65,670 matches
-
Gălătanu. Volumul Poetus captivus dezamăgește, deci, înainte de toate printr-o dezinvoltura jucată stângaci, printr-un je m^en fiche-ism simulat de un om profund serios. Titlul însuși al cărții se bazează pe un joc de cuvinte de prost-gust (aluzie la expresia medicală penis captivus) și mai conține și o greșeală de gramatică (cuvântul latin care înseamnă "poet" este "poeta", nu "poetus"). Virtuozitatea stilistica de altădată, care avea ceva vrăjitoresc și îl transporta pe cititor, prin însăși stranietatea ei, spre o mare
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
minitel, nici capacul nu știu să-l deschid". Sau o superbă îmbinare de Cioran și Pitu (din cel dintîi aerul de pegra pariziana, din cel de-al doilea plăcerea tăieturii în carne vie a valahului, ca și truculenta subțire a expresiei): "Mă duc cu Ț. la teatru, la monologul franțuzesc, extraordinar, extras din jurnalul lui Nijinski. Pe drum se ridică de pe o bancă nebunul. Curg zdrențele de pe el. Ne spune cum l-a purtat pe Gorbaciov prin Ungaria, cum i-a
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
un mesaj, chiar și în absență cuvîntului, stimulat însă de propria cunoaștere, de costum, de lumină și de muzică. Cunoscîndu-i, este aproape impresionant să-i vezi cum se mișcă, cum stăpînesc gagul și rigorile lui, cum își explorează continuu trupul, expresia, cum dialoghează fără cuvinte, dar cu farmecul filmului mut, dacă vreți. Ei însuflețesc și pun în mișcare, în diferite povestioare succesive, unele inspirate că tema și, mai ales, ca valorificare a ei pe scenă cu umor și ironie, o lume
Călătoria costumelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17988_a_19313]
-
și opiniile lui V.T. despre poporul german, cu spiritul sau de ordine, disciplina, chiar de disciplină oarbă (în nordul țării). Autorul operează pertinente deosebiri între spațiul nordic (protestant) și cel sudic (catolic), opțiunea să decisă mergând spre acesta din urmă, expresie a lui și exponent considerând a fi marele centru cultural München, oraș al artei, plin de imaginație, de fantezie, admirat pentru pastișele sale arhitectonice după artă elenă, pentru stilul rustic bavarez, pentru atâtea și atâtea aspecte care amintesc de Italia
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
și democrație. Teritoriul criticii e dominat de un articol polemic (și programatic), dedicat de Codrin Liviu Cutitaru teoriei critice între tradiție și inovație, "A Study of Great Expectations". Pledoaria este în sensul depășirii stadiului revolut al impresionismului literar, a cărui expresie paradigmatica ar fi oferită de cronică literară, în favoarea construcției teoretice de rigoare universitară. Și totuși, raportul dintre cronică și construcția teoretică nu e neapărat dihotomic - dovadă o oferă o tradiție ilustra, de la E. Lovinescu până astăzi. "Discuțiile", cea de a
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
ironice și grave. O adevarată sinteză a simpozionului, atît prin complexitatea formală cît și prin barocismul imaginației, este lucrarea lui Sava Stoianov. De mari dimensiuni, ea reunește orizontală cu verticală, linia dinamică, neliniștita, cu cea perfect statică, plinul cu golul, expresia terna a metalului cu jocurile de lumini ale oglinzii. Unic pînă acum în peisajul artistic românesc, atît prin organizarea prorpriu-zisă cît și prin proiect și prin consecințe, Simpozionul de sculptură în metal de la Călărași este și un fenomen simptomatic: daca
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
genul romanelor lui Anatole France și Voltaire, cu tîlc de toleranță religioasă. Șerban Cioculescu, în cronică să din Adevărul, observă: "Savu e creștinul primitiv, reintegrat formulei sale firești printr-un canon care nu-i diformează ființă, ci o aduce la expresia ei naturală. Mai puțin individual, așadar, Savu este act pur de bunătate și frăție creștineasca, în tradiția evanghelica". Cu toate întorsăturile de frază, se vede, din aceste observații, că românul este, estetic, ca român, aproape un eșec. Tot implantat în
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
să mă înșel - încerc totuși de a identifica pe Ch. Séverin, autorul, unui român apărut anul trecut la Paris și intitulat L^Agonie sans mort, cu N.I. Herescu. Românul acesta, în care personajul principal e un scriitor român, e o expresie de mînie a noastră, a rătăcitorilor, împotriva rătăcirii în care ne tîraște, tîrîndu-se pe șine, istoria imediată." Pe urma acestei afirmații de acum 38 de ani, grupul de cercetători de la Jurnalul literar au dezgropat din uitare românul, l-au studiat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
el aparține indubitabil lui N.I. Herescu, eroul principal, scriitorul român exilat la Paris, Gabriel Adam fiind un alter-ego. Drept care, Editura Jurnalul literar a publicat recent, în traducerea Corneliei Ștefănescu (o muncă deloc ușoară fiindcă originalul abundă în jocuri de cuvinte, expresii argotice și subtilități lingvistice, vădind pasiunea filologului nu doar pentru limbi moarte, ci și pentru cele foarte vii), Agonie fără moarte, restituind-o autorului ei. Cronicarul a citit românul, cu interes, căci lui N.I. Herescu nimic din ceea ce e omenesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
din același an 1876, redactată în franțuzește, reiese că, atunci cînd Veronica se plimba prin parc (Copou) era "în societatea de ofițerași a unei artilerii considerabile prin mustățile sale mari". Și, totuși, aceste declarații de jignita despărțire nu sînt decît expresia unui amor năbădăios. Pentru că următoarea epistola, datata 20 august 1876, începea cu apelativul "dulcea mea amica" și îi mărturisea că ar voi o fotografie a iubitei fără coafura ei înaltă, pentru că "în genere te iubesc în proporții cît se poate
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
retrag la umbră/ miroase a lucruri îngropate de cîteva luni și scoase la vînt și umezeală/ miroase mult prea bine/ lucrurile care putrezesc îți dau pofta de viață" (Pe hol). Experimental și anafectiv (experiență că atitudine asumată e, îndeobște, o expresie a anafectivitătii), poetul caută locul zero al poeziei care e o goală înregistrare a lucrurilor. că o contabilitate care ar opera exclusiv cu zerouri: "Cînd intru în prăvălie văd întîi lada din lemn./ Mai era frig cînd au apărut castraveții
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Andreea Deciu Expresia din titlu nu îmi aparține mie, ci lui Ortega y Gasset, care astfel își numea maestrul spiritual, pe filozoful german Georg Simmel. De multe ori asemenea onomastice personale riscă să comunice prea puțin celor neimplicați în relația dintre persoanele care
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
Vlad Mugur pe afișul unui spectacol da garanția stilului, a unei teatralități moderne atît în substanță cît și în forma ei. Spectacolele lui Vlad Mugur se constituie într-o structură finita cu o existență autonomă în care sincretismul este o expresie a nevoii de a da un înțeles general existenței. Satisfacția spectatorului provine și din puterea acestui artist de a-i purta cu el pe toți colaboratorii ridicînd coeficientul de talent al întregii echipe. Crimă din strada Lourcine de Eugène Labiche
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
gazetele zilei, extrăgînd, de acolo, ce găsea mai relevant. Prînzul îl lua tot la restaurant (de obicei Capșa), necazul fiind că nu avea bani să ia și cină tot acolo. Avea, îl descrie autorul nostru, un cap frumos, cu o expresie ingenua de copil, putin la trup, dar cu mișcări, necontenit nervoase și iuți și atins de surditate că invalid de război. În 1934, cînd l-a cunoscut mai îndeaproape memorialistul, publicase marile sale piese de teatru, volumul de versuri, cele
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
de minune scopul de a obiectivă în ochii cititorului dispoziția subiectivă a unui îndrăgostit de ăminunea orasuluiă. Or, cum civilizația noastră a dezvoltat târziu și imperfect habitatul orășenesc, nu dispunem decât incomplet de instrumentele adecvate pentru a-i da o expresie literară. Bănuiesc că dificultatea majoră cu care s-a văzut confruntata Angela Martin a fost sa gaseasca în spațiul cultural de sosire o tradiție scripturala la care să-și atașeze demersul. Mării noștri prozatori sunt mai ales lirici, cu o
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
istoricul literar descrie cu claritate, în cunoștință de cauză, peisajul cultural și politic al epocii. Autorul are un admirabil simt al nuanțelor (ceea ce nu înseamnă că se împotmolește în nuanțări interminabile). Junimismul, considerat de alți cercetători, în mod simplist, o expresie a conservatorismului, este definit de exemplu de Z. Ornea că "un liberalism de tip prusac, reprezentând nu interesele unei societăți noi împotriva uneia vechi, ci interese înnoite în cadrul unei societăți învechite. Sau altfel spus - adaugă istoricul literar - junimismul va opune
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
la problemele de tehnica pură și la unele practici, mai vechi sau mai noi, care la prima vedere au un aer bizar și sînt seducătoare chiar prin aparentul lor exotism. Nu întîmplător, în același spațiu mare, noțiunile abstracte de compoziție, expresie plastică, expresivitate, flamboaiant etc. coexista cu noțiunile tehnice de frotaj, chituire sau incastrare și cu acelea, greu de asociat domeniului artistic, de bășica, fiere, zeama de usturoi, leșie etc. Toate aceste cuvinte, care par a desemna realități atît de diferite
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
modului lor de prezentare. În plus, existînd mai multe posibilități, e importantă explicarea eventualelor diferențe - de uz și de valoare semantico-stilistică - dintre ele. În limbajul jurnalistic se pot urmări destul de bine preferințele contemporane pentru una sau alta dintre modalitățile de expresie ale genericitătii: reflexivul impersonal sau pasiv-impersonal - "cu declarația de impunere s-a mers că la un meci de fotbal, cînd se aruncă mingea în teren..." ("România liberă" = RL 2692, 1999, 24); "cînd totuși se reușește ceva-ceva prin unele locuri (...), imediat
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
proverbe, e așadar caracteristică pentru limbajul popular și pentru oralitate, persoana a III-a a reflexivului e mai întrebuințata în registrul cult și în scris. O dovadă a acestor preferințe poate fi și opțiunea dicționarelor noastre pentru înregistrarea și explicarea expresiilor la persoana a III-a, în vreme ce uzul curent (dar acest lucru rămîne, desigur, de dovedit) ar opta mai curînd pentru persoana a II-a. Astfel, expresiile familiare sînt de obicei înregistrate în dicționare că "a-și lua jucăriile și a
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
dovadă a acestor preferințe poate fi și opțiunea dicționarelor noastre pentru înregistrarea și explicarea expresiilor la persoana a III-a, în vreme ce uzul curent (dar acest lucru rămîne, desigur, de dovedit) ar opta mai curînd pentru persoana a II-a. Astfel, expresiile familiare sînt de obicei înregistrate în dicționare că "a-și lua jucăriile și a pleca"; "a sta în bancă să", pe cînd o explicare informală ar folosi formele "a-ți lua jucăriile și a pleca", "a sta în bancă ta
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
artei, ca o formă de transcendență. În ceea ce mă privește, în traducerea pe care o fac acestei lucrări, important este să redau conceptele dar, în același timp, stilul, "mîna lui Genette", în care intră ironie, umor, jocuri de cuvinte și expresii foarte concentrate, la frontiera cu ludicul. În calitate de autor tradus, cum vedeti dumneavoastră traducerea? G.G.: Eu nu mă consider un teoretician al traducerii, există teoreticieni ai traducerii pe care îi cunosc și îi stimez foarte mult. E drept că am vorbit
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
biblică). Așadar estetizarea devine o cale a sanctificării, prin relaxarea ultimului concept, iar nu invers, căci Adrian Popescu ține totuși la identitatea să spirituală, făcînd distincție între milă, că esența supraformală, și demnitate, ca o ipoteză artificială, dependentă de materia expresiei, suspectă prin strălucirea să factice, prin aspectul sau "lăcuit": "Distanță dintre mine și zburătoare trebuie ferm menținută/ pentru a supraviețui amîndoi,/ milă și demnitatea nu se pot scufundă în aceeași apă a sufletului,/milă pentru soarta să și demnitatea persoanei
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
limbajul țigănesc și, de fapt, trecuse și pe-acolo, dar venind de la nemțescul "mit stock" = cu baston. Dacă în vremea de până acum, o valoare recunoscută era elegantă - un barbat elegant, acum câteva zeci de ani, când o fi apărut expresia, trebuia musai să poarte baston - iată că, totul luând calea vânzării, marfă devine superlativul admirației. Cumplită decădere, am spune, noi, cei cu trecutul alături, împreună cu noi. dar ei, care n-au nici un trecut, sunt de altă părere. Ei nici nu
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
Renaștere să dăinuiască vestitul amor cortese - decantarea vitalității în cultura prin rafinament. Astfel s-a produs - probabil - si mutația: femeia, manifestîndu-si emanciparea, a depășit barierele castității, căutînd dincolo de plăcerile trupului pe cele ale minții. Metamorfozînd trivialitatea fizică în sublim liric. Expresia sentimentului etern al iubirii sfîșiate de luptă dintre realitate și idealitate se propagă intactă revitalizînd o Veneție cinematografică în culorile lui Caravaggio și Tintoretto. Fie că sînt descrise interioarele în care clarobscurul vibrează prin dantele și catifele, fie că se
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
printr-un strat de pămînt sănătos, alienîndu-l într-un anume grad. Să scoatem în relief, în cele din urmă, o caracteristică de ordin stilistic a "sufletului simplu" care a fost, în fundamentul sau, Tudor Arghezi, si anume înclinația să spre expresia elaborată, manifest artista, așezată pe bună dreptate de exegeți sub semnul barocului sau al manierismului, adică al unei "exasperări stilistice", cu funcție compensatoare. E un discurs "îmbelșugat", asianic, săturat de figuri de stil, menit parcă a răscumpără insatisfacția, anostul, indigentă
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]