlocul anilor 1970 (vezi tabelul 2.3). Acest fapt era în concordanță cu politica președinților francezi de Gaulle (1962-1969) și Pompidou (1969-1974). Dar nu se poate spune că nu au
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
naționale bine definite. În timpul acestei perioade, marea majoritate a cetățenilor francezi au avut un contact foarte mic sau chiar deloc cu alte țări. Totuși, modelele socio-economice, demografice și spațiale ale societății franceze din timpul acestei perioade se schimbau rapid din cauza exodului rural și a creșterii habitatului urban. Aceste schimbări au erupt la suprafață odată cu evenimentele din mai '68, care nu au răsturnat sistemul republican tradițional al celei de-a Cincea Republici, însă au condus la o reformulare culturală radicală și la
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
În timpul Revoluției Franceze, și, într-adevăr, până la mijlocul secolului al XX-lea, marea majoritate a francezilor locuiau la țară în sătuce și cătune. Municipalitatea a fost expresia instituțională și politică a acestui mod de viață rural și villageois și, în ciuda exodului rural și a urbanizării din ultimii 50 de ani, francezii sunt profund atașați de el. Acesta este unul din motivele pentru care a fost atât de dificilă reducerea numărului uriaș de municipalități mici din Franța aproximativ 36.000, mai mult
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
păstra un grad înalt de autonomie, acestea puteau "coopera când vroiau, cum vroiau și doar în acele zone pe care ele singure și le-ar fi ales".20 În anii 1950 și începutul anilor 1960, Franța se urbaniza rapid datorită exodului rural și a noilor oportunități oferite de orașe și orășele. Acest lucru a generat găsirea diferitelor soluții pentru zonele urbane, ducând la crearea în 195921 a districtelor urbane (districts urbains), care difereau de sindicate, în aceea că obiectivul lor era
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
rând, prin studiile făcute de INSEE, a ieșit la iveală o imagine mai clară a modelelor teritoriale ale realității socio-economice. Acestea s-au schimbat considerabil începând cu al Doilea Război Mondial, în primul rând datorită exploziei economice postbelice și a exodului rural și urbanizării rapide, iar în al doilea rând, începând cu anii 1980, datorită multitudinii de probleme noi care au însoțit trecerea de la les Trente Glorieuses la anii de criză socială și economică. Aceste probleme includ fragmentarea urbană și excluderea
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politice partizane.14 Acest sistem a funcționat bine în Franța rurală, unde numărul mare de municipalități mici s-a bazat foarte mult pe serviciile oferite de departament și pe serviciile în teritoriu aflate sub controlul prefectului. Schimbările socio-economice și demografice exodul rural și extinderea urbanizării care i-a urmat menționate într-un capitol anterior, au făcut sistemul mai puțin relevant pentru orașele mari și foarte mari în care primarii puteau avea acces direct la serviciile din teritoriu ale statului sau chiar
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
poveste a basmului, / ca o mănăstire scufundată într-un iezer, / ca o lacrimă în ochiul din creștet, / Înmulțeam peștii din albiile moarte, / Pâinea din grâul de piatră, / Și sângeram cu inima sfârtecată prin care trecea, / Pe gura vântului, câinele pământului” (Exodul de nouri). Lirismul conjugă interiorizarea ideilor cu apetența pentru sensurile etice și valorizează atât sursele foclorului, cât și modele poetice moderne. Voce înzestrată cu o anume gravitate, S. cartografiază traseele ascunse prin care lirismul epic, cu ecouri din Walt Whitman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
jumătate a secolului al XVIII-lea. Devenise o adevărată tradiție care, atunci când împrejurările o permit, constituie un bun exemplu și pentru boierimea română. Cu prilejul deschiderii cursurilor Academiei grecești din București, marele postelnic Al. Mavrocordat face o adevărată teorie a exodului spre lumină: Deși fără mijloace și săraci cei mai mulți dintre noi, lăsăm totul, și patrie și consângeni și casnici, disprețuim orice fel de nenorocire și suferință și mergem la universitățile Europei ca să ne luminăm. Aceeași preocupare se constată, după 1800, și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
urbană și curentul imigraționist evreiesc din secolul al XIX-lea - în numai 22 de ani (1832-1854), după cum demonstrează autorul, populația evreiască a Bacăului a crescut procentual cu cca. 635%. Statisticile demografice privind creșterea numărului de locuitori, cele privind structura etnică, exodul rural, ca efect social al modernizării industriale, sunt relevante pentru a contura fenomenul urbanistic din acest spațiu. Pluralitatea domină mediul urban moldav atât sub aspect confesional, etnic, ocupațional, cât și din perspectivă educațională. O altă concluzie a autorului care reiese
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Astfel, lipsa de randament a modelului economiei tradiționale, preponderent agrară, a dislocat din zona satelor un segment important de populație, „convertit” de mediul urban în pătura socială a muncitorilor necalificați. Efectele sociale provocate de revoluția industrial), înregistrate - sub denumirea de exod rural - în zona occidentală a Europei încă de la sfârșitul Evului Mediu, își făceau simțită prezența în vechiul Regat abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După criteriul apartenenței sexuale, în anul 1899 regiunea Moldovei avea, pe mediile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
șaptea, înregistrând un ritm al sporului demografic de 82,5% - al cincilea din Moldova. Creșterea numărului de locuitori a avut la bază, cu precădere, fenomenul imigrației evreiești din prima jumătate a secolului al XIXlea, dublat, în intervalul 1859-1899, de procesul exodului rural generat de industrializarea localității. Odată cu trecerea în secolul al XX-lea, orașul de pe malul drept al Bistriței a cunoscut o evoluție demografică spectaculoasă, fapt demonstrat prin intermediul procentelor de creștere a numărului de locuitori din intervalul 1899-1941 - cele mai ridicate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
important în cadrul demografiei urbane moldovenești, urcând de pe locul șapte (1912 - 18.846 locuitori), pe locul cinci (1930 - 31.138 locuitori) și, ulterior, pe locul al treilea (1941 - 38.965 locuitori). Această performanță a fost întreținută, în special, prin continuarea fenomenului exodului rural, cât și pe cale legislativă - de pildă, legea din decembrie 1929, prin care au fost încorporate orașului mai multe sate din imediata apropiere (Șerbănești, Gherăești, Podulde-Fier și Letea-Veche). Sporul natural a avut o contribuție secundară în cadrul acestui proces - așa cum am
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
șaptea, înregistrând un ritm al sporului demografic de 82,5% - al cincilea din Moldova. Creșterea numărului de locuitori a avut la bază, cu precădere, fenomenul imigrației evreiești din prima jumătate a secolului al XIXlea, dublat, în intervalul 1859-1899, de procesul exodului rural generat de industrializarea localității. Odată cu trecerea în secolul al XX-lea, orașul de pe malul drept al Bistriței a cunoscut o evoluție demografică spectaculoasă, fapt demonstrat prin intermediul procentelor de creștere a numărului de locuitori din intervalul 1899-1941 - cele mai ridicate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
important în cadrul demografiei urbane moldovenești, urcând de pe locul șapte (1912 - 18.846 locuitori), pe locul cinci (1930 - 31.138 locuitori) și, ulterior, pe locul al treilea (1941 - 38.965 locuitori). Această performanță a fost întreținută, în special, prin continuarea fenomenului exodului rural, cât și pe cale legislativă - de pildă, legea din decembrie 1929, prin care au fost încorporate orașului mai multe sate din imediata apropiere (Șerbănești, Gherăești, Podul-de-Fier și Letea Veche). Sporul natural a avut o contribuție secundară în cadrul acestui proces - așa cum
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ea este totuși amenințată de slăbiciuni de structură. Mutațiile societății Societatea franceză a cunoscut, timp de decenii, mutații capitale. Fără îndoială Franța rămîne majoritar rurală (încă în 1911, populația rurală constituie 53% din populația franceză), dar urbanizarea crește odată cu începuturile exodului rural. Populația, din 1841 pînă în 1913, a trecut de la 35.800.000 de locuitori la 39.000.000. Dar, ținînd cont de pierderea Alsaciei și Lorenei și de cîștigarea Nisei și a regiunii Savoia, această creștere se datorează mai
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
însoțesc cucerirea satelor de către republicani. Efectele șoselelor, ale căii ferate, ale poștei, extinderea migrațiilor tradiționale, precum cea a zidarilor din departamentul La Creuse către oraș, deschid satele și fac să circule în ele noi modele de viață și de gîndire. Exodul rural poate fi considerat ca fiind una din cauzele, dar și una din consecințele acestei transformări. Industriile tradiționale decad odată cu plecarea meșteșugarilor. Sentimentul de precaritate și de teamă scade odată cu exodul celor mai săraci. Cazarma și școala par a fi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în ele noi modele de viață și de gîndire. Exodul rural poate fi considerat ca fiind una din cauzele, dar și una din consecințele acestei transformări. Industriile tradiționale decad odată cu plecarea meșteșugarilor. Sentimentul de precaritate și de teamă scade odată cu exodul celor mai săraci. Cazarma și școala par a fi două elemente decisive în reculul particularităților locale. Acestea se estompează totodată în ceea ce privește regimurile alimentare, în dialecte, în utilizarea greutăților și măsurilor din Vechiul Regim și chiar în portul specific regional după
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al tentativei generalului Weygand (care l-a înlocuit pe Gamelin la 19 mai) pentru a susține frontul de la Somme la Aisne de la 5 la 11 iunie, intrarea la 10 iunie a Italiei în război alături de Germania, retragerea în dezordine în mijlocul exodului populațiilor civile: într-o lună, armata franceză, considerată după 1918 drept prima în Europa, se prăbușește. La 10 iunie, guvernul se mută la Tours, apoi la Bordeaux. Paul Reynaud procedează la remanieri succesive, de la care speră să obțină un plus
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
remarcabilă a Franței rurale, Franța satelor și a orașelor mici. Rețeaua marilor orașe a rămas cea care se afirmase în secolul al XIX-lea. Noutatea constă în dezvoltarea, în jurul marilor metropole urbane, de periferii făcute din mari ansambluri, răspuns la exodul rural și la creșterea activităților urbane. Totuși, dacă exceptăm regiunea pariziană, moștenire a unei lungi istorii, și aglomerarea lyoneză, Franța nu are, spre deosebire de vecinii săi, orașe foarte mari. Terțiar, primar, secundar. Sectorul secundar a crescut lent, pentru ca apoi să cunoască
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de ansamblu merg mînă în mînă cu situații foarte diverse: mici exploatatori de terenuri a căror primă grijă va fi să se îndatoreze, și mari exploatatori, adevărați capitaliști; exploatări credincioase ideii de policultură și exploatări specializate; regiuni atinse profund de exodul rural și regiuni, precum Bretagne, unde presiunea demografică a rămas mult timp puternică. Clasa muncitoare a cunoscut transformări considerabile în structuri și în modul său de viață: prăbușirea sau declinul meseriilor care simbolizau secolul al XIX-lea industrial (mineritul, industria
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
baza juridică pe care se întemeia prezența lor la Berlin" (Hrușciov: 1959, 802-803). Dar, așa cum am constatat, Washington-ul a rămas ferm pe poziție în timp ce Moscova a acceptat indirect, nu și propagandistic, această înfrângere tactică. Având de-a face cu exodul masiv al inteligenței și forței de muncă din partea estică a orașului înspre vest, Hrușciov și liderul est-german Walter Ulbricht au demarat în 1961 construcția zidului Berlinului, un simbol al eșecului și al menținerii comunismului prin forță și amenințare, nu prin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prea multe, pentru unele urechi. Pe această notă, am încheiat expunerea liminară, pregătind terenul pentru întrebările și comentariile care au urmat, conform procedurii. Acestea nu au întârziat. Primul a fost un deputat austriac, care s-a interesat de problema naționalităților, exodul nemților, relațiile cu Ungaria și, bineînțeles, sistematizarea localităților. El era preocupat de "buldozerarea" României, îndeosebi în Transilvania, cu trimitere directă la distrugerea satelor cu minoritate ungară. Aria chestiunilor era vastă, dar am abordat-o cu dispoziția pozitivă de a oferi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]