5,246 matches
-
de educație sunt (mai mult sau mai puțin) așteptați pe o piață a locurilor de muncă deosebit de expusă, precară, în care ei văd totuși profilându-se un viitor profesional mai valorizant decât cel din sectoarele "clasice" (neculturale). Capitolul 5 Descrierea, explicarea și înțelegerea Descrierea Abordări cantitative • Grade de participare și de angajare Anchetele asupra practicilor culturale trebuie să prezinte atât formele, cât și gradele practicilor. Donnat (1994) întocmește tipologiile francezilor după intensitatea practicilor în anumite domenii. În privința muzicii ascultate, el distinge
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
clasică...". Antoine Hennion, 1993, pp. 317 și urm. Oricare ar fi metodele de descriere, toate se lovesc de problema explicațiilor și a înțelegerii și îi lasă nesatisfăcuți pe mulți cercetători (deși, cum am spus, alții se limitează la identificarea practicanților). Explicarea Factorii explicativi Metoda explicativă trimite în primul rând la crezul sociologiei lui Durkheim, și anume: Un fapt social nu poate fi explicat decât printr-un alt fapt social" (1988, p. 237). Aici, asta constă în a lega în mod cauzal
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dezvoltării echipamentelor hi-fi din locuințe în anii 1980) sau după (Donnat, 1994; Mayol, 1997). La fel, publicul principal al sălilor de cinema este tânăr: 40 % sub 25 de ani. Dacă genul a devenit, din anii 1960, un element major de explicare a fenomenelor sociale (sub impulsul noilor gender studies), anchetele asupra practicilor culturale masculine și feminine nu sunt prea numeroase, în ciuda rezultatelor încurajatoare în ceea ce privește construcția socială a sexelor. Se știe că lecturile sunt foarte diferite. Femeile preferă romanele și ficțiunea, în timp ce
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dintre acești factori sociali, pe cel care-l implică în cea mai mare măsură pe sociolog în identitatea sa profesională, și anume clasa socială, din mai multe motive: pentru a arăta că există două mari modalități de a aborda problema: explicarea practicilor prin clase și invers. Acestea corespund unor intenții diferite, dar se pare că în ambele cazuri participăm, mai mult sau mai puțin voit, la o sociologie a claselor; prezentarea sistematică pe care o propunem poate servi drept model în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1895 Simmel, 1897 Degenne și Forsé, 1994 Walzer, 1983 Boltanski și Thévenot, 1991 Donnat, 1994 Heinich, 1998 Sociabilitate, grupuri de statute Schumpeter, 1927 Simmel, 1895 Desrosières și Thévenot, 2000 Boltanski, 1982 Héran, 1988 Donnat, 1999 Chauvel, 2001 Înțelegerea "Înțelegerea" și "explicarea" nu sunt opuse. Vom spune, împreună cu Weber, că ele se completează: "Sarcina specifică [sociologiei comprehensive] nu ar începe totuși decât în momentul precis când trebuie să se explice prin interpretare" (Max Weber, 1992, p. 308). Sau: "O interpretare cauzală corectă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
condițiilor, a obstacolelor, a ocaziilor, a factorilor". Max Weber, 1995, vol. I, pp. 39-40. Totuși, deși Weber este clar în ceea ce privește complementaritatea abordărilor, trebuie să insistăm pe clivajul care există în teorie și în metodă între sociologii care mobilizează colective pentru explicarea practicilor și cei care încearcă să descifreze mobilurile individuale ale agenților. Astfel, de exemplu, Nathalie Heinich (care se reclamă mereu de la sociologia comprehensivă) continuă să opună scolastic "explicația" și "înțelegerea": "Trebuie oare să lăsăm să domine finalitatea explicativă, inspirată din
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și ideală (Durkheim, 1912), cea a culturii trebuie să ia în considerare asocierea dintre acte și valori. Demersului comprehensiv îi revine studiul reprezentărilor, al credințelor, al miturilor și simbolurilor, al judecăților de valoare și gusturilor, al competențelor și cunoștințelor. Pentru "explicare" și descriere, mai util este studiul "practicilor", în sensul literal al termenului; constituit de achiziții, ieșiri în oraș, contacte, atitudini și corpuri în acțiune. • Metode Există metode de culegere de date prin care acestea nu trebuie solicitate direct actorilor, eliminând
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de clasele sociale, de medii sociale sau de societate, aceste forțe influențează judecățile artistice, care nu pot fi obiective. Lumile artei sunt "puteri", estetica este o "iluzie"" (Boudon, pp. 251, 253). În spatele unui aparent individualism constând în observarea, descrierea și explicarea interacțiunilor individuale, teoriile lumilor sociale se bazează pe explicații holiste cu nimic mai prejos decât teoria câmpurilor. • Credințe sau valori? Această întrebare reia critica adresată în cor de Heinich (2001) și Hennion (1993) teoriei lumilor, ei refuzând să-l situeze
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
303. Etos, 44, 184, 278. Excepție culturală, 20, 108, 218. Excludere, 72-73, 95, 115, 154, 301. Experimentare, 207, 217. Expert, 13, 50-51, 55, 57, 71, 191, 229, 234, 238, 246, 251, 256, 266, 310. Expertiză, 51, 53, 111, 189, 212. Explicare, 44, 61, 113, 121-122, 126, 137, 140, 307. Expoziție, 46, 49, 65, 69, 101, 103, 120, 140, 168, 178, 188, 191-192, 205, 208, 221, 239, 253, 255, 301. F Fapt social / total, 26-27, 44, 63, 68, 119, 121, 131, 141
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pentru redescoperirea unor concepte fundamentale care au fost fie uitate, complicate excesiv și inutil sau ascunse de teorii economice în care forma primează asupra conținutului, în care măsurarea și modelizarea realității economice devin un scop mai important decât înțelegerea și explicarea ei. Bastiat este printre primii autori care recomandă ca știința economică să analizeze fenomenele studiate din perspectiva consumatorului. Punctul de vedere al acestuia trebuie să primeze asupra producătorului. Argumentul lui Bastiat este că un consumator este de fapt un fost
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
între motivele subiective și datele obiective. Cultivată, emoția devine sentiment, dispoziție durabilă ce include și idei. Nu există o concepție unanim acceptată privitoare la problematica naturii și funcțiilor emoției. Lucrurile se complică și mai mult în domeniul stărilor emoționale morbide. Explicarea emoțiilor este aparent, simplă și complexă. Între expresia unor emoții curente la omul civilizat și la oamenii ce trăiesc izolați, fără contacte cu lumea modernă, există asemănări evidente. Aceasta însemnă că emoțiile presupun procese de fiziologie a psihicului asemănătoare. În
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
ce privesc mai mult ambițiile sociale. Vanitatea dă putere și impresia importanței în societate, a nemuririi. Dorința oamenilor este de a fi lăudați pentru ceea ce fac în profesia lor. Tendința de a ajunge mai sus cu orice preț este frecventă. Explicarea snobismului, exclusiv prin vanitate, conduce spre o interpretare insuficientă. Snobul dorește o atmosferă mai înaltă prin imitație estetică. Această dorință este puternică și asigură de multe ori succesul accederii printre cei puțini și aleși sub raportul asemănării, al imitației. Este
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
există o ambiguitate a știrilor și când oamenii simt că se petrece ceva important pentru viața lor. Este un fenomen psiho-social cu funcție de informare sau de exprimare a emoțiilor. Circulă în virtutea unor interese puternice ale indivizilor implicați în transmiterea lor. Explicarea zvonurilor ține de o degradare a informației prin retransmisii succesive. Zvonurile sunt explicate prin două paradigme: psihologică și sociologică. Spre deosebire de paradigma psihologică, zvonul nu apare ca un obiect ce se transmite în serie de la o persoană la alta și care
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
teritoriul ei trebuie să intri cu precauția cu care intri în dormitorul cuiva. ( Adevărul este însă cu totul altul: orice se poate spune dacă este bine formulat.) Plicare, "a îndoi" și "a înfășura" (a dat plier și pli în franceză). Explicare, "a desface" și "a desfășura". Pliez o hârtie (o îndoi) sau pliez un pergament (îl fac sul, îl înfășor). În Don Giovanni-ul lui Losey, aria listei este rezolvată spectaculos: Leporello, însoțit de doi valeți, depliază, desfășoară, mai întîi pe treptele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cauza morii, și aceasta pentru că acțiunile (apei și a morii ) stau în nex cauzal. Pentru ca publicul să înțeleagă celelalte imputări "grave" făcute de recenzent vom reproduce întreg paragraful 8 din logică, subliniind cele trebuincioase: 8. Judecata se compune din noțiuni; explicarea ei presupune dar cunoștința acestora în proprietățile lor esențiale. Orice noțiune este o reprezentare formată din alte reprezentări relative la același obiect și cuprinzând partea lor comună. Înțelegerea osebirii între noțiune și simpla reprezentare este importantă pentru înțelegerea operațiunilor logice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alta nu are alt cuprins decât faptul subsumțiunii, n-o putem ținea de-o dezvoltare mai deplină a concluziei categorice, ci numai de-o formă care și-au lepădat florile și n-au lăsat decât trunchiul purtător. Să luăm acum explicarea d-lui Maiorescu: La regula că silogismul trebuie să aibă trei termeni pare a face escepțiune așa numitele silogisme hipotetice cu numai doi termini aparenți. Ele au formele următoare; Daca este m, este s., însă m este (sau nu este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
șansă pe care am împărțit-o cu cercetători din mai multe țări, atât din Nord cât și din Sud. Éric Debarbieux și colega sa, profesoara Catherine Blaya, sunt, de vreo cincisprezece ani, catalizatorii unei importante mișcări științifice internaționale de descriere, explicare, prevenire și confruntare a violenței în școală. Înființarea Observatorului European al Violenței Școlare, conferințele internaționale de la Paris (2001), Québec (2003) și Bordeaux (2006), precum și fondarea Observatorului Internațional al Violenței în Școală sunt doar câteva exemple ale acestei influențe internaționale. Prin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Adică de aproape 11 ori mai mult. Nimeni n-o să creadă că violența a crescut de 11 ori, ci, bineînțeles, că sistemul de semnalare a fost îmbunătățit. Și încă mai poate fi îmbunătățit, dovadă stau dificultățile întâmpinate pe teren în explicarea chestionarului. Dar mai fundamental, și într-un mod foarte clasic în statisticile delincvenței, cifrele oficiale prezintă mai mult activitatea serviciilor decât delincvența reală. Paradoxul este pe deplin cunoscut: cu cât serviciile sunt îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de școlile înseși, lucrurile nu mai stau așa. Fără a neglija imensa pondere a variabilelor socio-demografice și contextuale, în special economice, mulți cercetători (de exemplu, Debarbieux, 1996; Soule, 2003, Benbenisthy și Astor, 2005) încearcă să măsoare rolul "climatului școlar" în explicarea variațiilor victimizării suferite atât de elevi, cât și de profesori, și în evoluția sentimentului de securitate, a stimei de sine sau a eșecului școlar, aflat în strânsă legătură cu precedentele de asemenea (Xia Wang, 2003, pe baza unui eșantion de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
predictori foarte slabi ai violenței grave (studiul lui Hawkins et al.) și ai delincvenței manifeste. E vorba mai ales de toate problemele medicale și perinatale. Dimpotrivă, există o remarcabilă convergență în privința celorlalți factori. În special psihologii consideră foarte util pentru explicarea etiologică a tulburărilor externalizate conceptul de temperament (Vitaro și Gagnon, 2003, p. 243), care rezumă bagajul neurobiologic al copilului. Desigur, nu e o cale de cercetare dominantă în Franța, unde lumea se ferește de excese în tratarea medicamentoasă a tulburărilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tensionată, în funcție de o practică relativ răspândită asupra căreia vom reveni, și anume șantajul sexual exercitat de unii profesori asupra fetelor pentru a ameliora "mediile transmisibile sexual", după o expresie celebră în Africa. Însă "violența școlară" a elevilor burkinabe pare limitată. Explicarea paradoxului: pentru o mai largă contextualizare Exemplul acestor țări e, prin urmare, deconcertant. În Brazilia, în ciuda unei puternice violențe legate, între altele, de traficul de droguri și de o excluziune socială masivă, în Djibouti și în Burkina Faso, care se numără
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de la anchete empirice, realizate împreună cu sau de către cercetătorii locali, nu de la cifrele oficiale. Or, există niveluri paradoxale de violență în școlile din Nord și din Sud. Am constatat o rezistență puternică în școlile din cele mai sărace țări de pe planetă. Explicarea acestei rezistențe nu e simplă: ea poate oferi lecții foarte pozitive despre legătura comunitară și importanța ei, dar, invers, poate ridica semne de întrebare despre deficitul de școlarizare din multe țări. Rămâne mult de lucru în această direcție, unde comparațiile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și înainte, mai ales de dreptul internațional, de filosofie și de istoria mondială. Fără îndoială că pacea și războiul rămîn principalele trăsături ale disciplinei și astăzi. Dar ele nu sînt suficiente pentru a demarca relațiile internaționale de alte științe sociale. Explicarea războiului sau evitarea conflictului sînt probleme tratate și de alte discipline, cum ar fi psihologia socială, sociologia și filosofia. Pe de altă parte, așa cum arată imensul număr de tratate despre război (de exemplu Elshtain 1987) și despre cauzele sale (Levy
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
să-și prezerve independența". Cercetarea lui Morgenthau se îndrepta către o știință compusă din legi ce-și asumau fenomenele ca fiind date în mod natural și care folosește concepte obiective ca interesul național; o știință care poate ajuta atît la explicarea, cît și la îndrumarea comportamentului politic în sfera internațională. În ciuda ambivalenței sale, menționate în capitolul precedent, Morgenthau a contribuit totuși la progresul cercetării behavioraliste și din ce în ce mai matematice, pe care a disprețuit-o atît de mult (Morgenthau 1970). O REVENIRE ASUPRA
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Aceasta a creat în psihicul omului rus, mai tîrziu sovietic, o amintire colectivă a unei lumi prin tradiție străine și ostile, precum și un sentiment instinctiv de acută insecuritate. Kennan considera că ideologia sovietică nu are o importanță prea mare în explicarea comportamentului efectiv al sovieticilor în afacerile externe. Deși a observat că dogma marxist-leninistă a servit ca forță de legitimare pentru sistemul politic și pentru expansiunea sa în interiorul țării, Kennan nu credea că ideologia a influențat în profunzime politica externă sovietică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]