2,882 matches
-
termina povestirea. Întrebarea pe care și-o pune cititorul nu este "Cum se sfîrșește?", ci "Personajul va descoperi la timp?" Nu putem fi niciodată siguri de asta, pentru că asemănarea nu este niciodată perfectă. Pînă la sfîrșit există mereu posibilitatea ca fabula în ramă să se asemene cu cea primară, lăsînd la o parte sfîrșitul. Cînd textul-oglindă primește ceva în plus spre sfîrșitul textului primar, problema suspansului nu este atît de accentuată. Firul fabulei este atunci în mare măsură cunoscut, funcția textului-oglindă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
perfectă. Pînă la sfîrșit există mereu posibilitatea ca fabula în ramă să se asemene cu cea primară, lăsînd la o parte sfîrșitul. Cînd textul-oglindă primește ceva în plus spre sfîrșitul textului primar, problema suspansului nu este atît de accentuată. Firul fabulei este atunci în mare măsură cunoscut, funcția textului-oglindă nu mai este predicția, ci retrospecția. O simplă repetiție a fabulei primare într-un text-oglindă nu ar fi atît de interesant. Funcția sa este mai ales de a-i spori semnificația. Parafraza
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o parte sfîrșitul. Cînd textul-oglindă primește ceva în plus spre sfîrșitul textului primar, problema suspansului nu este atît de accentuată. Firul fabulei este atunci în mare măsură cunoscut, funcția textului-oglindă nu mai este predicția, ci retrospecția. O simplă repetiție a fabulei primare într-un text-oglindă nu ar fi atît de interesant. Funcția sa este mai ales de a-i spori semnificația. Parafraza textului primar și a celui înrămat pe care am făcut-o pentru a deduce asemănarea va avea o semnificație
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru cititor. Indicații pentru actor Adineaori am făcut o aluzie la posibilitatea ca însuși actorul să interpreteze textul-oglindă ca pe un semn. În acest fel, poate afla firul poveștii în care este angajat el însuși. Astfel, actorul poate influența rezultatul fabulei. Își poate lua soarta în mîini. Se întîmplă astfel în Căderea casei Usher, de Poe. Actorul care relatează povestea în care chiar el figurează își salvează viața prin interpretarea corectă a semnelor care îi sînt prezentate. În textul înrămat, care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Usher va dispărea o dată cu dispariția ultimului ei descendent, iar castelul se va prăbuși. Îi rămîne Naratorului-Personaj (marto-rului-"eu") să realizeze acest lucru. El înțelege că sensurile duble ar trebui luate în serios; ca atare, și actorul este capabil să interpreteze fabula în ramă ca pe o oglindire a ceea ce e pe cale să se întîmple. Așa fiind, se poate el însuși salva. Fuge, și în spate vede castelul prăbușindu-se. Astfel poate fi martor dar și să relateze această povestire ciudată. Acest
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Această povestire, ca și pictura din care face parte, va fi discutată în următoarele capitole, al căror conținut este anticipat de cîteva dintre conceptele pe care le folosesc aici. Ea este un mic studiu al mîinilor, și un text "despre" (fabula) de a vedea și a nu vedea, de a vedea diferit și istoric. Scris la timpul prezent, textul Figura 3 descrie cu vivacitate un băiețel care încă mai crede că cineva se poate ascunde după mîini. Scena familială este descrisă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
înțeleasă (și) în prezent, ca adult, cînd devine, opunîndu-se mamei sale, un pictor profesionist. "Văd" este o viziune care nu se sprijină pe distanță și cunoaștere, ci pe contact și reciprocitate. La timpul prezent, expresia evocă actul de a vedea (fabula), situat în trecut și împovărat de trecut. Copilul și-a luat mîinile de la ochi, nu se mai ascunde. Dar mîinile lui rămîn o modalitate de a lupta. Umbra (fig. 3) redată de pictorul alegoric în lucrarea lui Boucher se reflectă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
arta vizuală de Bryson (1984). Am scris mai pe larg despre pictura lui Ken Aptekar în Back to the Future (în curs de publicare). 2. Povestirea: aspecte 1: Remarci preliminare Am numit "aspecte" acele trăsături ce diferențiază povestirea structurată de fabulă. Prin acest termen doresc să arăt că povestirea cel de-al doilea strat din cele trei identificate în textul narativ nu constă dintr-un material diferit de cel al textului sau al fabulei, ci înseamnă că acest material e privit
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acele trăsături ce diferențiază povestirea structurată de fabulă. Prin acest termen doresc să arăt că povestirea cel de-al doilea strat din cele trei identificate în textul narativ nu constă dintr-un material diferit de cel al textului sau al fabulei, ci înseamnă că acest material e privit dintr-un anumit unghi, specific. Dacă textul e conceput a fi, întîi de toate, ca produs al unei medieri, iar fabula în principal ca produsul imaginației, povestirea poate fi considerată ca fiind rezultatul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu constă dintr-un material diferit de cel al textului sau al fabulei, ci înseamnă că acest material e privit dintr-un anumit unghi, specific. Dacă textul e conceput a fi, întîi de toate, ca produs al unei medieri, iar fabula în principal ca produsul imaginației, povestirea poate fi considerată ca fiind rezultatul unei operații de ordonare. Evident, această distincție e doar de ordin teoretic. În practică, diverși artiști și scriitori vor proceda felurit, iar cititorii vor procesa opera narativă ca
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vizează procesul de scriere, ci condițiile procesului de receptare. Prin această distincție nu se sugerează că un strat ar exista înaintea altuia. Cum se explică atunci că un text narativ ajunge la cititor într-un anume fel? De ce o anumită fabulă ni se pare frumoasă în versiunea unui scriitor și banală în versiunea altuia? De ce e așa de greu să păstrezi efectul versiunii inițiale într-o ediție simplificată a unei opere clasice sau a unei capodopere a literaturii universale? Cum e
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
altuia? De ce e așa de greu să păstrezi efectul versiunii inițiale într-o ediție simplificată a unei opere clasice sau a unei capodopere a literaturii universale? Cum e posibil ca filmul lui Jane Campion, Portretul unei doamne (1996), deși "fidel" fabulei din romanul cu același nume al lui Henry James, să fie totuși atît de diferit, nu numai în ceea ce privește "textul" lucru evident inevitabil -, dar mai ales în ceea ce privește focalizarea, punctul de interes, ideologia? Înainte de toate, această diferență e probabil rezultatul funcționării textului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la alta efectul se schimbă pe măsură ce se produc modificări la nivelul întrebuințării limbajului de către autor. Dar mai sînt și alte motive. Efectul va fi, cel puțin în egală măsură, dependent de felul în care s-a lucrat cu materialul, cu fabula. De aceea, multe traduceri de texte care, în mod necesar, pierd o bună parte din efectul inițial al utilizării limbajului, dar mai puțin din aspectele tehnice ale povestirii par uneori să aibă de-a face mai degrabă cu o primă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Principiul de ordonare cel mai cunoscut și probabil și cel mai ușor de înțeles este prezentarea evenimentelor într-o altă ordine decît cea cronologică. În tradiția teoriei literare, acest aspect s-a păstrat în urma distincției operate de formaliștii ruși între fabula și suzjet. Încep deci cu ordonarea evenimentelor. Personajele actori individualizați sînt tratate aici mai mult în maniera tradițională; în capitolul următor, ele vor fi tratate din perspectiva relației cu evenimentele fabulei. O analiză a relațiilor dintre diverșii actori ai fabulei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a păstrat în urma distincției operate de formaliștii ruși între fabula și suzjet. Încep deci cu ordonarea evenimentelor. Personajele actori individualizați sînt tratate aici mai mult în maniera tradițională; în capitolul următor, ele vor fi tratate din perspectiva relației cu evenimentele fabulei. O analiză a relațiilor dintre diverșii actori ai fabulei, priviți ca unități abstracte, este indispensabilă, pe lîngă o cercetare a trăsăturilor individuale precum înfățișarea, caracterul, calitățile psihice, trecutul etc. Cînd relațiile devin clare, este mai ușor de distins între acele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fabula și suzjet. Încep deci cu ordonarea evenimentelor. Personajele actori individualizați sînt tratate aici mai mult în maniera tradițională; în capitolul următor, ele vor fi tratate din perspectiva relației cu evenimentele fabulei. O analiză a relațiilor dintre diverșii actori ai fabulei, priviți ca unități abstracte, este indispensabilă, pe lîngă o cercetare a trăsăturilor individuale precum înfățișarea, caracterul, calitățile psihice, trecutul etc. Cînd relațiile devin clare, este mai ușor de distins între acele relații și relațiile dintre cititor și personajele din povestire
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Viziunea cititorului asupra personajelor și evenimentelor va fi explicată cu ajutorul conceptelor discutate în acest capitol. "Manipulare" inițial însemna, pur și simplu, "mînuire", "tratare" și, chiar dacă accepția modernă e alta, incluzînd conotații peiorative, înțelesul de bază rămîne totuși sinonim cu "operare". Fabula este "tratată", iar cititorul este manipulat de această "tratare". Aș dori să las deoparte conotațiile negative ale manipulării și în cazul acestui sens secund. În principiu, la acest nivel se produc suspansul și plăcerea, iar ideologia e înserată. Astfel de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
anume, legate între ele prin relații simbolice și circumstanțiale. Principalul mijloc de manipulare care a dobîndit o importanță din ce în ce mai mare în literatura ultimelor două secole e cunoscut sub denumirea tradițională de "perspectivă". Punctul de vedere din care sînt prezentate elementele fabulei are adesea o importanță decisivă asupra înțelesului pe care cititorul îl va atribui fabulei. Acest concept își are rolul său în situațiile cele mai obișnuite. Un conflict este cel mai bine judecat atunci cînd fiecare din părțile implicate e lăsată
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a dobîndit o importanță din ce în ce mai mare în literatura ultimelor două secole e cunoscut sub denumirea tradițională de "perspectivă". Punctul de vedere din care sînt prezentate elementele fabulei are adesea o importanță decisivă asupra înțelesului pe care cititorul îl va atribui fabulei. Acest concept își are rolul său în situațiile cele mai obișnuite. Un conflict este cel mai bine judecat atunci cînd fiecare din părțile implicate e lăsată să prezinte propria poveste, propria versiune asupra celor întîmplate. Orice demers poate fi redus
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai obișnuite. Un conflict este cel mai bine judecat atunci cînd fiecare din părțile implicate e lăsată să prezinte propria poveste, propria versiune asupra celor întîmplate. Orice demers poate fi redus la punctul de vedere din care sînt construite imaginea fabulei și lumea (ficțională) unde este ea plasată. Perspectiva este deci aspectul tehnic, constînd din plasarea punctului de vedere într-un agent anume. Dacă primul aspect de care ne vom ocupa (devierile de la cronologie) este, întîi și întîi, o trăsătură tehnică
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
toate aspectele trimit înspre tehnici narative, în cele mai multe cazuri importanța acelor tehnici pentru conturarea sensului va deveni mai grea, pe parcurs. 2: Ordonarea secvențială În aceste subsecțiuni sînt analizate relațiile dintre ordinea evenimentelor în povestire și înlănțuirea lor cronologică în fabulă. Cea din urmă secvență este o construcție teoretică ce se sprijină pe legile logicii de zi cu zi, care guvernează realitatea cotidiană. Potrivit acestei logici, este imposibil să ajungi într-un loc înainte de a fi pornit să mergi într-acolo
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
toate acestea, dar astfel de presupuneri sînt efecte narative; ele nu probează că există sau că ar fi existat vreo serie asemănătoare de evenimente, ordonate astfel. Sînt necesare informații pentru a compara ordonarea evenimentelor în povestire și înlănțuirea lor în fabulă. Cea din urmă va putea fi dedusă din date explicite sau indicații indirecte. În a) de exemplu, timpurile verbale din text indică ordinea evenimentelor: trecutul simplu pentru evenimentul mai recent; mai mult ca perfectul pentru evenimentele anterioare. Dar chiar și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Cuvintele se succedă, frazele se succedă; și uneori, la sfîrșitul cărții se întîmplă să uităm de la ce a pornit totul. Într-un text narativ putem vorbi chiar de o dublă liniaritate: aceea a textului (seriile de fraze), și aceea a fabulei (seriile de evenimente). Pe deasupra, textele narative sînt de obicei destul de lungi, mai lungi decît majoritatea poeziilor, de aceea, în general, ele se citesc direct, fără a reveni asupra lor, așa cum se tinde în cazul poeziilor. Există mai multe feluri de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ușoare alternări contribuie semnificativ la povestire: ele pătrund în mintea confuză a copilului traumatizat de o manieră care îl face pe cititor să trăiască aceleași emoții ca și ea. Diferențele dintre aranjarea întîmplărilor în povestire și ordinea lor cronologică în fabulă sînt numite "devieri cronologice" sau "anacronisme". Este inutil să mai menționăm că acestor termeni nu trebuie să li se atribuie conotații negative; ei sînt pur și simplu niște termeni tehnici. Nu este vorba de nimic anormal, ci de ceva specific
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cronologie, ca de exemplu în The Evenings de Gerard van het Reve în ciuda aparentei ordonării cronologice. De asemenea, anacronismele se găsesc și în majoritatea nuvelelor, deși într-o mai mică măsură. Devierile de la cronologie tind să fie mai drastice cînd fabula este mai complexă. Uneori, acestea pot fi rezultatul unei nevoi de a explica cît mai mult dintr-o fabulă complicată. Explicațiile iau deseori forma unei referiri la trecut. De asemenea, dificultatea de a aduce laolaltă multiplele fire ale unei fabule
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]