4,085 matches
-
și ale șerpilor care apar în diferite tradiții. Șarpele este urmărite mai întâi în textul biblic. Lui Adam i se interzice să guste din roadele Pomului Cunoașterii binelui și răului, chiar dacă în mijlocul Raiului mai exista și un Pom al Vieții (Facerea, 2, 9). Faptul că Dumnezeu interzice doar roadele primului a dus la interpretarea că Pomul Vieții, care dă nemurirea, este ascuns, că el nu apare decât după însușirea cunoașterii binelui și răului. E ascuns ca floarea nemuririi pe care Ghilgame
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
sau ca merele de aur din grădina Hesperidelor, păzite de monștri 2. Adam gustă din roadele Pomului Cunoașterii, dar nemurirea i-ar fi fost dată doar de fructele Pomului Vieții. Dumnezeu îl alungă din Rai pentru a nu deveni nemuritor (Facerea 3, 22); Șarpele, cauza căderii, este un fel de obstacol, „păzitor” al nemuririi. Alături de textul biblic, multe alte legende au drept subiect eroul pornit în căutarea vieții veșnice. Aceasta se concentrează într-un „centru” sau un Pom al Vieții, păzit
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
contemplându-se, strigându-i chipului oglindit, râzându-i sau, dimpotrivă, izbucnind în lacrimi. Poate sta îndelungi clipe în fața câte unei vitrine studiindu-se în apa sticlei cu o curiozitate nedisimulată, asemeni unui animal primordial care, parcă atunci desprins din cețurile facerii, și-ar contempla făptura, chipul și, mai ales, lumina aceea miraculoasă venind din deschizătura ochilor. M-am oprit adeseori lângă Teodora. Am stat de multe ori lângă ea, când o întâlneam în drumurile mele pierdută în astfel de reverii. Țintuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Așa cum nu înțelegeam multe alte lucruri. Le credeam posibile, dar nu le pricepeam. Acum le descopăr doar cu teama că sunt adevărate. Cu bucuria că totuși ele există. Cu voluptatea de a mă simți purtat de ele. Cu durerea unei faceri în care, abia acum, primesc chip, trup, nume, rost pe Lume. Rostul de a fi scris... De câtva timp, mă întâlnesc în astfel de dimineți ale coborârii cu Pr. Lucrează pe aici pe undeva, pe Bulevard. Probabil tot pe la vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
rămășag: puseseră la bătaie un milion de lei că vor putea sta așa, Întinși unul lângă altul, fără ca bărbații să se atingă de femeie și femeia de bărbați. Satanovski Îi Îndrugase chiar ceva legat de păcatul originar. Dacă În Cartea Facerii femeia Îl ispitise pe Adam, În cazul de față era vorba de doi Adami. Medicului i se păruse destul de amuzantă povestea, astfel că, găsind În incintă o tavă plină de fructe, se apucase s-o Împodobească pe noua Evă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
către strămoșii și vitejii care de 2 000 de ani au trăit pe aceste locuri. Era însuși apelul la vitejie. Săcușorul cu țărână Talismanul Legionarului Cu țărâna astfel amestecată s-au umplut mai multe săculețe mici, dându-se fiecăruia după facerea legământului pentru a-l purta la gât. Ion Moța a luat legământul lui Corneliu Zelea Codreanu după care i-a încredimțat acestuia săcușorul cu țărână. După aceea Corneliu Zelea Codreanu a luat legământul lui Ion Moța și celorlalți. Acest legământ
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în care Vasile Ilucă își confirmă și își dezvoltă preocupările pentru tainele Istoriei, dar și pentru făptuitorii acesteia. De data aceasta, nu la mari personalități face trimitere, ci la omul simplu - sătean sau târgoveț - adică aceala care participă efectiv la facerea Istoriei, dar care, mai ales, trage gloaba Istoriei, cum ar spune moș Creangă. Calul de bătaie. Asemenea oameni suportă dramele Istoriei, de foarte multe ori prin sacrificiu suprem, adesea traumatizați, sufletește cel puțin, pentru tot restul zileleor. Indiferent de sfârșitul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
încredere, stăpânire de sine, risc mental supravegheat. Ba chiar și umorul, fără de care românul nu concepe viața. El râde și suduie și la necaz și la bucurie, de te și minunezi cum de a reușit el să biruie Istoria, la facerea căreia a pus, atât cât a putut și s-a priceput, umărul. Un umăr de nădejde, ca un stâlp de rezistență. Plină de momente tensionate, care te țin cu sufletul la gură și te îndeamnă să o citești până la capăt
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
bețiile, îmbuibările, și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu. 22. Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, 23. blîndețea, înfrînarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege. 24. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, și-au răstignit firea pămîntească împreună cu patimile și poftele ei. 25. Dacă trăim prin Duhul, să și umblăm prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
lasă să fie batjocorit." Ce seamănă omul, aceea va și secera. 8. Cine seamănă în firea lui pămîntească, va secera din firea pămîntească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viața veșnică. 9. Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. 10. Așadar, cît avem prilej, să facem bine la toți, și mai ales fraților în credință. 11. Uitați-vă cu ce slove mari v-am scris, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
nu mi s-a spus; îmi închipui însă că s-ar putea să fie așa... înainte vreme nu erau ca astăzi medici mamoși specialiști, nici școale de moașe și nici maternități... Când năștea vreo femeie, venea să-i ajute la facere cîte-o bătrână din sat mai pricepută și care mai ajutase sau văzuse și alte nașteri. Cum aceste femei bătrâne erau soțiile câte unui moș, era foarte firesc ca, atunci când venea vorba despre ele, să li se spună pe scurt moașa
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
unii dintre voi trăiesc în neorînduială, nu lucrează nimic, ci se țin de nimicuri. 12. Îndemnăm pe oamenii aceștia și-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-și mănînce pîinea lucrînd în liniște. 13. Voi, fraților, să nu osteniți în facerea binelui. 14. Și dacă n-ascultă cineva ce spunem noi în această epistolă, însemnați-vi-l, și să n-aveți nici un fel de legături cu el, ca să-i fie rușine. 15. Să nu-l socotiți ca pe un vrăjmaș, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85051_a_85838]
-
și, în vreme ce tânărul soț se făcea remarcat la întrunirile publice, soția lui se rotunjea pe zi ce trece, iar Anjali țesea în jurul ei intrigi savuroase. Apoi, într-o după-amiază, s-a auzit un țipăt din curte. Amrita intrase în durerile facerii. Influențele nefaste ale safirului și aluniței începuseră să se arate. Înainte ca Pran Nath să-și facă intrarea pe această lume, a fost chemat astrologul. Familia l-a instalat sub un ventilator pe verandă, la umbră, unde omul s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
grijă, cu un cuțit ascuțit. A refuzat ceaiul care i s-a mai oferit. S-a ridicat și s-a întins până și-a simțit vertebrele trosnind, revenind la locul lor. A refuzat sucul de lămâie. Țipetele mamei în chinurile facerii, se auzeau până în grădină. Mai apoi, astrologul a făcut o mică plimbare în grădină, simțind mirosul de iasomie și bucurându-se de umbra copacilor. Grădinarul tocmai uda un strat de crini albi și s-a oprit să-i laude munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
tâmplele-ți cernite de durere, De doruri ce te macină mereu, Doar cârlionții mai ascund mistere, Neputincioși și făr-de-un Dumnezeu. Dar ai uitat, că mai mocnește-n tine Scânteia dătătoare de lumini? Drept muritor ai moștenit, divine, Credința ta și faceri de minuni. Alege dar, Speranța cea mai vie, Și-mpăturește-o în ștergar curat, Pe ea așează cumințel scânteia, Stindardul tău, cu sufletu-mpăcat. Apoi te roagă celui ce aprinse, în om viața primului bărbat. Din mila Lui, cu brațele întinse
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
o zi. Dar mai întâi trebuie să ne comportăm cu ei potrivit regulilor pe care amândoi le convenim. Străinii numesc asemenea reguli „legi“, în linii mari un termen echivalent cu ceea ce noi numim „principii“. tsungli yamen se va ocupa de facerea legilor. Și atunci ce vrei de la mine? întreabă împăratul pe un ton nu prea entuziast. — Voi lua inițiativa dacă îmi veți acorda un fond pentru operațiuni. Oamenii mei trebuie să învețe limbi străine. Și, desigur, trebuie să angajez străini ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe el însuși drept conducătorul universului. Pur și simplu nu poate trăi altfel. Voi pune să se pregătească domeniul de vânătoare, în acest caz, lasă Seng-ko-lin-chin cuvintele să cadă și se retrage în liniște. — O mamă șobolan întră în chinurile facerii! izbucnește Majestatea Sa într-un țipăt isteric. Naște puii pe o grămadă de zdrențe într-o gaură din spatele patului meu. Palatul mi se va umple de șobolani. Ce mai aștepți, doamnă Yehonala? Nu ai de gând să mergi cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și, din pricina vânatului și a peștelui care aproape că le săreau În tigăi, oamenii erau priviți - nu fără temei - ca niște neiubitori de muncă și lasă-mă să te las, cheflii și neisprăviți. Paradisul În care trăiau, poate, Încă de la Facerea lumii, s-a curmat brusc, În câteva amărâte de luni. Dunărea a fost Îndiguită pentru a i se ține apele În frâu, iar lacurile, lăcușoarele, jăpșile, mlaștinile au fost scurse, secate, nivelate; pe fundurile lor s-a arat cu niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
profund dezamăgiți de jalnica prestație a propriei echipe, i-au amenințat pe adversari că, dacă vor continua să-i protejeze pe maimuțoii noștri de jucători, o să mănânce la sfârșitul meciului o mamă de bătaie cum nu s-a pomenit de la Facerea lumii Încoace. În vreme ce se purtau aceste - filozofice, În cele din urmă - discuții, Baronu adormise În poartă de-a-mpicioarelea, cu capul sprijinit de bară și cu un cot proptit Într-un ochi al plasei laterale. Unii, care se aflau În apropiere, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pierduse zbârciturile, iar clevetitorii șopocăiau că se hrănea cu larve de trântori și cu lăptișor de matcă - lucru greu de Închipuit pentru ei, dar pe care profesorul cu adevărat Îl făcea. Într-o dimineață, pe când soția lui era În chinurile facerii și se Închisese Într-o odaie cu moașa și cu alte două femei, la poarta lui Dordonea se opri șareta cu care se deplasau oficialitățile satului. Coborâră din ea cu greutate, fiindcă erau cu toții grași, primarul, șeful de post și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
întrebat: "Cu ce putere, sau în numele cui ați făcut voi lucrul acesta?" 8. Atunci Petru, plin de Duhul Sfînt, le-a zis: "Mai mari ai norodului și bătrîni ai lui Israel! 9. Fiindcă suntem trași astăzi la răspundere pentru o facere de bine, făcută unui om bolnav, și suntem întrebați cum a fost vindecat, 10. s-o știți toți, și s-o știe tot norodul lui Israel! Omul acesta se înfățișează înaintea voastră pe deplin sănătos, în Numele lui Isus Hristos din Nazaret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
din Pont, venit de curînd din Italia, cu nevastă-sa Priscila, deoarece Claudiu poruncise ca toți Iudeii să plece din Roma. A venit la ei. 3. și, fiindcă avea același meșteșug, a rămas la ei, și lucrau: meseria lor era facerea corturilor. 4. Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat, și îndupleca pe Iudei și pe Greci. 5. Dar cînd au venit Sila și Timotei din Macedonia, Pavel s-a dedat în totul propovăduirii, și dovedea Iudeilor că Isus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
s-au plătit, nici miere,... și datorie au rămas asupra capului mieu și a copiilor noștri ce-am avut dimpreună. Deci, acum apucându-mă... pre mine cu strânsoare și cerșindu-și banii săi cu dobândă, eu n-am avut altă facere ca să mă scutur de această datorie”. Turc, turc, dar a păsuit-o aproape patru ani pe “giupâneasă “. --Poate că de orice neam ar fi fost negustorul, tot așa ar fi făcut. Acum însă am să te duc în “Armenime”, cum
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
paradisului imaginat ca o grădină este o apă în care se văd mai mulți pești. În ea se scaldă o sirenă. Prin mulțimea figurilor, naturalețea mișcărilor, frumusețea peisajului, scena se impune ca una din cele mai interesante. Sub panoul cu facerea lumii, în următoarele trei registre de pe latura sudică, meșterul a ilustrat Psalmii 104 și 105, Preamărirea lui Dumnezeu. În primul registru sunt 3 grupuri mari de sfinți, de vârste diferite, unii cu coroane pe cap, cu mâinile ridicate, pentru a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
că mai pun și eu un cuvânt scris, la baza destrămării acestei democrații complet idioate, crezând că fac bine, mi-a replicat că nu e ceva sănătos fiindcă în mentalitatea marii mase a poporului român, se cunoaște foarte bine că, facerea de bine e f..... de mamă, nu mai spun, fiindcă zicala deja este o perlă din înțelepciunea noastră populară. Că ar fi mai bine, să iau exemplu de la nea Chirvase, care joacă șah pe banca din centru și care de când
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]