170,710 matches
-
Acum, că dispunem de lecția prezidențială, cu convingerea că marea corupție poate fi teșită la capete, cea mijlocie domolită, cea măruntă potolită, cugetul ni se curăță de impurități. Care sunt standardele unei corupții acceptabile, care să nu mai scoată în față România, urmează să se stabilească pe măsură ce vom ști mai multe despre om și prezența sa în cosmos. Plecând de la ceasul în care Adam, cu un picior în afara Paradisului, din care-l împingea, cu expresă decizie, Arhanghelul, cu spadă de foc
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
o parte, dar instinctul de supraviețuire îi va determina cât de curând să intre în acțiune. În lunile următoare, Năstase va avea suficiente coșmaruri. Prins între două tunuri, el va trebui să opteze. Să nu uităm că până în clipa de față Iliescu, the king-maker, a tăcut mâlc. Cum principalele victime sunt fideli de-ai săi, el percepe înlăturarea acestora ca pe un atac direct la poziția sa privilegiată. Cunoaștem din suficiente împrejurări "sentimentalismul" devastator al lui Ion Iliescu. El nu se
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
împărțită în două, ca să se simuleze o bătălie, erau exerciții. Atunci și noi ne-am trezit cu niște scrisori, în 1938, în care se spunea că suntem convocați la manevre pentru că ei voiau să vadă dacă noi am putea face față unui conflict armat în caz de război. Și atunci au ales cinci, a fost Marina, Nadia Russo, eu și Virginia Duțescu și Irina Bârnaia. Pe noi, în afară de Marina, care avea un rol aparte, ne-a împărțit în două: două din
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
la un restaurant, unde era mare bucurie, nu mai eram amici și inamici, ci toți prieteni, ne destindeam. Nu au durat decât 8-10 zile aceste manevre, și, la sfârșit, ni s-au dat niște hârtii unde spuneau că putem face față unui eventual război. Marina, după aceste manevre, a avut ideea să se înființeze o escadrilă. Eram în timp de pace atunci, în '38, și s-a gândit să avem și o escadrilă de transport răniți. Militarii aveau atunci două avioane
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
repetă identic, pictorul recurge aproape stereotip la același gen de accentuare; un fundal cu o minimă animație, neutru sau chiar complet opac, detașează figura și elementele de particularizare prin ecleraje puternice care sparg anvelopa nocturnă și dirijează privirea către zona feței și a mîinilor. În registru meditativ și misterios, se detașează net două portrete compoziționale realizate după aceeași schemă de principiu, Portretul profesorului Jean Paul Laurens (1924) și Amatorul de gravuri (Muzeul Național de Artă), iar în registrul spontan și alert
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
reprezintă un personaj aproape ireal, în care o grație rafaelită se învecinează cu uimirea inocentă a descoperirii de sine. Culorile calde, catifelate și transparente sînt dominate în registrul superior de boneta roșie care acoperă ca o aură întregul oval al feței, de la frunte pînă la ceafă, iar chipul, surprins într-o frontalitate foarte puțin mișcată, este disputat în egală măsură de lumină și de umbră. Jumătatea stîngă a portretului este învăluită de o umbră caldă, colorată în tonalități roșietice, iar partea
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
să cred acest lucru. De fapt, îl cred și acum " pentru că altminteri n-aș face această meserie. Observând, însă, ceva mai atent ce se întâmplă, încrederea oarbă în cuvântul jurnalistului a cam început să mi se zdruncine. În clipa de față, nu mai cred că presa are întotdeauna dreptate și nici că ea reprezintă exclusiv interesele cetățeanului. Chiar dacă, în linii mari, presa se află în slujba adevărului. Dar numai și numai în linii mari. Problemele încep să apară atunci când o majoritate
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
harababură lingvistică de toată frumusețea (adică de toată jalea). Unora nu le ajunge atât: după ce au acoperit hectare de pagini cu mediocrele lor considerații despre lume, politică și viață au făcut pasul spre televiziuni. Aici, când nu sunt năimiți pe față puterii (oricare-ar fi ea, de stânga, de dreapta, de centru, de dedesubt, numai putere să fie!), întunecă ecranul cu gângăveala, reaua-credință sau imbecilitatea lor. Și uite-așa, semidocți plini de râvnă, slugoi înnăscuți, prostovani cu urechi clăpăuge, demoazele siliconate
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
vechi, că literatura noastră trăiește cu aceea a Franței într-o agreabilă simbioză; asta ar însemna dacă respectăm sensul cuvîntului luat din botanică, că trăiesc în comun, într-o căsnicie și că una folosește celeilalte. Istoria literaturii ne stă de față și ne spune că literatura noastră a fost un simplu parazitism. D. Iorga a notat admirabil cîndva cît am fost de franțuziți cu logofătul Conachi, lamartiniani cu Bolintineanu, hugolatri cu Alecsandri. Lista se poate continua. Bălcescu nu l-a uitat
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
decît Codul civil din 1865); să ne întoarcem deci la critica culturală." Critica sa urmărea, cum se vede, un efect constructiv. Nimic, în aceste rînduri, care să nu poată fi semnat de un Cioran, de pildă, care în Schimbarea la față a României face procesul lipsei noastre de inițiativă culturală și istorică.
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
și asemănarea ta. La belle epoque." În ce timp mă aflu? Rătăcesc prin fotografia bătrînei doamne? Ce oază este asta în mijlocul unui oraș ce-și pierde parcă identitatea, parfumul, obiceiurile, culorile? Căldură mare. Sînt zăpăcită. Ca și Gavrilescu, îmi șterg fața cu o batistă. Veche. Brodată de mînă. Mă trezesc, ca și el, în fața intrării. Cineva îmi zîmbește mai mult decît politicos și, văzîndu-mă că șovăi, mă invită înăuntru. MAÎTRE PHOTOGRAPHE! În penumbra ciudată și răcoroasă, lîngă o ceașcă cu ceai
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
și eu niște "marfă" ?" (România liberă, 28.03.2004). Unele dintre formulele folosite ironic de către tineri provin din limbajul copiilor (nenea, tanti), cele mai interesante fiind anumite expresii tipice din basme (feții moșului) și cărți cu indieni (fratele meu alb, față palidă). Formulele feții moșului și dragii moșului funcționează ca indici puternici de distanță ironică și autoironică: "și cîte și mai cîte, dragii moșului, dar nu avem noi atîta hîrtie cît codrii patriei ca să vă spunem tot ce știm" (Academia Cațavencu
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
marfă" ?" (România liberă, 28.03.2004). Unele dintre formulele folosite ironic de către tineri provin din limbajul copiilor (nenea, tanti), cele mai interesante fiind anumite expresii tipice din basme (feții moșului) și cărți cu indieni (fratele meu alb, față palidă). Formulele feții moșului și dragii moșului funcționează ca indici puternici de distanță ironică și autoironică: "și cîte și mai cîte, dragii moșului, dar nu avem noi atîta hîrtie cît codrii patriei ca să vă spunem tot ce știm" (Academia Cațavencu, 16, 2000, 3
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
roșu?” VP-ul: „Păi, mai voia.” Dorel: „Scuze, s-a terminat...” VP-ul: „Asta e...” Dorel: „Noi am crezut că vinul roșu e rezervat pentru români și bulgari! Hă-hă-hă!” Tsvetan, Zahari, Cristina și cu mine ne-am pus repede pe față cîte-un zâmbet poznaș. VP-ul: „A, da? Așa o fi.” Dorel: „Dar mai cerem!” VP-ul: „Hmmm.” O ospătăriță tocmai trecea pe lângă masa noastră. Dorel a interpelat-o prompt: „O carafă de vin roșu, vă rog!” Ospătărița: „Cu plăcere! Douăzeci
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
Tot ceea ce constituie sistemul de valori al autorului este repudiat violent de o istorie ce pare a o fi luat razna. Atitudinea memorialistului în fața acestei agresiuni a istoriei nu este una de revoltă, ci de acceptare resemnată a prezentului, cu fața întoarsă spre un trecut de ale cărui vestigii (nu doar arhitectonice, ci și comportamentale) nu se poate rupe. Dan Ciachir trece prin Bucureștiul perioadei comuniste cu alura unui crai de Curtea Veche, demodat, poate excentric, trăind aproape clandestin într-o
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
toți seniorii,/ Local cu două mari despărțituri,/ Într-una se mănâncă prăjituri,/ Și-n altă se mănâncă scriitorii." NICOLAE IORGA Când academicienii vorbesc prea mult De ce vorbesc așa de lung,/ Când academicieni ajung?/ Fiind un corp nemuritor,/ Ei au eternu-n fața lor." AL. MACEDONSKI "Lui G. Bacovia Poete scump, pe frunte porți mandre foi de laur,/ Căci singur, până astăzi, din plumb făcut-ai aur." MARIN SORESCU "Nedumerire lingvistică De se vor găsi, departe,/ Oameni pe planetă Marte,/ Cum vor fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
Europene trebuie citite și în cheia dubitativ-condițională folosită de Bruxelles: vom intra în Europa în 2007 dacă vom fi pregătiți pentru asta... Bunăvoinței dincolo de orice așteptări a UE nu i se poate însă răspunde așa cum o face în clipa de față România: arătând chipul hidos al unor structuri schimonosite de ură, înspăimântate că a bătut ceasul retragerii ventuzelor din trupul secătuit al țării. Pesedeii n-au absolut nici o poftă să renunțe la stilul de vampir nesătul, la nesimțirea odioasă și la
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
eternului feminin, admirați, disprețuiți, imitați, maimuțăriți, dar niciodată ignorați, promotori ai noului din plictiseală, postmoderniști avant la lettre, dandy-i au marcat decisiv viața socială și culturală a ultimelor două secole. În mod paradoxal, deși au părut a fi cu fața iremediabil întoarsă spre trecut, fie și din dorința recuperării (inventării) unei genealogii cu parfum aristocratic, cavaleri ai saloanelor mondene, degenerați, devitalizați, dezeroizați, monumente ale imobilismului și gratuității, pentru care singurul rost în viață părea să fie șocarea simțului comun prin
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
de vînătoare își creează capodopera din mai nimicul unui pretext. Pseudokinegetikos se naște din negații juxtapuse, cu liant sigur în divagația eseistică. Iar eseul fiind, în accepția lui T. Vianu "poezia ideilor", nimic nu pare mai adevărat în cazul de față. Ar mai fi de amintit, în încheiere, că și parodiștii pot găsi în Odobescu un inițiator. Pasionat de gastronomie (nu-i lipsea din bibliotecă volumul lui Brillat-Savarin), el tranșează problema latinismului exacerbat printr-un celebru prînz academic, Prandiulu academicu. Dintre
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
preia puterea. Or, la acest capitol vulnerabilitățile costă. Se cunosc legăturile de rudenie între dl. Tăriceanu și Ionescu-Quintus, liderul liberal dovedit ca turnător la Securitate. Nu cred că "D.A." se află în situația de a risca să împingă prea în față un personaj ce poate fi anihilat prin simpla invocare a unui scandal. Văd, prin urmare, ca posibil cap de lance al celor care, sper, vor conduce România începând cu noiembrie 2004, o personalitate care să răspundă următoarelor exigențe: 1. să
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
Există în România un astfel de personaj? Fără îndoială că există " n-are cum să nu existe. El trebuie doar căutat. În ce mă privește, știu doar că el nu poate fi printre cei care fac sluj în clipa de față pe la sediul partidului, încercând să intre în grațiile tot mai anemicului Theodor Stolojan. n
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
Pedvis s-a arătat contrariată de absența de la întâlnire a unor scriitori importanți, personalități, iar în replică Ioan Flora, moderatorul ședinței, a spus că această observație ofensează personalitățile prezente. A intervenit și Eugen Uricaru, arătând că la întâlnire este de față cine a dorit să fie iar cine nu a dorit desigur că nu este. Reluându-se, după acest "incident", firul discuției, Vasile Tărâțeanu a readus în atenție problema românilor din spațiul fost sovietic, arătând că "statul ucrainean ultranaționalist" (a cărui
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
onorabil. L-a dezamăgit, evident, excesul propagandistic pe care-l ilustra aripa comunizată a suprarealismului ce nu ezita a taxa mișcarea lui André Breton drept o dovadă a decadenței erei burgheze. Astfel încît, spre a cumpăni situația, vorbește despre două fețe ale suprarealismului, una agonică, alta novatoare, nu fără a sesiza închistarea retrogradă a lui Ilya Ehrenburg prin intermediul căreia glăsuia oficialitatea sovietică, tot mai puțin dispusă a tolera marja de libertate a creației: "Despre dublul aspect al suprarealismului, de horcăit al
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
să recunoaștem că în ŤVus par un ecrivain d"U.R.S.S.ť ironia cu care se privea o mișcare poetică (greșită, o știm) care se declară pentru societatea socialistă revoluționară, e cu totul nelalocul ei." Asemenea linii descoperă însă o față deosebit de semnificativă, chiar... anticipatoare a discursului lui Gherasim Luca. Aderînd la concepția marxistă, utilitară, a artei, încredințat de justețea "determinismului istoric" ca și de "posibilitatea integrării poemului în inima cea mai vie a unei acțiuni concrete, organizate și universale", poetul
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
funcționează prin înlocuiri semantice sau prin substituții, reduceri ori adaosuri formale (de sufixe, terminații), producînd lungi serii de echivalențe. Termenul apare în mesaje personale din Internet, în comentarii sportive, dar și în articole de publicistică politică: "a fost furăciune pe față" (euroechipe. 123start.ro); "să fi mirosit Guvernul că-i rost de o Ťfurăciuneť?" (arhiva monitorulcluj.ro, 2002.07.24); "noi românii suntem obișnuiți cu furăciunile, așa că o furăciune mică în plus nu ne mai miră și nu ne mai afectează
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]