3,990 matches
-
îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se schimbe avînd gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de arendare apoi vînzare, și unul definitiv semnat Între proprietarul M.C.Săvoiu cu obștea Ploștina. Au existat Însa disensiuni Între cele două părți care au dus la un proces care a durat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Glogova, a treia parte din ocina lor ce se Întinde din Sohodol pînă peste Motru la Bistrița din satul de la Baia și Losiștea pentru 25.000 aspri gata ” , Înșiruindu- se hotarele vînzării pe ape, dealuri, cu Însemnări de pietre și fagi cunoscute de ei. ,, De la Obîrșia Aninoasei În vale, pe Valea mică, de aici peste deal la rîul Ogaș, peste apă la cîmp, pe hotarul de la Baltă În valea Sohodolului pînă peste apă În sus la Piatră pînă la deal rupt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
deal...vazăr peste vale și cococora pînă la deal, În jos pînă la Vlea Rostova și la hotarul Sineștilor pînă În vale pe deal Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea, țara Românească, vol.IV., 1571-1580, București , 1961 unde este un fag, peste deal În vale și În sus la hotarul Bistriței unde este o piatră și din deal În vale și În sud pe deal la Hotarul Motrului pe hotar pînă la Valea Aninoasei.” La Întocmirea acestui zapis au fost printre
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Îndeplinirea ei. Exemplificăm: ,, Sus e luna, jos e noru Departe-i neica cu dorul Noru-i jos și luna-i sus Departe-i neicuța dus. De-aș ști neică c-ai veni Drumul ți l-aș șindrili Tot cu șindrilă de fag PÎn ' la noi neicuță-n prag.” Dragostea provoacă unora ciudă și invidie. Exemplificăm : ,,Firicel de iarbă crudă Mulți mai au pe mine ciudă, Lasă ciudă să le fie Eu iubesc ce-mi place mie. CÎnd ar fi după dușmani Mi-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
darul vorbirii ca să mărturisească și ele bucuriile ce le simt În aceste plecări și veniri. Exemplificăm : ,, - Cucule ce cînți pe lunci, Vara vii, toamna te duci. -De-ași mînca iarna pămînt Vara tot viu să vă cînt. Să mănînc frunză de fag Să-i cînt, codrului cu drag. Să beau apă din izvor Să cînt codrului cu dor. Să beau apa Motrului La umbra zăvoiului. CÎntecul biciuiește anumite vicii. Exemplificăm : ,, - Măi bărbate, fii cuminte İa cînepa și mi-o vinde Și mi-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În mijlocul curții, se așează 2-3 scăunele joase, o cană cu apă lîngă ele și se face focul cu bețe de boji. Apoi li se dau de pomană morților colaci și colivă. De Sf.Gheorghe, fiecare poartă se Împodobea cu doi fagi verzi, subțiri și Înalți, Înfipți la fiecare stîlp al porții. Această datină izvorăște din legenda că, Sf.Gheorghe, fiind urmărit de păgîni, care Îl căutau să Îl omoare, a intrat În curtea unui om. Acesta a pus doi pomișori la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
modul de aplicabilitate a limbajului matematic în rezolvarea sarcinilor de lucru. Fișei i s-a alocat un timp de 5 minute pentru rezolvare. Fișă de lucru I.1 Dintr-o pepinieră s-au trimis către piață 12 580 puieți de fag și tot atâția puieți de stejar. Câți puieți s-au trimis către piață? I.2 Vârful Moldoveanu are înălțimea de 2 544m, iar vârful Negoiu 2 535m. Care este vârful cel mai înalt și cu cât? Rezultatele înregistrate au arătat
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
Trotușului, în ceea ce privește flora și fauna. Pe lângă elemente comune și altor zone similare din țara noastră, ea prezintă și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În partea superioară, domină zona forestieră, cu specii ca molid și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Ghimeș - Făget. Alte variante cu care apare toponimul în actele oficiale sunt: Ghimeș -Făget (1921), Ghimeș - Făget (1931), Ghimășfăget (1930), Fadschet (1850), Gyimesbück (1856). La recensământul din 1977, existau 1708 locuitori. Școala primară a fost înființată în 1919. Et.: ap. fag d.lat.fanus + suf. colectiv -et. GURA VĂII, fost sat al comunei Bârsănești;comună din zona Trotușului inferior, la 8 km. de Onești. Mult timp localitatea s-a numit Râpile, având două sate componente: Râpile de Jos și Râpile de Sus
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
zonele muntoase și subcarpatice din țara noastră, precum vârful Pietrosul, Pietrișul, Pietroasa, Petrila, Petricani ș.a. Et.: ap. piatră d. lat. petra + suf. diminutival -icică. PISCUL STEJĂRIȘULUI, vârf de deal în localitatea Pralea, situat în pădurea Ursoaia, acoperit cu pădure de fag, ceea ce explică pe cel de al doilea termen din toponimul compus. Et.: ap. pisc d. vsl. piskŭ + ap. stejăriș « pădure tânără de stejar, stejăret » d. ap. stejar (sl. stežer ) + suf. colectiv -iș. PLAIUL PALTINULUI, pădure din perimetrul Mănăstirii Cașin, formată
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
trecea odinioară pe lângă Grota Urieșilor. Acolo, pe o movilă înaltă, într-un loc anume, o fost tare demult un beci cu porți mari, care se zice că era ferecat să rămână închis pe veci. Acel loc era străjuit de doi fagi urieși, cum nu se mai văzuseră până atunci. Pe aceștia mână de om nu i-a putut doborî la pământ niciodată. Se vede că și ei erau ferecați! Acele porți, spune povestea, erau cu o lacată, și ea fermecată, care
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în cele din urmă se poate cupla un alt radical polilignolic preformat, cum ar fi, de exemplu, heptalignolul prezentat între unitățile fenil propanice D - S. Freudenberg a elaborat, de asemenea, o schemă structurală pentru lignina speciilor de foioase, respectiv pentru fag, alcătuită numai din 15 unități fenil propanice, dintre care 8 sunt de tip siringil propanic și 7 de tip guaiacil propanic . Modelele structurale pentru polimerul ligninic au mai fost publicate de Ludwig, Nist și Mc Carthy (1964Ă, pe baza studiilor
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
propanic și 7 de tip guaiacil propanic . Modelele structurale pentru polimerul ligninic au mai fost publicate de Ludwig, Nist și Mc Carthy (1964Ă, pe baza studiilor RMN ale preparatelor de lignină din rășinoase Rozmarin (1984Ă, Nimz (1971Ă, pentru lignina din fag, Simionescu și Anton (1969, 1971Ă pentru ligninele din stuf, Simionescu și colab. (1971Ă și Nimz (1973Ă. De asemenea, Sakakibara (1980Ă, a propus un model structural pentru lignina de foioase pe baza studiului produșilor de hidroliză și de hidrogenoliză. Glasser 10
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de lemn în stare fin măcinată cu etanol 86%. În aceste condiții este extrasă o mică parte din cantitatea totală de lignină, respectiv circa 1,6% din lignina lemnului de molid și circa 0,4% din cea a lemnului de fag. Datorită condițiilor blânde de extracție, lignina astfel obținută, nu reacționează chimic cu solventul folosit și își păstrează însușirile pe care le are în stare naturală. Lignina Brauns este cel mai apropiat polimer ligninic față de protolignină, ea fiind cel mai puțin
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
lemnului solubili în apă (substanțe extractibile, săruri mineraleă difuzează în mediul exterior constituind primele elemente de hrană pentru microorganisme. Un studiu recent în tratarea suprafetețor lemnoase cu produse ligninice nemodificate și modificate a fost realizat folosind epruvete de brad și fag. Epruvetele de brad și fag s-au supus tratării la suprafață prin pensulare în dublu sens (în direcția fibrelor, perpendicular (transversală pe acestea și în final din nou, în direcția fibreloră cu soluții de lignină din paie nemodificată/modificată prin
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
extractibile, săruri mineraleă difuzează în mediul exterior constituind primele elemente de hrană pentru microorganisme. Un studiu recent în tratarea suprafetețor lemnoase cu produse ligninice nemodificate și modificate a fost realizat folosind epruvete de brad și fag. Epruvetele de brad și fag s-au supus tratării la suprafață prin pensulare în dublu sens (în direcția fibrelor, perpendicular (transversală pe acestea și în final din nou, în direcția fibreloră cu soluții de lignină din paie nemodificată/modificată prin hidroximetilare, de concentrație 1, 3
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
umiditate atmosferică și temperatura camerei, timp de 24 de ore. După efectuarea acestor operații, compozitele s-au supus diferitelor teste de biostabilitate, ținându-se cont de clasele de risc privind atacul biologic asupra biodăunătorilor lemnului. Epruvetele de brad și de fag tratate au fost amplasate la suprafața solului în condiții naturale. Observațiile s-au efectuat la intervale de 14 zile, colectând materialul pe care s-a sesizat apariția zonelor de biodegradare. Epruvetele de lemn de brad și fag s-au supus
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
brad și de fag tratate au fost amplasate la suprafața solului în condiții naturale. Observațiile s-au efectuat la intervale de 14 zile, colectând materialul pe care s-a sesizat apariția zonelor de biodegradare. Epruvetele de lemn de brad și fag s-au supus atacului unor ciuperci responsabile pentru procesul de degradare a materialelor lignocelulozice. Tratamentul a fost controlat prin examinarea vizuală și microscopică, pentru a stabili gradul de dezvoltare a miceliului ciupercilor. S-a constatat că specia de ciuperci care
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de dezvoltare a miceliului ciupercilor. S-a constatat că specia de ciuperci care se dezvoltă pe materialul celoligninic depinde de natura substanței chimice și de concentrația în care aceasta este utilizată. a. b. Epruvete de lemn de brad (aă și fag (bă, tratate cu soluții de lignina hidroximetilată în concentrații de: 1, 3, 5% În urma studiilor efectuate, s-a observat că pe epruvetele de lemn de Fagus silvatica L.(fagă și Abies alba Mill.(bradă s-au instalat nouă tipuri de
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
observat că pe epruvetele de lemn de Fagus silvatica L.(fagă și Abies alba Mill.(bradă s-au instalat nouă tipuri de micromicete dintre care ciuperca Alternaria geophila Dasz. care este nouă pentru microflora României, iar pentru celelalte micromicete descrise, fagul și bradul constituie gazde noi, premieră pentru țara noastră. Pe epruvetele de fag s-au depistat mai multe micromicete decât pe cele de brad. Sistemele de biocizi utilizați prezintă un cert potențial fungicid, fapt ce îi fac interesanți ca produse
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
alba Mill.(bradă s-au instalat nouă tipuri de micromicete dintre care ciuperca Alternaria geophila Dasz. care este nouă pentru microflora României, iar pentru celelalte micromicete descrise, fagul și bradul constituie gazde noi, premieră pentru țara noastră. Pe epruvetele de fag s-au depistat mai multe micromicete decât pe cele de brad. Sistemele de biocizi utilizați prezintă un cert potențial fungicid, fapt ce îi fac interesanți ca produse de protecție a diverselor materiale celoligninice. Imaginea macroscopică a unei epruvete de fag
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
fag s-au depistat mai multe micromicete decât pe cele de brad. Sistemele de biocizi utilizați prezintă un cert potențial fungicid, fapt ce îi fac interesanți ca produse de protecție a diverselor materiale celoligninice. Imaginea macroscopică a unei epruvete de fag tratată cu CuCl2, pe suprafața căreia s-a dezvoltat ciuperca Chaetomium olivaceum Figura 58. Imaginea microscopică a unei epruvete de fag tratată cu CuCl2, pe suprafața căreia s-a dezvoltat ciuperca Chaetomium olivaceum Rezultatele înregistrate ar putea fi dezvoltate ulterior
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
fapt ce îi fac interesanți ca produse de protecție a diverselor materiale celoligninice. Imaginea macroscopică a unei epruvete de fag tratată cu CuCl2, pe suprafața căreia s-a dezvoltat ciuperca Chaetomium olivaceum Figura 58. Imaginea microscopică a unei epruvete de fag tratată cu CuCl2, pe suprafața căreia s-a dezvoltat ciuperca Chaetomium olivaceum Rezultatele înregistrate ar putea fi dezvoltate ulterior pentru îmbunătățirea efectelor biocide ale tratamentelor cu lignine modificate și nemodificate prin combinarea cu ioni de cupru deschizând astfel calea spre
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Conștiința acestor adevăruri anulează posibilitatea omului de a se reintegra, în prezent, în ritmurile fericite ale naturii: Nu-mi mai surâde mie / câmpu-nsorit și din cerească poartă / lucoarea dimineților, nici cantul / de păsări colorate nu mă știe / ori murmurul de fagi; și unde-n umbră / din salciile pletoase își desface / izvorul sânul pur, el tălpii mele / șovăitoare malurile-i neagă / și unda-ntortocheată, / fugind grăbit pe valea-nmiresmată (Ultimul cânt al lui Safo, vv. 27-36). Râul, salciile, păsările se feresc de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]