12,155 matches
-
Prima arată că, atunci când comparăm mai mult de două alternative pe perechi, în anumite profile de preferință, vom descoperi o preferință socială intranzitivă. Cel de-al doilea rezultat discută probabilitatea ca un grup să ajungă la o decizie corectă. Ideea, exprimată cât mai simplu, este că, dacă folosim regula majorității simple, probabilitatea de a avea o decizie de grup corectă crește cu cât grupul este mai mare. În această primă lucrare, Condorcet nu discută rezultatele lui Borda. Aceasta se întâmpla abia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
susceptibilă, ca toate sistemele formale, la o gamă largă de interpretări. În cea mai familiară formă a acestora, TAS se referă, în mod esențial, la constrângerile impuse mecanismelor de implementare a stărilor dezirabile ale societății, date fiind viziunile și preferințele exprimate ale membrilor acestora. Într-o formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și comitete [...]. Există însă o interpretare mai atractivă: TAS este, de asemenea, [...] o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care formulează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială minimal rațională (aciclică). În al doilea rând, admitem că preferința unanimă a indivizilor trebuie să fie reflectată identic în preferința socială (condiția Pareto slabă), în al treilea rând, suntem de acord ca preferințele indivizilor să fie înregistrate așa cum sunt exprimate (domeniul nerestricționat), atâta vreme cât sunt minimal raționale. În sfârșit, formulăm drepturile individuale în următorul mod: pentru fiecare persoană există cel puțin o pereche distinctă de alternative asupra căreia aceasta este decisivă în alegerea socială. O cerință și mai slabă este aceea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Gigliotti, 1980, pp. 59-60]. Altfel spus, „o persoană cu preferințe empatice este de acord cu orice persoană care este decisivă într-o alegere între două stări x variante ” [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 61]. De aici, o teoremă de posibilitate exprimată informal: „Așadar, un singur individ empatic elimină paradoxul liberal, așa cum un singur individ care respectă drepturi îl elimină în modelul lui Sen” [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62]. Diferența între cele două tipuri de preferințe, este următoarea: „individul care respectă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nici o metodă prin care să putem testa magnitudinea satisfacției unui individ A în raport cu satisfacția unui individ B” [Robbins, 1932, 1945, pp. 139, 140]. Ulterior, noii economiști ai bunăstării, recunoscând importanța problemelor descoperite de Mises și Robbins, renunță total la utilitatea exprimată cardinal și la intenția de a o măsura sau a o compara. În (1938) Bergson introduce ideea de funcție de bunăstare economică. În (1947), Samuelson extinde și clarifică această idee. În (1951) Arrow introduce o modificare față de funcția de bunăstare economică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
diverse dizabilități. Rolul organizațiilor de voluntari (paragraf 66-67)tc "Rolul organizațiilor de voluntari (paragraf 66‑67)" Pentru că asociațiile de voluntari și organizațiile nonguvernamentale naționale au o mai mare libertate de acțiune și pot răspunde cu mai multă promptitudine la nevoile exprimate, acestea ar trebui sprijinite În dezvoltarea unor idei noi și În inventarea sau inovarea metodelor de livrare. Ele pot juca rolurile de inovatori și catalizatori, mărind astfel diversitatea programelor disponibile pentru comunitate. Organizațiile persoanelor cu diverse dizabilități (adică acelea În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
public. Exprimarea poate fi verbală (oral sau în scris), iconică (afișe, obiecte simbolice) sau pe planul acțiunilor deschise (în special demonstrații). Să consemnăm însă că la baza opiniei exteriorizate stă opinia publică latentă. Întruchiparea opiniei publice latente în cea manifestă (exprimată) depinde de gradul de cristalizare a opiniilor, de intensitatea lor și a intereselor implicate și, mai ales, de accesul la canalele de comunicare și de toleranța socială (în primul rând a puterii) față de opiniile în cauză. Trecerea de la regimurile totalitare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mult mai redusă față de cea din științele „tari” și că avem de-a face mai mult cu un continuum între cele două niveluri.) Să precizăm, în acest sens, că totuși, după cum sugeram, teoria atitudinilor duale nu se confundă cu ipocrizia, exprimată și în zicala de mai sus, cele două atitudini coexistând pe planuri psiho-comportamentale diferite: atitudinea inițială, profundă, remanentă, mai este numită de către Wilson et al. (2000) și implicită, iar cea dobândită - explicită; prima este cumva automată, iar a doua, conștientă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a. Niciodată nu suntem siguri că eroarea de eșantionare comisă în cazul unei investigații concrete este mai mică decât o valoare d sau, altfel spus, plasarea lui v pe intervalul menționat nu este niciodată certă. Aceasta înseamnă că reprezentativitatea trebuie exprimată și evaluată întotdeauna prin ambii termeni: și eroarea maximă, și nivelul de probabilitate cu care este de așteptat să se întâlnească o eroare reală inferioară lui d. Mai simplu spus, reprezentativitatea unui eșantion este cuplul (d,P). b. Nu se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se regăsesc niciodată în sondajele de opinie menționate. De exemplu, la alegerile din 2004, pentru Camera Deputaților, cele patru formațiuni care au intrat în Parlament (Uniunea PSD+PUR, Alianța D.A., PRM și UDMR) au adunat doar 87% din voturile valabil exprimate, în vreme ce sondajul INSOMAR și Metro Media Transilvania, efectuat cu o săptămână înaintea votului, a găsit că cele patru formațiuni vor reuni 94% din voturi. Dacă rezultatele ultimelor două formațiuni au fost apropiate (PRM: 12,9% la urne și 13,2
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Pentru mentalitatea lirică a epocii a suferi este un titlu de noblețe. Poetul Anului 1840 nu-i unicul proprietar al decepției. Interesează, În fond, mai puțin dacă morala este făcută sau dacă poetul se naște cu ea. Importantă este morala exprimată. În versuri, ea dă dualitatea de care aminteam Înainte: o ramă neagră În jurul lucrurilor, un obstacol serios În calea vizionarismului, idealismului recomandat de poet. Așadar, figurile energiei (transformatoare, vizionariste, „melioriste”) suportă În poemele lui Gr. Alexandrescu concurența figurilor conservatoare, demoralizante
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
am dus la buză cupa sacră și l-am apucat pe Ovidiu de mijloc. Care va fi rezultatul acestei lupte? Victorie sau Înfrîngere?” Victorie, desigur. Ovidiu se lasă ușor prins de mijloc. Alecsandri nu insistă, dealtfel, În această direcție. Îngrijorarea, exprimată mai departe („se zice că și-au făcut planul să-mi tulbure liniștea și să-mi dezorganizeze lucrările făcînd să fiu ales senator de către capitală”), nu pare sinceră. Este, mai degrabă, o intervenție pe lîngă influentul prieten pentru a nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
factori care produc în mod direct simptomatologia; ei sunt necesari declanșării tabloului clinic, dar adesea nu sunt și suficienți. Unul dintre factorii declanșatori cei mai importanți în psihopatologie se referă la discrepanța cognitivă dintre motivația pacientului (de exemplu, scopuri/dorințe exprimate în așteptări/hopes și expectanțe/expectancies etc.) și evenimentele activatoare. Cu cât această discrepanță este mai mare, cu atât problemele psihologice sunt mai severe. Studiile arată că discrepanța este cu atât mai severă cu cât motivația noastră este mai imperativă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nefavorabilă Statelor Unite în aproape două treimi din cele 19 țări unde s-au efectuat sondajele. Majoritatea celor care aveau păreri negative au menționat faptul că acuzau mai degrabă politica dusă de către administrația Bush, și nu America în general.73 Opoziția exprimată față de politica americană nu este totuna cu o opoziție generală manifestată față de Statele Unite. Reacțiile față de politici sunt schimbătoare, spre deosebire de atitudinea fundamentală față de cultură și valori. Imaginea sau atractivitatea unei țări se compune din atitudinea străinilor față de o varietate de niveluri
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
interviul non-directiv sau nedirijat. Acesta pleacă de la premisa că subiectul interogat este în măsură să ofere un discurs coerent cu privire la problemele și experiențele trăite. Postulatul pe care se sprijină maniera non-directivă de intervievare este acela că elementele de ordin afectiv, exprimate liber de către subiect, sunt mai profunde și mai semnificative decât informațiile pe care clientul ni le comunică într-un context de autocenzură și raționalizare. Non-directivitatea nu este numai o problemă de tehnică (de manieră) de intervievare, ci și o problemă
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
reține consecințele teoretice ale acestora și, totodată, de a păstra din marxism metoda de ierarhizare a diferitelor nivele de analiză a formelor de structurare și de producere a socialului. În definitiv, dezbaterile privesc statutul teoretic al economicului: acestea sunt însă exprimate iar obiectul lor parțial voalat prin dezacorduri care se fixează asupra conținutului conceptelor neomarxiste și a relațiilor pe care acestea le au între ele. Respingerea cadrului teoretic rigidizat al marxismului la sfârșitul anilor șaptezeci va favoriza un dezinteres radical față de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
simplu orez proaspăt, sau chiar de a nu mai fi obligați să accepte orezul mucegăit sau putrezit care se distribuia prin intermediul tichetelor de raționalizare. Dincolo de această nouă "libertate", polarizarea economică în cadrul arhitectonicii politice trezește resentimente, mai mult sau mai puțin exprimate, în funcție de legitimitatea istorică personală pe care și-o acordă subiecții. Denunțarea unei împărțiri a resurselor printre care posturile în sferele restrânse ale rudeniei în straturile superioare ale autorității este în centrul discursurilor. Aceste acuzații trebuie replasate într-un context global
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ne întâlnim în mod frecvent: • plângeri care ajută la soluționarea unor situații; • plângeri terapeutice; • plângeri enervante. Persoanele din prima categorie încearcă, de obicei, să atragă atenția asupra unor probleme ce trebuie soluționate, oferind (de multe ori) și alternative pe lângă nemulțumirea exprimată. Al doilea tip de plângeri poate avea efecte terapeutice, de descărcare a frustrărilor și a resentimentelor care se adună în timp. Al treilea tip de plângeri are însă prea puțin de-a face cu reducerea stresului, reprezentând un mod de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simți noi înșine" (Filliozat, 2006a, p. 106). Pe scurt, furia este o emoție a autoconservării. Ea scrie L. Carter (2007) "își are rădăcinile într-o dorință primară de autoconservare" (p. 8). Esența ei o reprezintă o dorință de respect puternic exprimată. "Oamenii furioși consideră psihoterapeutul american doresc să simtă că au o însemnătate și suferă la gândul că alții nu pot sau nu vor să-i trateze într-un mod care să le accentueze importanța personală" (2007, p. 8). Totodată, o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în care bolnavul are numai senzația cuvântului pronunțat, fără perceperea mișcării buzelor, limbii; 2.2. halucinații verbale propriu-zise: care se însoțesc de mișcări articulare ale aparatului fonator perceptibile; 2.3. halucinații verbale impulsive: în care cuvintele sunt net și clar exprimate, articulate. În unele cazuri sunt percepute ca venind din exterior cineva vorbește prin vocea lui (de exemplu: Dumnezeu vorbește prin el în delirul profetic. Alteori bolnavul simte că gândurile lui se formulează verbal în el și contra voinței sale. Frecvent
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poetice, artistice și științifice. Astfel, datorită ei, cultura și creația artistică ar conduce viața spirituală a fiecărui popor. După cum ne-au arătat etnologii, în și prin limbă se afirmă singularitatea culturală și creativitatea fiecărui popor. Astăzi, această concepție o vedem exprimată atât în politica defensivă a "ariilor francofone", cât și în politica pro-tectoare a unei "excepții culturale" franceze în cadrul lumii europene, destinată să facă față monopolului producțiilor culturale provenite din lumea anglo-americană (în limba engleză). "Științele culturii" • Fondarea "științelor culturii" Sociologia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
constituit națiunea, luând în posesie bunurile culturale considerate reprezentative și transformându-le în vectori ai unității naționale. Acest demers implică o veritabilă deturnare a sensului și un fel de captare oficială a bunurilor de origine privată și de origine publică, exprimate limpede în diferitele legislații privitoare la monumentele istorice, începând din 1887 și 1913". Ibidem, 1996, p. 11. Procesul de capitalizare a operelor și, prin extensie, a tuturor bunurilor culturale capătă formă prin intermediul diverselor operațiuni administrative precise, precum clasarea și înscrierea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
falsă conștiință": "Amatorul nu iubește, el crede că iubește. De unde știm? Se pot ignora în asemenea măsură faptele de conștiință? Cu ce drept și pe ce baze să presupunem această falsitate a conștiinței?" (Boudon, 1995, p. 111). Critica fusese deja exprimată când, în 1993, Hennion își propunea, în siajul lui Boltanski (1984) și al lui Passeron și Grignon (1989), să întreprindă o sociologie a denunțării care avea ea însăși denunțarea ca obiect sociologic și repunea în discuție rolul credinței la fundamentul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ființa lui, îl de-limitează, îi confirmă hotarele, dîndu-i conturul inconfundabil al individualității sale. În acest sens, lucrul începe să fie de-abia din clipa în care este numit. Numele consacră limita lucrului. El este sigla naturii finite, este esența, exprimată, a finitului. Numele este de-finiția prescurtată a lucrului, ființa lui en raccourci. Iată de ce toate realitățile finite poartă un nume, au numele lor, care demarcă partea lor de ființă și exprimă, în vasta jurisdicție a tot ce există, dreptul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să mă înștiintăz”. Într-adevăr, după părerea noastră, atmosfera și parfumul arhaic al scrisorii merită să stea în atenția contemporanilor noștri, ale căror sentimente de respect și prețuire pentru frații mai mari nu mai sunt la fel de adânci și de frumos exprimate. Dar de la școlile din străinătate, Costache Conachi se va înapoia grav bolnav, mai tot timpul „fiind în slăbiciunea minții”, boală de care nu se va putea vindeca până la sfârșitul vieții. Tatăl îi dorea însănătoșirea, fiind mult prea nefericit de sănătatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]