1,988 matches
-
Paști și până la Rusalii, o dată s-a îndurat Cerul să zvârle câțiva stropi, și de atunci vremea se chinuia și se zbuciuma zile și nopți întregi, dar degeaba... Văzduhul rămânea mai departe încremenit. Soare fierbinte.. nici o adiere de vânt, nici o fărâmă de nor.. Luna lui Cuptor decolora văzduhul... Nici o undă de vânt nu adia peste câmpuri.. Toropeala s-a așternut peste tot... În preajma lui Sf. Ilie, zilele erau tot mai senine și fierbinți cu aer încins și nemișcat, sub razele de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de mică... ar mai răcori lumea..!”, își ziceau bieții oameni istoviți... Văile și dealurile erau înecate de soarele arzător de iulie și, nici măcar abureală de vânt... Miriștile și imașul, cât bate ochiul e ars de soare. Zăpușeala era mare, nici o fărâmă de nour, cerul parcă blestemat, rămânea gol și uscat, și după asfințitul soarelui. „... Oari cât’ a mai țâni săcita aiasta.. ?!”, se întrebau cu îngrijorarea întipărită pe chip, oamenii ogoarelor... Dar, tot trăgeau nădejde, măcar într-o bură de ploaie... o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu un exact simț al valorii sale, cu o imensă dragoste pentru elevi... sfios, chiar, și cald, riguros în principii morale... Așa era profesorul Bogos. În preajma sa te simțeai și tu altfel... Parcăți împrumuta și ție pentru o clipă, o fărâmă din măreția sa. Te întrebai adesea, de unde provenea fascinația ce o răspândea în jurul său, profesorul Bogos... de unde ?!.. Cu timpul am înțeles. Așa era profesorul Bogos, dirigintele nostru... așa erau profesorii noștri de la Seminar.... .. Cu privirea țintită în ușa sălii „T
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fix: lumina se stingea la ora 22, iar deșteptarea se făcea la 5:45. Ceea ce n-am fi îndrăznit a mărturisi nici părinților noștri a fost o acțiune colectivă, unică în învățământul românesc: controlul ginecologic anual al tuturor elevelor. Ultima fărâmă de intimitate distrusă, căci știam că listele care ne înregistrau virginitatea sau absența ei, ajungeau pe biroul directorului. Pedagogul arădean depășise, prin aceasta, vigilența lui Makarenko! Practică pedagogică și practică agricolă, activități culturale și ,,obștești", mai numeroase ca-n oricare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
În zone Îndepărtate ale lumii, peste mulțimi de indigeni de zeci de ori mai numeroase, datorită inteligenței, perspicacității, curajului, spiritului novator. Incontestabil, au jefuit sistematic bogățiile acestor locuri mirifice, utilizând forța militară, șantajul, supunerea, decimarea, dar au lăsat totodată și fărâme de cultură și civilizație europeană, precum portughezii, spaniolii, și mai târziu englezii și francezii. Reversul medaliei. Reluăm traseul prin cartierele Jakartei, urmărind cu mai multă atenție agitația stradală, arhitectura variată, comportamentul zecilor de oameni, traficul comercial, fără a pierde din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și gratuit. Copii au acces la televiziune și internet, fenomen ce nu poate fi deloc neglijat, demonstrând că și aici, În creierul Cordellierilor și În văile abrupte și terasate, unde nimic nu părea că mișcă firea lucrurilor a pătruns o fărâmă din civilizația Mileniului III, ceea ce naște speranțe ale progresului În Viitor. Revenim la Banaue pentru vizitarea a Încă două obiective: muzeul și satul Tam An, aflat la 15 minute de hotel. Muzeul din Banaue este mai mic și mai puțin
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și Afară, după cum nu e Între VIAȚĂ și MOARTE. Intră În sfera unde nu există nici teamă de moarte, nici speranța Într-o viață de apoi, unde ești eliberat de toate greutățile vieții sau de nevoia salvării. Tu Însuți ești fărâmă a Dumnezeirii! Acum fii tu Însuți o stâncă Împotriva căreia valurile vieții izbesc În van!!! Un porumbel călător se opri Într-un pom să se odihnească o clipă, apoi Își luă zborul, În timp ce ploaia Începu să cadă... În urma lui, departe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
al fiecărui copil este un lucru deja existent în multe instituții din țară. Jurnalul trebuie să deprindă evenimentele cele mai importante din viața copilului (primește cuvinte, fotografii, desene, vizitele primite de el în instituție). Aceste jurnale ar putea salva mici fărâme din copilăria pierdută de cele mai multe ori a acestor copii. Fișa de adopție trebuie să fie u document obiectiv. Fișa trebuie completată cu responsabilitate, profesionalism și corectitudine pentru că la un moment dat pe baza acestui document se va stabili viața ulterioară
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
într-o engleză șoptită, sora din România și-a luat în serios rolul de ghid și-i arată asiaticei picturile afumate de pe ziduri, cu gesturi largi, didactice. Cei din jur le studiază pe furiș, din colțul ochiului, ca și cum ar fura fărâme de imagine. Călugărițele catolice poartă cu ele un coș cu flori albe, crini regali, un aranjament floral elegant, frumos ambalat. Îl vor depune peste câteva minute la picioarele raclei, în față căreia fac o plecăciune grațioasă, dar fără a o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de smarald/ în care se-oglindeau /el și iubita sufletului său, / rămasă să-ngrijească de copii./ Apoi marea, valurile legănând/ corabia cu care se învrednicise să pogoare/ din traiul lui patriarhal. Dar ghes/ i-a dat dorința/ de-a avea fărâmă /din focul pe care l-ar putea / la rându-i dărui la ai săi frați./ Și-a continuat. // Tunelul se-ngusta, apoi creștea ca o pâlnie / și-n mijloc: un puț cu o scară/ ce cobora adânc sub pământ./ La
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tuturor celorlalte participă primordial la înțelegerea sintezei pe care o reușește creierul în cadrul relației sale din arcul reflex noetic cu divinul. Ceea ce este în exterior se află și înlăuntru, ceea ce este sus este și jos, sufletul universal regăsindu-se în fărâma reprezentată în noi. Parabola peșterii 401 Inițierea se sprijină pe ritualuri și pe puterea spirituală transmisă de ele... Fără o unealtă de preț, mereu îmbunătățită,Cădem în credință oarbă, în conveniențe și vanitate 402. Părea că pentru o clipă am
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
clavis deest 499 Religia este imitarea adultului de către copil. Religia este închistarea în credințe trecute: mitologie, care înseamnă presupuneri, ipotezele nedeslușite despre încrederea în univers, declarațiile pe care le-au făcut unii oameni în căutarea puterii personale... totul amestecat cu fărâme de illuminare 500. Și întotdeauna, cea din urmă poruncă nespusă este: să nu pui întrebări! Însă noi punem oricum. Încălcarea acestei porunci e ceva firesc. Munca la care ne-am înhămat este eliberarea imaginației, folosirea imaginației în slujba celui mai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
O carte Răspundea vocea lui luminată de un vechi solar chiparos Al tău al meu sau un altul, Scrisă sub semn de sus. Și troate păsările cântară de mai multe ori pe cer Și poetul din nou era iluminat Strângea fărâmele cărții, redevenea orb și nevăzut Își pierdea familia iar, scria cuvântul celui dintâi cuvânt al cărții 917. Spuneam și reamintesc acest moment sublim al armoniei pe care poetul o sesizează urmând începutului, armonie fără de care nu ar putea exista creația
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Coroană a uriașei țeste, ca frunze, lepezi umbre portocalii,-n eter! Pari mitra sângerie a unui Crist ce este-un devastator de dulce giuvaer!... Lună! Și astfel tot rătăcind în van, te spulberi fără milă-n opaluri cristaline: pesemne ești fărâmă din sufletu-mi țigan, azurul despicându-l în plânsetul de rime!1021 și cum spune Rosarium Filosoforum Soarele are nevoie de Lună ca puiul de găină Dacă luna ar zâmbi, ar semăna cu tine. Tu lași aceeași impresie Ca orice
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
transforme în ceea ce au propăvăduit o viață, acumulând sacralitatea, ajung ei înșiși Cuvântul. De cele mai multe ori acest zbor care înalță, desăvârșește și mântuie este o suspendare aparentă a realității. Deși el reprezintă adevărul, avem chiar tendința de a susține că fărâmele de invizibil ale spiritului nu sunt reale sau numai depășesc capacitatea noastră de a le concepe aparținând realității. S-ar putea ca dacă prin Cuvânt s-a creat lumea, el făcându-se carne și locuind printre noi1131, adevărul să fi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
divinitatea. Adeseori poeții sunt printre cei care se lasă absorbiți de suspendarea acestei realități. 32. Conexiunile tainice sau alegoriile prin care am încercat să trecem în viețile noastre Mii și mii de ani / Nu ne-ar ajunge / Să spunem / Mica fărâmă de veșnicie 1255 (tr. a). Aș vrea să închei această culegere de eseuri amintind de cele câteva gânduri pe care marii poeți, mistici aleși de Dumnezeu să ne aducă întreaga lui învățătură și din care noi am înțeles doar fragmente
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
muncă aproape sisifică, cerând diplomație, tact, răbdare, pe care epistolierul le dovedește cu prisosință, respectând codul simplu al promptitudinii și onestității intelectuale. Citindu-i scrisorile, îl vedem preocupat din pasiune pentru misia și pentru crezul lui - de cea mai măruntă fărâmă de trecut fălticenean, de cel mai mic detaliu din care avea să construiască în anii 70 ai veacului trecut Galeria Oamenilor de Seamă, inedită unitate muzeală din România acelor timpuri. Epistolele lui Eugen Dimitriu imensă muncă de sondare a terenului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fost receptivă la evenimentul politic reprezentat de vizita d-lui președinte Traian Băsescu peste Prut, în acea parte detrunchiată de țară, care, în ciuda unui proces teribil de deznaționalizare și rusificare, mai păstrează, ascunsă în tainițele de nepătruns ale sufletului, o fărâmă de lumină „cât un sâmbure de mac”, ceva mai mare ca o părere, virtuală flacără de gând românesc. Sigur, nici eu nu pot accepta ideea că vizita președintelui n-a fost pregătită în cele mai mici amănunte, dar nu pot
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
uitați că ungurii, atât cei de gradul I, din Ungaria, cât și cei de gradul II, din pântecele României, sunt experți în mistificare și se vor prezenta Europei nepăsătoare și neștiutoare ca salvatori ai României. Cazul lui Cofaru este o fărâmă din ce pot face ungurii. Vedeți că acum vi se flutură pe sub nas starea de sărăcie și înapoiere din secuime ca fiind „produse” exclusive a guvernării românești. Altă minciună sfruntată, altă mistificare ungurească! Ardealul Românesc a fost stăpânit de unguri
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
jurist din Suceava se arăta entuziasmat de cât de bine ne așteaptă și, bazat pe dorință, își pregătea sacul pentru prea lăudatul pom. Am încercat săl temperez, să aibă în vedere că aparențele sunt înșelătoare, să nu raporteze binele unei fărâme din corpul social, la societatea întreagă. Încă nu s-a înțeles suficient că, pentru o stare de confort social, este absolut necesar să se producă la scară socială, altfel se ajunge la fundul sacului, după care vinzi și sacul și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
intrau în statistici. Guvernul era aproape insolvabil. Salariile nu erau plătite cu lunile. Iorga i-a spus lui Argetoianu că trebuie să plătească salariile pînă la Crăciun. Acesta a mințit prompt, declarînd că tocmai acest lucru făcea. Nu era nici o fărîmă de adevăr în spusele lui. Atunci cînd Iorga a aflat că oamenii nu-și primiseră nici măcar primele de Crăciun, l-a luat la rost pe Argetoianu. Răspunsul cinic al acestuia a fost: "Firește, toată lumea vrea ceva mai mulți bani de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu mă mai poate suporta pe mine. Mă rog, presupun că, oricum, coabitarea noastră a fost un soi de miracol foarte precar. În orice caz, acum s-a sfârșit, idila noastră s-a spulberat, mica noastră casă s-a făcut fărâme. Iar eu am fost evacuat prin bombardament. Ea a plecat. Nici măcar nu știu unde este. — Nu-i aici, dacă asta ți-ai imaginat. — O, nu... Presupun că mă socotești pe mine vinovat. Asta ai venit să-mi spui? — Nu, nu. Nu acuz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dea nici un semn, atunci va trebui în curând să intru din nou în acțiune. Între timp însă, anchetarea Rosinei s-ar putea să se dovedească de folos. Era o zi caldă, noroasă, și un vânticel obraznic îți scuipa în față fărâme de spumă dislocată din crestele albe ale valurilor ce agitau Golful Raven. Marea era înfiorată de neastâmpăr, colorată în albastru închis, albastrul acela sumbru, rece, nordic care, chiar și în miezul unei zile de vară, îți poate transmite o glacială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
traumele îndurate în trecut. Avem, însă, convingerea că toți aceștia au înțeles că au fost parte a unui experiment diabolic, și conștiința a fost cea care nu le-a permis să țină ascunse unele aminitiri personale, care sunt în fapt fărâme de istorie, părți minuscule ale unei istorii naționale abrutizate. În ultimă instanță, este și o datorie morală a celor care au supraviețuit de a povesti ce s-a întâmplat, o datorie față de aceia dintre ei care nu au mai scăpat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a dezechilibra etc.; • verbe rezultative (verba efficiendi); o „variantă” a verbelor factitive; ele conțin în planul lor semantic și în structura semnificantului rezultatul acțiunii verbului implicit „a face” sau al altui verb cu o semantică determinată: a fărâma = a face fărâme, a găuri = a face găuri, a (se) oua = a face ouă; a doini = a cânta doine, a hori = a cânta hore, a valsa = a dansa valsuri etc.; • verbe de mișcare: a pleca, a intra, a ieși, a zbura, a înota
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]