2,300 matches
-
600 lei; 4. valoarea locurilor ocupate cu clădiri, în cazde răscumpărarea besmanului de către cei în drept, calculată plata besmanului pe 15 ani ................................................................................26.482 lei; 5. prețul a 25 stânjeni pământ lângă barieră 2.000 lei; 6. maidanul vitelor 2 fălci 1.000 lei; 7. rămășițe din besman 1.500 lei; Total 88.326 lei. Din același proces verbal se constată că proprietatea are anual veniturile următoare: 1. de la locurile supuse basmanului 1.743,79 lei; 2. câștigul pentru pitărie și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1.500 lei; 3. otcupul vinului și rachiului, după contract 2.600,lei; 4. de la taxa tăierii mascurilor 150,lei; 5. de la dijma olăritului 100, lei; 6. de la dijma păcurei 50 lei; 7. venituri de la prisosul suhatului, calculat 40 de fălci a 25 lei/falcea 1.000 lei; 8. venitul celor 20 stânjeni pământ 200 lei; Total 7.343 lei. Subsemnatul, recunoscând necesitatea acestei răscumpărări, având în vedere că condițiile sub care se prezintă sunt admisibile, autorizat și de consiliul miniștrilor
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
tămbălău e malversațiunea unei doamne, care a lăsat să-i cadă din poșetă, la momentul inoportun, un bilețel otrăvit. Bărbații au întotdeauna nevoie de ocheada provocatoare, de gestul stimulator al unei femei, ca să-și mobilizeze resursele ră zboinice, strângând din fălci și jucându-și bicepșii. Femeile, dimpotrivă, au instinc tul de a urmări efectele cruzimii cu un soi de îngerească „obiectivitate“. Au oricând la îndemână surâsul inocent și stupoarea ipocrită. Dar nu ne ar prinde bine o mică injecție de grație
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
controlată de Consistoriu, prin protopopi, și de autoritățile politico-administrative. Pentru viitor, tot clerul urma să fie salarizat din veniturile fondului; până atunci, pentru îmbunătățirea mijloacelor de existență a parohilor, li se acorda o sesie de 44 iugăre sau 24 de fălci de pământ, care era scutită de contribuție. Totodată, se stabilea că parohenii erau obligați să-i presteze două zile de clacă pe an. Pentru prestațiile parohilor se stabileau anumite taxe, care se plăteau în funcție de situația social-economică a populației, împărțită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aceeași perioadă, pentru a transpune în practică prevederea din Regulamentul bisericesc privitoare la îmbunătățirea situației economice a parohilor rurali, căpitanul districtual Balș a decis, în 1794, ca stăpânii de pământ să dea preoților aflați pe moșiile lor câte 24 de fălci de teren, drept sesie parohială, cu scutire de boieresc și alte contribuții. Suprafața sesiilor parohiale urma să fie delimitată la fața locului de comisarii districtuali 184. Această hotărâre a fost și ea una din cauzele nemulțumirilor manifestate față de Vasile Balș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
administrarea profitabilă a moșiilor din Moldova care aparțineau Fondului bisericesc. O situație statistică, întocmită în 1800, reliefa faptul că prin arendarea celor 38 de moșii și realități imobiliare situate în principatul vecin, ce însumau o suprafață de 118.433 de fălci, în perioada 1790-1799 s-a obținut un venit total de 163.374 de florini, rezultând o medie anulă pentru cei 10 ani de arendare de 16.337 florini, mult inferioară valorii reale a veniturilor rezultate din aceste moșii 256. Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a situațiilor statistice primite de la Ferdinand Dans, în nota din 22 martie 1802, înaintată de arhiducele Carol, Cancelariei Secrete Aulice și de Stat din Viena, acesta ajungea la concluzia că, deși aceste moșii reprezentau o suprafață de 118.433 de fălci de teren, din care peste 17.000 fălci de pădure de foioase și conifere, evaluate la 5.500.000 florini, Fondul bisericesc bucovinean realiza din arendă doar suma de 16.337 florini, ceea ce reprezenta un beneficiu extrem de mic270. Situația dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nota din 22 martie 1802, înaintată de arhiducele Carol, Cancelariei Secrete Aulice și de Stat din Viena, acesta ajungea la concluzia că, deși aceste moșii reprezentau o suprafață de 118.433 de fălci de teren, din care peste 17.000 fălci de pădure de foioase și conifere, evaluate la 5.500.000 florini, Fondul bisericesc bucovinean realiza din arendă doar suma de 16.337 florini, ceea ce reprezenta un beneficiu extrem de mic270. Situația dată, ca și constatarea că aceste moșii erau amenințate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
entități reductive, excedentare energetic, pur și simplu neutralizate, absorbite astfel de fier... Dimpotrivă, alte metale, precum aluminiul ori zincul, de fapt cam tot restul, sunt excedentare energetic. Ce mi-e metalul, oricum nu-mi plac nici gratiile cuștii și nici fălcile capcanei, zice „lupul“, dar voi trăiți În case făcute mai Întotdeauna din materiale - cărămidă, beton, gips - excedentare, dar nu toți aveți nevoie de energie din exterior. Energie? Sugerează, mai degrabă reamintește LM (nu-i vestita marcă de țigări, mai ales
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
munții în Moldova, să aflu altă viață. Am stat la o stână. Câtăva vreme m-a uitat făcătura nenorocirilor. Ci într-o zi trecând spre munte cu turma, văzut-am un poteraș ticălos, batjocuirind o muiere tânără. Doi pumni în fălci, i-am smuls flinta, i-am rupt-o în genunchi și i-am aruncat-o în cap. Musai ca să-mi sting mânia. Așa am deschis iar vrana nenorocirilor. Fugind de răul poterilor mi-a ieșit în cale buluc de turci
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bucată mai zdravănă dâlman movilă mică de pământ descotorosit desfăcut dibuit găsit, dat de urmă diplă vioară dires reparat divan tejghea de tâmplărie dreve borhot drigană bivoliță drot sârmă durdue tună, face larmă du-te n hoheri înjurătură amicală F fălci maxilare fărtui (a) a da de o parte fântâniță izvor fedeleș butoiaș din lemn cu care se lua apă la câmp feldără dublu decalitru, staulul de oi din șură fele vas de ½ litri fercheș mândru, frumos îmbrăcat feștilă ultima parte
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
imagine, trebuia scos parchetul de stejar din tot interiorul casei, care făcea notă discordantă cu dușumeaua din pridvor. Cum lemnul îi era la îndemână căminarului Gheorghe Eminovici (parte din trupul de moșie dinspre Cătămărăști era împădurit pe aproximativ 23 de fălci de pământ), sigur și-a făcut casa gospodărește, cu dușumea, sătul de lutul de la Dumbrăveni și păstrând în minte modelul caselor din Botoșani cu care a avut atâtea necazuri, dar pe care le regreta. În al treilea rând, trebuia renunțat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lemn ridicată la o parte. Lungimea bisericei de 14 metri, [...] lățimea de 7 m. [...], înălțimea 4 m. [...], iar clopotnița de 11 metri 43. În sfârșit, o explicație și pentru pământul bisericii: în tabloul de delimitare sunt trecute 8 1/2 (fălci) care s-a stăpânit vreo câți va ani și prin tertipurile proprietarilor invariabil cu preuți parohiei [...] iar după timp s-a contopit și de 18 și 20 ani se ține acest pământ, care după legea actuală [...] se cuvine Casei bisericii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
laterală) și una de lemn la intrare 46. Se mai găsesc în inventarul bisericii un total de 23 de cărți bisericești. Nici la capitolul Veșminte nu se stă rău. În sfârșit, la bunuri imobiliare sunt trecute cele 8 1/2 fălci, care reprezintă pământul bisericii după legea rurală din 1864, la care a lucrat cu sârg și căminarul, însă [...] de peste 30 ani acel pământ nu se stăpânește de clerul bisericesc, fiind împresurat, nu se știe de cine: de proprietar sau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
când el oferise numai 1972 de lei, drept pentru care se adresează respectuos Protoieriei 109. Același preot, în adresa nr. 38 din 20 august 1935, raportând despre starea parohiei, dar și despre averea ei, informează că biserica dispunea de 8 fălci de pământ în Cucorăni, 11 ha. în Cătămărăști și 5 ha. în Ipotești. Tot aici întâlnim repetarea eronată că anul 1860 ar fi fost anul construirii bisericuței din Ipotești, din piatră și cărămidă, aflată la acea vreme în stare rea110
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în ziua de 6 Februar a.c. s-a pronunțat în favoarea D-nei Papadopol astfel că parohia a eșit păgubită din pământul bisericei Cătămărăști cu 65 prăjini astfel biserica filială din Cătămărăști nu mai are astăzi pământul complet de 8 1/2 fălci sau 680 prăjini ci lipsește din el 65 prăjini rămânând astăzi numai cu 615 prăjini pentru care vă supunem cazul la cunoștința Înalt Prea Sfinției Voastre. Paroh, P. Scobai 114. Mitropolia nu a dat nici un răspuns la această întâmpinare. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a lui Mihaiu, iar pentru Storfer advocatul Botez; pentru Bastita n-a fost representant. Iazul, morile sunt cu desăvârșire distruse pe Cucorăni, asemenea și toate acaretele. Storfer nu s-a mutat încă cu familia, reparează casa28. Cele aproximativ 288 de fălci moldovenești, la cât era estimată moșia Eminoviceștilor, au fost vândute cu pădurea și cu toate acareturile aflătoare pe ea, fără nici o rezervă pentru vânzător 29. A fost inclusă și o clauză: dacă la o eventuală înstrăinare va rezulta o diferență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mult, pentru că la 26 mai 1873 Eliza Moritz a cumpărat și porțiunea din Ipotești-Albotă, care aparținea Agripinei Iorgu Mavrodin și pe care o primise ca zestre de la tatăl său, pitarul Nicolae Albotă. Această parte avea o suprafață de 36 de fălci și s-a vândut cu prețul de 720 de galbeni, având drept clauză în actul de vânzare-cumpărare diferența de plată în plus ori în minus, în cazul că la măsurătoare se va găsi o suprafață mai mare sau mai mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de la Gheorghe Eminovici, împrumut care, așa cum a fost arătat, reprezenta dota Aglaiei Drogli. Între succesorii Elenei Petrovici și Eliza Moritz intervine, la 15 octombrie 1885, o tranzacție: pentru că la măsurătoarea făcută s-a găsit o suprafață mai mare de 110 fălci, câte figurau în actul de cumpărare din 30 iunie 1871 (măsurătoarea nefiind însă tocmai sigură), s-au învoit cu Eliza Moritz să mai plătească vânzătorilor suma de 1.200 franci și diferendul s-a închis 37. La 8 ianuarie 1884
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
căminarul Gheorghe Eminovici, iar la 28 aprilie 1886 moare Alexandru Moritz, soțul Elizei 38. Curând după aceea, la 9 mai, Eliza Moritz îi vinde lui Cristea Marinovici Ipoteștii-Moritz (cu toate acaretele și heiurile aflate pe moșie), în suprafață de 156 fălci (223 ha), la prețul de 40 de galbeni falcea, în total, 6.240 de galbeni. Ea a primit, așadar, o sumă inițială de 1200 de galbeni și a predat Ipoteștii-Moritz, grevați de inscripția ipotecară în favoarea Aglaiei Drogli, pentru mult discutata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
25 mai 1890. Conform procesului-verbal din 17 februarie 1890, încheiat la fața locului de Tribunalul din Botoșani în vederea publicării vânzării, situația moșiei era următoarea: moșia Ipotești, situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, județul Botoșani, în întindere de aproximativ 150 de fălci de pământ, din care 100 fălci arabil, iar restul fânaț și imaș; pe moșie se află o curte pentru locuință, compusă din 9 odăi, păreții parte din vălături, parte din cărămidă, acoperită cu șindrilă; pe jos podită, aflându-se în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
17 februarie 1890, încheiat la fața locului de Tribunalul din Botoșani în vederea publicării vânzării, situația moșiei era următoarea: moșia Ipotești, situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, județul Botoșani, în întindere de aproximativ 150 de fălci de pământ, din care 100 fălci arabil, iar restul fânaț și imaș; pe moșie se află o curte pentru locuință, compusă din 9 odăi, păreții parte din vălături, parte din cărămidă, acoperită cu șindrilă; pe jos podită, aflându-se în stare proastă; în ogradă o cuhnie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
podită, aflându-se în stare proastă; în ogradă o cuhnie, cu două odăi, pereții de cărămidă, acoperită cu șindrilă; lângă curte este o jumătate de pogon de vie și livadă cu pomi roditori în întindere de aproximativ ca la 4 fălci, având în mijlocul ei un iaz cu pește; împrejurul curții sunt cinci case pentru servitori acoperite cu stuh, având fiecare casă câte 10 prăjini de pământ; la câmp se află un iaz mare cu pește; pe locul numit Sicna se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Încă din 1889, pe 16 iunie, experții întocmiseră hârții privind situația acestui teren, care se prezenta astfel: moșia Ipotești situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, jud. Botoșani cumpărată de la Gheorghe Eminovici, compusă din 2 trupuri, având aproximativ ca la 300 fălci pământ în care intră tot cu aproximație 23 fălci pădure, 200 fălci pământ arabil, ear restul fânaț și imași; pe moșie se află o casă compusă din două odăi acoperită cu șindrilă ce servește de crâșma pe șleahul Dorohoiului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
privind situația acestui teren, care se prezenta astfel: moșia Ipotești situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, jud. Botoșani cumpărată de la Gheorghe Eminovici, compusă din 2 trupuri, având aproximativ ca la 300 fălci pământ în care intră tot cu aproximație 23 fălci pădure, 200 fălci pământ arabil, ear restul fânaț și imași; pe moșie se află o casă compusă din două odăi acoperită cu șindrilă ce servește de crâșma pe șleahul Dorohoiului și două eazuri cu pește; în vatra satului se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]