1,932 matches
-
purtau coifuri cu oglinzi și canafuri colorate. Astfel echipați și cu muzică mergeau prin sat mai ales pe la casele cu fete de măritat cu „vălăretul”. La orice petrecere, se cânta la fluier, scripcă și cobză și mult mai târziu apare fanfara. Cel mai longeviv om, din satul Căpușneni, a fost o femeie - Ciocan Catrina, născută în anul 1808, care a trăit până în anul, 1928(120 ani). Se zice că a venit Cuza îmbrăcat cu un suman și în apropierea schitului care
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
România, formată din satele Bănești, Cotu Dobei, Fântânele (reședința), Slobozia și Stamate. Comună Fântânele este parte a județul Suceava fiind formată din satele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. Acestea se fac remarcate prin sărbătoarea proprie, dar și prin fanfara, echipa de dansuri populare și grupurile vocale. Pe teritoriul localității se poate găsi și mormântul bunicii lui Mihai Eminescu și o importanță Biserică de lemn din Bănești din anul 1706 ce poartă hramul Sf. Nicolae înscrise în limba ebraica pe
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
statutului. Tot la această ședință se hotărăște că în semn de cinstire și respect pentru membri formației, la încetarea din viață a unui membru F.C.P. activ sau veteran, toți pompierii să participe la înmormântare în uniforma de paradă și cu fanfara și să-l conducă pe ultimul drum. Acest obicei sau aceasta regulă se păstrează și în ziua de azi. Începând din anul 1883 și până în prezent, pompierii care s-au distins în executarea serviciului și au ajuns la o vârstă
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
dar glonțul îi rupe numai haina. La data de 31 martie 1852, Don Bosco este recunoscut în mod oficial de către episcopul său ca director în trei oratorii din Torino. În anul 1853, Don Bosco deschide școlile profesionale interne, fondează prima fanfară și lansează "Lecturile Catolice", prima sa revistă populară. De acești tineri ai nimănui se ocupa don Bosco. Pentru ei fondează "Oratoriul Sf. Francis de Sales", ce le oferea o familie, posibilitatea de a studia sau a învăța o meserie, de
Giovanni Bosco () [Corola-website/Science/298565_a_299894]
-
de tipul xilofoanelor ci mare parte a instrumentelor sunt gonguri atârnate sau dispuse orizontal, două tobe "kendang" și 4 până la 8 perechi de talgere specifice insulei Băli, numite "ceng-ceng." Acest ansamblu care este un urmaș al orchestrei "gamelan bebonangan" reprezintă fanfara insulei Băli, folosită în trecut în războaie, pentru a înfricoșa inamicul datorită sonorităților puternice și ritmurilor ostinatto. Că și "gamelan angklung", acest ansamblu dispune de o mobilitate extraordinară dat fiind faptul că fiecare instrument (gong de dimensiuni mici, toba, talgere
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
o bibliotecă publică. Este, de asemenea, racordată la o rețea de televiziune prin cablu. În urmă cu mai multe decenii la Chevereș activau, urmând exemplul celebru al sătenilor de la Chizătău, care au făcut școală în Banat, un cor și o fanfară. Exista și un grup de călușari. Mai încoace funcționa și un cinematograf. În localitate s-a construit în ultimii ani, din fonduri guvernamentale, o sală de sport. Amatorii de fotbal dispun de un teren, la marginea satului, pe izlazul numit
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
moment, Émile Zola nu va mai scrie pentru teatru și își încheie astfel cariera de dramaturg. Teatrul este astfel un eșec dureros pentru autorul seriei "Les Rougon-Macquart". Émile Zola nu iubește prea mult muzica. Deși în tinerețe este clarinetist în fanfara din Aix-en-Provence, scriitorul recunoaște mai târiu că nutrește o anumită ură împotriva muzicii precum și « cel mai mare dispreț față de arta șaisprezecimilor și treizecidoimilor ». Ajunge într-atât de departe încât contestă subvențiile acordate Operei din Paris. În mod paradoxal, Émile Zola
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății lucrează 100 de medici și 230 personal mediu medical. Instituțiile culturale ale orașului sunt reprezentate de o bibliotecă publică și o casă de cultură. Din anul 1955 în oraș funcționează orchestra populară de fanfară - din 1980 Colectiv Artistic Emerit din republică. Ansamblul model „Busuioc moldovenesc” a fost înființat în anul 1964, iar în anul 1989 ocupă locul I la concursul republican. Orașul dispune de 4 construcții sportive. Echipa de copii de fotbal participă în
Sîngerei () [Corola-website/Science/298850_a_300179]
-
apărut mașinile și locomotivele cu abur prostituatele au fost urcate în camioane și duse în tabere de muncă la reeducare apoi angajate în fabricile de textile în parc există un mic lac artifical și un loc amenajat unde în trecut fanfara militară susținea recitaluri a mai publicat satire epigrame fabule coaja rădăcinii ca infuzie se folosește la gastrită enterite cronice viermi intestinali ulcer acestea au fost aurul nativ platina cuprul argintul și fierul din meteoriți acesta nu înlocuiește imnurile naționale dar
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
audiție, București, 1947, Orchestra RTV, Matei Socor și Mihail Andricu; Concert pentru vioară și orchestră, opus 93 (1960), București, 1968, primă audiție, București, 1960, Orchestra Cinematografiei, Eduard Fischer, Virgil Pop; Concert pentru violoncel și orchestră, opus 94 (1961). MUZICĂ PENTRU FANFARĂ • Suita nr. 6, opus 72 (1953), primă audiție, București, 1953, Fanfara Reprezentativă a Armatei, Dumitru Eremia. MUZICĂ DE CAMERĂ • Quatre novelettes, opus 4 (1925), pentru cvartet de coarde și pian, Paris; • Octet în Fa major pentru clarinet, fagot, corn și
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
pentru vioară și orchestră, opus 93 (1960), București, 1968, primă audiție, București, 1960, Orchestra Cinematografiei, Eduard Fischer, Virgil Pop; Concert pentru violoncel și orchestră, opus 94 (1961). MUZICĂ PENTRU FANFARĂ • Suita nr. 6, opus 72 (1953), primă audiție, București, 1953, Fanfara Reprezentativă a Armatei, Dumitru Eremia. MUZICĂ DE CAMERĂ • Quatre novelettes, opus 4 (1925), pentru cvartet de coarde și pian, Paris; • Octet în Fa major pentru clarinet, fagot, corn și cvintet de coarde, opus 8 (1928), București, 1955; • Cvartet de coarde
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
colectivul de cadre didactice a liceului. Dintre cei care au fost în fruntea colectivului de cadre didactice în timp, amintim: Corul Muncă și Lumină - A fost mai mult decât un simplu cor participând la diverse manifestări pe întreg teritoriul țării. Fanfara Liceului - În perioada anilor `70-`80 Fanfara Comunei pe lângă fanfara liceului exista încă de la începutul secolului și o fanfară a celor maturi. Întotdeauna a existat o trupă de dansuri pădurenești în localitate. Laureată a mai multor festivaluri naționale și internaționale
Ghelari, Hunedoara () [Corola-website/Science/308663_a_309992]
-
cei care au fost în fruntea colectivului de cadre didactice în timp, amintim: Corul Muncă și Lumină - A fost mai mult decât un simplu cor participând la diverse manifestări pe întreg teritoriul țării. Fanfara Liceului - În perioada anilor `70-`80 Fanfara Comunei pe lângă fanfara liceului exista încă de la începutul secolului și o fanfară a celor maturi. Întotdeauna a existat o trupă de dansuri pădurenești în localitate. Laureată a mai multor festivaluri naționale și internaționale. Ansamblul Cântece și Jocuri Pădurenești a fost
Ghelari, Hunedoara () [Corola-website/Science/308663_a_309992]
-
fost în fruntea colectivului de cadre didactice în timp, amintim: Corul Muncă și Lumină - A fost mai mult decât un simplu cor participând la diverse manifestări pe întreg teritoriul țării. Fanfara Liceului - În perioada anilor `70-`80 Fanfara Comunei pe lângă fanfara liceului exista încă de la începutul secolului și o fanfară a celor maturi. Întotdeauna a existat o trupă de dansuri pădurenești în localitate. Laureată a mai multor festivaluri naționale și internaționale. Ansamblul Cântece și Jocuri Pădurenești a fost laureat și premiat
Ghelari, Hunedoara () [Corola-website/Science/308663_a_309992]
-
amintim: Corul Muncă și Lumină - A fost mai mult decât un simplu cor participând la diverse manifestări pe întreg teritoriul țării. Fanfara Liceului - În perioada anilor `70-`80 Fanfara Comunei pe lângă fanfara liceului exista încă de la începutul secolului și o fanfară a celor maturi. Întotdeauna a existat o trupă de dansuri pădurenești în localitate. Laureată a mai multor festivaluri naționale și internaționale. Ansamblul Cântece și Jocuri Pădurenești a fost laureat și premiat la mai multe concursuri și festivaluri de folclor: Iași
Ghelari, Hunedoara () [Corola-website/Science/308663_a_309992]
-
a se nivela locul de construcție, acesta fiind muchia unui deal de piatră. În septembrie 1939 se pune piatra de temelie a bisericii, săpându-se fundația. Din nevoie de bani s-a organizat în comună un cor mixt care împreună cu fanfara Ghelarului (înființată la sfârșitul sec. al XIX-lea) a făcut un tur al țării, pe la marile întreprinderi pentru a strânge banii necesari construcției. Până în anul 1945 zidurile bisericii erau înălțate la cota 3m. În perioada 1945-1955 lucrările la biserică s-
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
Dunării”. Anul nașterii nu se cunoaște cu exactitate, dar cele mai multe surse indică anul 1845. În copilărie, a primit în dar un flaut pe care a învățat să îl mânuiască de unul singur. Mai târziu, a intrat copil de trupă în fanfara Regimentului 6 Infanterie din Galați. Aici ia lecții de clarinet sub îndrumarea lui Alois Riedl. Se dovedește a fi unul dintre cei mai talentați interpreți din regimentul său și este încurajat să studieze muzica la Iași, unde se va afla
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
în funcția de inspector general al muzicilor militare din România, în anul 1900. Cariera desfășurată de timpuriu în jurul ansamblurilor militare i-a sădit interesul pentru compoziție, genul abordat pendulând între muzica ușoară (dansurile) și scriitura în caracter marțial (piese pentru fanfară, marșuri). Este integrat generației de compozitori de vals vienez, al cărei exponent de prim rang este Johann Strauss-fiul; de altfel, discografia sa îl surprinde în această ipostază cel mai adesea, numele său fiind regăsit pe compilații de gen mai curând
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Piese de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți” fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
Război al Corpului II Armată, apoi adjunct al șefului Statului Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei. După revenirea prințului Carol în țară, colonelul Marinescu și colonelul Paul Teodorescu (comandantul Regimentului 2) îl întâmpină și îl conduc apoi la Cotroceni cu fanfară, cu surle și trâmbițe, fără aprobarea superiorilor, iar aici cele două regimente îl întâmpină în uniformă de mare ceremonie . Ca urmare, la data de 11 iunie 1930, colonelul Marinescu este numit prefect de poliție al Capitalei, îndeplinind această funcție până la
Gabriel Marinescu () [Corola-website/Science/307489_a_308818]
-
populari compozitori, bucurându-se de o faimă rar întâlnită, în timpul vieții sale. Aceasta se datorează frumuseții melodiilor, strălucitoarelor și optimistelor arii, pline de vervă și ironie, care se află din abundență în creația sa. Întrucât tatăl său cânta mereu în fanfara municipală, micul Gioacchino a fost antrenat de la o vârsta fragedă în aceasta. Cât despre mama sa, el însuși spunea mai târziu că nu cunoștea notele, ci se conducea numai după ureche. Întrucât parinții lui erau mereu plecați în turnee de
Gioachino Rossini () [Corola-website/Science/307522_a_308851]
-
permis să lupte în rândul trupelor regulate datorită trecutului lor politic. Alți factori importanți care au influențat războiul au fost aroganța și incompetența sovietice. Atacanții nu se așteptau la o rezistență serioasă și și-au început invazia cu defilări ale fanfarelor militare care anticipau o victorie rapidă. Mărturii istorice amintesc de soldații care mărșăluiau către liniile finlandeze ținându-se de mână, cântând cântece patriotice rusești. Datorită epurărilor staliniste, comandanții experimentați ai Armatei Roșii au fost eliminați în proporții uriașe, fiind înlocuiți
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
25 mai 1846 o prelungire a contractului de vânzare a produselor, invocând faptul că încă nu și-a recuperat valoarea investiției. Nikolai Karlovici Giers, viitor ministru de Externe rus, remarca și el în același an adunarea "„cetățenilor”" la Copou, precum și fanfara militară, caleștile boierilor, care fumau pipe, dar și tineri alături de doamne elegante, despre care notează că se fardau excesiv ("„mult sulemenite”"). La 6 septembrie 1846 grădinarul parcului solicita 5.500 de arbori, dintre care 400 de tei, 300 de plopi
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
ulm, cireș, paltin, jugastru, carpen, alun, corn, alături de 1.400 de arbori mari. În această perioadă, parcul devenise deja o locație populară, unde „se adunau toate clasele capitalei spre plăcută petrecere, în mijlocul frumuseții naturii și a armoniei produse de banda (fanfara) militară”. În același an s-a extins zona de promenadă în continuarea unei grădini învecinate (Grădina Aleilor), care devenise neîncăpătoare, mai ales pentru vizitatorii care veneau călare sau în trăsuri; noua zonă includea o pantă lină de jumătate de kilometru
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
fumatul de țigări și ciubuce (pipe) în parc, atenționări care au fost publicate în românește, franceză și rusă pe două tăblițe de lemn la intrarea în grădină. La 30 martie 1855 Rach a propus Departamentului Lucrărilor Publice să mute locația fanfarei militare, "„căci din înghesuiala oamenilor adunați să sfarmă și să strică stâlpii și lanțul monumentului”". Administratorul mai solicită repararea canapelelor de lemn, consolidarea și repararea aleilor cu prund și nisip, repararea fântânilor și a monumentului. În același an s-a
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]