73,127 matches
-
forțe. Totuși, în afară de acest conflict, care arată o dată în plus, că dl Iliescu nu înțelege că România n-a început să existe, din punctul său de vedere, înainte de anii ^50, fostul președinte al României se erijează în apărătorul discret - pe fata al lui Miron Cozma, afirmînd că Justiția trebuie să facă dreptate în acest caz, dat fiind faptul că, dacă ar ajunge președinte, el, Ion Iliescu, nu-l va putea amnistia. Tristă gîndire!
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
o constituie povestea unei iubiri imposibile, ca aceea dintre Hyperion și Cătălina. Protagoniștii originalului love story fac parte din secole diferite și din... române diferite. Ei se întâlnesc neștiuți de nimeni timp de optsprezece ani numai datorită imaginației atotputernice a "fetei de împărat", care este deopotrivă cititoare, autoare și eroina. Cătălina contemporană cu noi rostește o invocație postmodernă - " Coborî în românul meu, Luceafăr blând, alunecând pe-o rază" - și dorința i se împlinește. Scrisul că obsesie După debutul (foarte promițător, cu
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
a se conforma cerințelor "literaturii noi" nu-i sînt de nici un folos. Să-i urmărim cîteva tribulații: "Scriitorul parcurge avataruri multiple (...) (i se fac șicane editoriale, unele cărți tipărite - Feeria baletelor - îi sînt retrase de pe piață, iar Casă cu cinci fete, român tezist, care încerca conformarea la prerogativele prolectualiste - de altfel un eșec -, generează un veritabil scandal, desi cartea era menită doar să urnească tipărirea monografiei dedicată lui Goethe, rămasă și ea printre manuscrisele autorului). Nedreptatea încă nu ostenise, cum ar
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
iar M. Beniuc, președintele de atunci al Uniunii Scriitorilor, în referatul Literatura de actualitate și partinitatea în literatura, prezentat la ședința lărgita a Comitetului Uniunii Scriitorilor din R.P.R., semnalează printre scrierile greșite care n-au mai apărut, Casa cu cinci fete, românul lui Aderca, ădespre care autorul însuși mărturisește că are două capitole cu totul reprobabile, recunoscute tot de el ca o mare greșeală. Îndepărtat din viața literară, scriitorul deceda în 1962. Sub atari auspicii conjuncturale, uitarea se așterne o bună
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
că nu i se dă și lui un premiu. Uitând, firește, ca până atunci chiulise masiv, rămăsese corigent (ba chiar și repetent), avusese notă scăzută la purtare, înjurase profesorii, spărsese geamurile școlii, copiase la teza, se bătuse cu colegii, jignise fetele. Nu e, așadar, vina școlii că sunt preferați, în continuare, elevii ce fuseseră silitori tot timpul, care adunaseră premiu după premiu și erau mândria comunității din care făceau parte. Din punct de vedere strict comportamental, școala - Occidentul, în speță - a
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
-o din capul locului pentru noile generații, ce vin, nu pentru ceaușiștii și anticeausistii care cu toții împreună țin de fapt de aceeasi mentalitate a trecutului". Rînduri ce constituie un semn de justă percepție a unei epoci alterate pe multe din fetele sale și al unei încercări de detașare transparent-vizionară de opacitatea ei convulsiva. Ion Negoitescu către S. Damian: Dialoguri după tăcere, Ed. Du Style, 1998, 160 pag., preț nemenționat.
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
dramatism încît românul este aproape o capodoperă". Aș propune aici un amendament. Să eliminăm acel relativizant "aproape", afirmînd deschis că Mara, ca român, este efectiv o capodoperă a prozatorului. Mara e o tînără femeie bănățeana, rămasă văduva cu doi copii, fata Persida (Sida) și băiatul Trică. Ca să-și asigure viața ei și a copiilor devine precupeața, în piața la Radna sau Lipova, cumpărînd și vînzînd de toate. Chiar dintru început, romancierul ne creionează, în chip de recomandare, portretul, memorabil, al Marei
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
care se pregătește să devină maestru, cu atelierul său. Iar pe Persida nu o lasă să frecventeze o școală obișnuită, ci la una specială, la maicile catolice din Lipova, unde e îndrăgită mult de maica econoama, Acgidia. Persida e o fată frumoasă, fermecătoare, care atrage sentimentele tinerilor. Se îndrăgostesc de ea studentul în teologie Codreanu, cu certe gînduri matrimoniale, dar și tînărul Natl, măcelar și fiu de măcelar. Acest din urmă amor are ceva de predestinare, din momentul tulburătoarei întîlniri nocturne
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
de ceas, constată că, bine legat în odgoane, el salța ferice pe talaz, se schimbă saluturi - din fanioane. Se aude promisiunea solemnă că dacă vasul va porni, va fi primit în cinul celorlalte, cu depline drepturi. I se laudă trăinicia, fata cu furtunile prin care a trecut, mai ales ultima, care a durat aproape o jumătate de veac. Mizeria momentului este chiar pusă pe vitregia întregii istorii, care n-a lăsat micii comunități de pe vas o clipă de relaxare în douăzeci
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
1999, 5). De altfel, a-și bate joc apare, ca expresie populară, într-o anumită măsură eufemistica, de fapt foarte transparență și de aceea crudă, chiar în basme - în culegerile autentice, care păstrează stilul hibrid real al vorbitorilor contemporani. Răpirea fetelor de împărat de către zmei e povestita într-un limbaj în care, pe fodul popular, se întîlnesc fabulosul și cronică infracțională: szmeiit "și-a bătut joc de ele pînă cînd le-a omorît" (Texte dialectale - Muntenia, I). Actualizarea poveștilor (în care
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
foarte inteligent, răspunsul lui îmi oferi pe loc dovadă: - Era îngîmfat - răspunse el - într-un fel aproape comic. În orice caz, - precizase, - se vedea de pe mutra lui că nu purta în el cauza, sau sentimentul, simțirea reală ce reflectă pe fata omului expresia specifică de înfumurare, îngîmfare etc. - Just! concedasem. Măcar în acest punct, orice suspiciune între noi putea să fie înlăturata. Nu știu dacă în românele sale sudiste în care drept fundal există deseori negri, Faulkner să fi "sesizat" observația
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
la vestea că Ritter ărestituie apei demnitatea ei de element simpluă". În partea a doua a cărții sunt prezentați "mării aștri romantici" germani. Béguin începe cu un "tablou de familie" alcătuit din portrete scurte: Tieck avea "umeri largi și greoi", fata lui Jean Paul poartă urmele "abuzului de bere și de vin", Hoffmann are un chip "plin de originalitate" iar Achim von Arnim e deconspirat de "o bărbie ce dezvăluie eșecurile". Excelent este capitolul dedicat lui Achim von Arnim. Alături de poet
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
rană, somnul, vinovăția, încarcați cu o sarcină transcendență. Rațiunea lucida se retrage în favoarea uneia magice. Severității formelor li se substituie o priveliște laxa, polimorfa și tînguitoare, stării de veghe îi ia locul somnia, agent al discursului pythiatic: "cosind răni pe fata nevăzuta a lucrurilor/ vînat de cuvinte triste/ el cu dărîmăturile lui cu evadări/ vesele orbiri// surîsul lui/ o rană între ochi și incestul oglinzii/ în spatele perdelei de carne/ punînd diezi la urechile lucrurilor/ primind înserarea lanțurilor// căutînd clipă cînd cuvintele
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
cu evadări/ vesele orbiri// surîsul lui/ o rană între ochi și incestul oglinzii/ în spatele perdelei de carne/ punînd diezi la urechile lucrurilor/ primind înserarea lanțurilor// căutînd clipă cînd cuvintele tresar în somn/ vinovate de ceva de dincolo" (cosind răni pe fata nevăzuta a lucrurilor). Ce-a mai rămas, prin urmare, din dispoziția matematicianului? Nimic atlceva decît postura tehnică ce convine poeziei moderne, adică strictețea și densitatea formulării, în sensul în care pentru un Karl Krolow portocalele și lămîile devin "algebra fructelor
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
un copil: "Aveam vreo zece ani și-mi cumpărasem, la Târgoviște, de la o simigerie din centru, doi covrigi calzi, unul cu susan, altul cu mac. Abia așteptăm să-i 'halesc', când își face apariția, la vreo douăzeci de metri, Sorina, fata pe care o iubeam în secret și care era fiica prim-presedintelui Tribunalului, prieten al familiei mele. Trebuie să știți că pe vremea aceea era un semn de absolută proastă creștere, de mitocănie să mănânci pe strada (...). Ei bine, când
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
Afară era o iarnă nesuferita, dar înăuntru ne era la toti cald. Stând lipit cu spatele de tablă, A. Piru, cu figură lui de boxer obosit, se încrunta la toti, desi din când în când mai rânjea la câte o fată." Din arsenalul instrumentelor de seducție folosite de scriitor în ipostaza de publicist face parte și umorul. Un umor fin, dar irezistibil. În plus, Costache Olăreanu stăpânește și anti-umorul. După ce se amuză luând notă de faptul că Veronica Micle îi spunea
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
de amuzant pe atît de șocant, despre destrăbălarea din lumea... insectelor, despre modul incestuos în care își duc viața albinele, despre perversiunile greierilor, despre obsesiile furnicilor, despre sexul melcilor ș.a.m.d.!) Afli, însă, cu admirație, cum a reușit o fată care a abandonat, definitiv, școala pe la 15 ani, să nu se lase zdrobita de statuile părinților și, tenace, nonconformista și norocoasă, să devină un manechin de succes ("15.000 de dolari pe zi, ca să defilezi cu o rochie pe tine
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
o pelerina, aici albastră, de șolzi, dar de un albastru cum nu mai există azi, probabil, chimic; așa arată culoarea albastră în anul 3000 dinaintea erei noastre. * * * Național Gallery. Sală 3. Uccelo - Bătălia Uccelo - Sf. Gheorghe și balaurul verde cu fata (cer à la Dali) Fra Angelico - Bunăvestire Fillipo Lippi - idem Lorenzo Monaco (1372 ?)... Febr. 1979, Londra, frig, urît, febra. * - Domnule, - zice M. - cu un englez, cînd te întîlnești cu el, în general nu știi pe unde s-o iei,... pe
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
atmosferă. Capitala Moldovei reprezintă azi o rezervație a unui trecut de glorie literară, inspiratoare, așa cum se întîmplă de regulă în asemenea situații, de melancolie și de ironie. Melancolia fiind, după cum spunea Victor Hugo, "fericirea de-a fi trist", constituie, paradoxal, fata afirmativa, pozitivă, a stării de ieșean, prelungirea să în prezent, care poate fi constatată la numeroși barzi ai urbei (nu în ultimul rand la importantul Emil Brumaru). Melancolicii trăiesc din materia existențiala revoluta, nu doar personală, ci și a predecesorilor
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
și se duc./ Unul bea vin, altul soarbe ceai alpin,/ celălalt gusta din toate cîte puțin// Umbrele se ridică în zori din țarina/ mîna de mînă -/una respira, alta inspiră, cealaltă îngheață/ cu mască mortuara a zilei de mîine pe fata// Toți sînt prietenii noștri/ și fiecare al nimănui,/ cu altarul gurii nevăzut, amărui" (Arhivele ochilor). Specific orientată în majoritatea cazurilor, se îndreaptă uneori și spre spații cultural-istorice mai largi (o fină aluzie la caracterul, totuși închis, al spațiului de bază
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
voita, la convențiile de gen ale românului polițist. Nucleul tramatic e foarte simplu, tocmai de aceea percutanta lui e maximă: Santiago Nasar, personajul principal, va fi ucis de către frații unei tinere pe care se presupune că a necinstit-o. Rușinea fetei iese la iveală în noaptea nunții ei cu un alt bărbat, si, de îndată ce ea divulgă numele vinovatului, întreg satul știe că lui Santiago ceasurile de viață îi sînt numărate. Moartea lui nu poate fi împiedicată, pentru că în joc se află
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
ucis în locul lui Santiago. Nu aflăm niciodată cine e acesta. Ce-i drept, e posibil ca el să fie, totuși, chiar Santiago, dar eu una mă îndoiesc că o asemenea interpretare e utilă în logica globală a românului. Angela Vicario, fata necinstita, se îndrăgostește pătimaș de mire, din clipă în care pricepe că l-a pierdut, odată cu dezvăluirea rușinii ei. Angela, e, de altfel, un personaj foarte interesant: placiditatea ei are un tragism nobil. Nu face absolut nimic pentru a-și
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
Asta deși, aici, supraviețuiește, evident, chiar descarnata de fapte iar tematica este curat ecleziastica. Amplă povestire Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion ne plasează în plină atmosferă ecleziastic monahala. Pe Pafnutie îl chemase în tinerețe Dumitru, se încurcase cu o fată, gresînd prin preacurvie. Destinul a voit să-l găsească, în plin munte, pe pustnicul Ilarion, care se canonea bucuros într-o peșteră pierdută. Ilarion, pustnic și preot, l-a plăcut pe tînărul Dumitru și l-a acceptat, la cerere, ca
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
la toate manifestările mondiale; enciclopedii, dicționare, hărți, tomuri de istorie și geografie în șapte limbi, edituri și librarii cu filiale-n toată lumea, centre mondiale de studii, localizate-n Budapesta, informatică, delegații de-o sută de profesori și-o sută de fete frumoase, mii de studenți și doctoranzi trimiși sistematic în toate marile centre universitare din lume. De cealaltă parte, boicotarea prin absența (!) a marilor confruntări științifice, timide broșuri de istorie școlareasca, tăceri autoacuzatoare, demolări de sanctuare, dispariția unor discipline prin eliminarea
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
cînd, spre mîhnirea mea, trebuie sa ma achit de această îndatorire împotriva slujitorilor unei biserici care, după cum știu, ca și biserica evanghelica, recunoaște porunca supunerii față de autoritățile civile că pe o porunca a lui Dumnezeu dată oamenilor. Din păcate, multe fete bisericești din Prusia, care se supun Înalt Prea Sfinției Voastre, neagă această porunca a creștinismului și obligă guvernul meu, care-și are sprijinul în majoritatea imensă a credincioșilor mei supuși, de confesiune catolică și evanghelista, să recurgă, pentru respectarea legilor
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]