3,956 matches
-
sinagogă. Mulți, cînd Îl auzeau, se mirau și ziceau: "De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înțelepciune este aceasta, care I-a fost dată? Și cum se fac astfel de minuni prin mîinile Lui? 3. Nu este acesta tîmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt surorile Lui aici între noi?" Și găseau o pricină de poticnire în El. 4. Dar Isus le-a zis: "Un prooroc nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
beți, cum vă închipuiți voi, căci nu este decît al treilea ceas din zi. 16. Ci aceasta este ce a fost spus prin proorocul Ioel: 17. "În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voștri și fetele voastre vor prooroci, tinerii voștri vor avea vedenii, și bătrînii voștri vor visa visuri! 18. Da, chiar și peste robii Mei și peste roabele Mele voi turna, în zilele acelea, din Duhul Meu, și vor prooroci. 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
Iudei, care umblau din loc în loc, au încercat să cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicînd: "Vă jur pe Isus, pe care-L propovăduiește Pavel, să ieșiți afară!" 14. Cei ce făceau lucrul acesta, erau șapte feciori ai lui Sceva, un preot Iudeu din cei mai de seamă. 15. Duhul cel rău le-a răspuns: "Pe Isus Îl cunosc, și pe Pavel îl știu, dar voi, cine sunteți?" 16. și omul, în care era duhul cel rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
binecuvântarea părintească, iar acesta, ca orice tată al copiilor săi dragi, îl sfătuiește, atenționându-l de ceea ce i se poate întâmpla în drumurile sale. Poza simpatică a acestui moment de la pagina douăzeci și doi e foarte sugestivă, tatăl sfătuindu-și feciorul cu înțelepciunea celor trăite. Cele relatate în acest moment ne întăresc convingerea că oamenii simpli ai satelor reușeau să facă o bună educație, acel tot de precepte și reguli care, în final, realizează „cei șapte ani de-acasă”, bază a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
fi împresurat de cătră megieșii ce au locuri a lor împrejurul locului domnescu”. Plângerea este făcută de către frații Dima și Constantin suiulgii, pentru că locul a fost încălcat de către mănăstirea Zlataust, mănăstirea Galata și preotul Iftimie “de la biserica dispre Doamna”, cu feciorii lui. Din această mărturie, aflăm întâi că “Treisfetitele aveau un han și apoi despre existența unei haznale vechi la care apa venea printr-un lagum (tunel n.n) și a unei haznale noi “ce-au făcut-o măria sa Matei Ghica
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu multă pradă și jacuri (jafuri n.n) între bieții pământeni”. Văzând aceasta, vodă a dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.n), știindu-să că moscalii a rămânea stăpânitori acestui pământ nicidecum nu se poate”. Dar feciorii unui oarecare Ienăchiță “s-au hainit și părăsind moșiile lor, s-au dus la moscali ca să le slujască lor”. Ba mai mult, spune vodă, “cu podgheaz (unitate de pradă n.n) împreună cu alții, au vinit asupra noastră să ne gonească
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din sus (la nord n.n) de Feredei...” --Îmi place cum scriau grămăticii vremii - a apreciat zâna de lângă mine. --Facem ce facem și ne tot întâlnim cu prea fericiții mitropoliți. De această dată, Anisia, soția răposatului Șeptilici comis, și cu feciorul ei Ion, vând la 15 august 1694 (7202), o casă mitropolitului Sava... “pe Ulița Feredeilor,... care casă iaste alăture cu stâlpii mitropoliei ce se cheamă Beserica Albă”. După numai cinci ani însă, adică la 25 februarie 1699 (7207), mitropolitul Sava
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
părinte - am găsit formulări de tipul: “Eu... ficiorul lui... ce-au fost logofăt” sau alte trepte boierești ori grade de rudenie. Nu spun ce sunt ei în momentul întocmirii actului. --Poate că nu au altă calitate decât pe cea de fecior, fiică sau fostă soție... --O dovadă a acestui fapt o avem la 15 decembrie 1739 (7248), când “Neculai Nacul, feciorul lui Ion Nacul ce-au fostu logofăt de visterie” spune că “am vândutu dumisali Toaderu Costache casăle părințăști di pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
rudenie. Nu spun ce sunt ei în momentul întocmirii actului. --Poate că nu au altă calitate decât pe cea de fecior, fiică sau fostă soție... --O dovadă a acestui fapt o avem la 15 decembrie 1739 (7248), când “Neculai Nacul, feciorul lui Ion Nacul ce-au fostu logofăt de visterie” spune că “am vândutu dumisali Toaderu Costache casăle părințăști di pe Ulița Mare, ce-s împotriva bisericii ungurești”. --La 14 mai 1742 (7250) ai confirmarea cu asupra de măsură a spuselor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de visterie” spune că “am vândutu dumisali Toaderu Costache casăle părințăști di pe Ulița Mare, ce-s împotriva bisericii ungurești”. --La 14 mai 1742 (7250) ai confirmarea cu asupra de măsură a spuselor tale de adineauri: “Adecă eu, Vasile Dabija, feciorul lui Mihălache Dabija și a Nastasii fetii lui Toader Holban ce-au fost logofăt de visterie, făcut-am acest... zapis...la mâna dumisale Aristarho biv vel ban... i-am vândut... niște casă cu loc cu tot din... Ieși, ce sânt
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Neculai... au vândut... o case cu loc cu tot... pe Podul Vechiu, în Mahalaoa Potcovarilor și lângă biserica Bărboiu”. “Mahalaoa Potcovarilor” o găsim pomenită și în zapisul din 24 aprilie 1686 (7194), în care citim: “Adecă eu, Floare armeanca... cu feciorul meu... Ivan, și cu fata mea, cu Ruja,... am vândut... un loc de casă” care “iaste între casa lui Mustafa potcovariul domnescu... și margene Podului Vechiu, în Potcovărie”. --Cred că ai băgat de seamă, că umblând pe Podul Vechi, am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și locul lui Iamandi, și lângă biserica Armenească”. Asta o aflăm din ispisocul de întărire dat de Grigorie Ghica voievod la 30 mai 1731 (7139). --Drept grăit-ai, boierule, da’ trebuie să iei aminte și la zapisul întocmit de Cârste, feciorul lui Ivan, la 11 aprilie 1740 (7248), în care spune că vinde “o casă aice în târgu în Eși, cu pivniță de piatră ce iaste pe Podul Vechiu, în capul Arcarilor”. --Prietene, umblând eu prin cele “Documente privitoare la Istoria
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Vreau să te aud ce spui, cârcotașule, despre fapta părintelui Neofit de la Bărboi. --Întâi să aud ce a făcut părintele, cumetre - m-a ischitit gândul de veghe.. --La 5 septembrie 1676 (7185) Alexandra, fata Dimii a lui Hulpe și cu feciorii, ei scriu că: “am vândut casa noastră cu loc cu tot... în Ulița Armenească , lângă poarta sfintei mănăstiri Bărboiul... svinții sale egumenului de la... Bărboiul, anume Neofit... și sfinția sa... o au cumpărat pre banii svinții sale sfintei mănăstiri ca să-i hie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe care s-au dat 2 lei 15 parale, și una ocă cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu 4 lei și s-au datu pe mâna feciorului dumitale să o aducă, care să o bei sănătoasă”. Ei? Acum ai priceput că “lumea bună” bea cafea acasă, dar... și la cafenea? --După această noutate sunt convins că la “cafineaua ginirului Eni” se bea “cafea eminu” și probabil se
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu ne lăsăm copleșiți de aceste amănunte, ci să mergem mai departe. --Dacă așa ți-i voia, am să-ți spun că dintr-o copie după zapisul din 5 iulie 1800 al armencei “Dochița, soața răposatului preut Andrieș”, care împreună cu feciorul ei Sava a vândut “un loc de două dugheniță cu tot locul lor aflate aici în Ieși, la Podul Vechiu” lui Izrail sân Cerbul jâdov “ca să ni plătim pe undi sântem datori și să săvârșim grijâle morților”. --Cum se vede
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ai prins toate amănuntele din acest zapis. --Fac și eu ce pot, prea cucernice. --Iaca ce spune în zapisul său din 12 februarie 1770 “Ghiorghie sân (fiu n.n) Postolachii țigan potcovar”. El spune că împreună cu sora sa Maria și feciorii ei au vândut o casă lui Vasile negustor “ care casă este lângă Ulița Bărboiului, lângă Cizmărie, aici în Eșii”. --Părinte, mi se pare că am cam terminat de umblat prin dughenilie și pivnițele de pe Ulița Bărboiului. --Nu avem decât să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ulița Bărboiului. --Nu avem decât să facem un pas spre Țigănimea domnească și dăm în Ulița Trapezănească sau cum s-a mai numit Tărbujenească, unde se află înșiruite tarabele negustorilor. --Uite că primul care ne iese în cale este “Dumitrașco, feciorul lui Dumitru Sârbul”, care la 17 aprilie 1658 (7166) spune că: “am vândut... un loc de casă și de dughene, cu două pivnițe zidite cu piatră, una acoperită altă pivniță descoperită, și simtu gata pre Ulița Tărbujenească... Acestea am vândut
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Curte, la Beserica Doamnei; iară de-acii Mărica Covrigoaie, cumnata popei lui Țigănaș, s-au apucat de acele două dughene cum sintu a ei și le-au ținut până s-au aflat zapisul Măricuței... Deci, Marica, fămeia lui Vasile Covrig și feciorii ei, nepoții popei... Ionașco Țigănaș au rămas dinaintea Divanului domnu nostru și din toată legea țărăi... Iară carii vor mai scorni pâră să hie de gloabă 50 de lei și să hie de mare certare”. --Nu te bucura, sfințite, înainte de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
rămas dinaintea Divanului domnu nostru și din toată legea țărăi... Iară carii vor mai scorni pâră să hie de gloabă 50 de lei și să hie de mare certare”. --Nu te bucura, sfințite, înainte de a afla că Mărica Covrigoaia și feciorii ei au ajuns din nou în fața lui vodă Gheorghe Duca... spunând “cum acele două dughene simtu a lor ocină despre Țigănaș”. La sfârșitul hotărârii lui Gheorghe Duca vodă din 17 iulie 1669 (7177) se spune: “Și această pâră să nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
crezi că Gligorașco s-a liniștit. Ba mai mult. Acum o avea de partea lui și pe soacră-sa Paraschiva. Dar la 5 mai 1702 (7210) Constantin Duca voievod hotărăște: “Am dat domniia me rămas pe Paraschiva și pe toți feciorii ei”. --Dacă sfinția ta nu se supără, aș avea o întrebare. De fapt, aș vrea o lămurire privind hotărârile domnești, care spun: “am dat rămas din toată legea țărăi...” Ce va să însemne asta? --Când vodă hotărăște acestea, înseamnă că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ce să judec? --Cum se face de un egumen de la Golia cumpără cinci dughene cu pivniță de piatră așa pe cont propriu? --Ceva-ceva am priceput, dar fii mai limpede, vere. --Ascultă ce spune “Aishatân, fămeia lui Bogdan armeanul și cu feciorii” la 2 decembrie 1671 (7180). --Ce spune Aishatân? --Că a “vândut... cinci dughene cu pivniță de piatră, aicea în târgu în Iași, lângă Chervăsăria armenească și lângă Chervăsăria cea noao a golăienilor în dos”. --Nu prea m-ai lămurit, fratele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
populară din Moldova dintre 1671 și 1672, în: „Studii și cercetări științifice. Istorie”, fasc. 2, anul XIII, 1962, p. 216 footnote>. Și negustorii au fost închiși timp de câte un an pentru neplata impozitelor. Dacă fugeau erau închise soțiile lor. Feciorii de boieri își părăseau familiile din aceleași motive. Unii dintre ei au devenit tâlhari. Imperiul Otoman din punct de vedere militar ajunsese într-o perioadă de apogeu. În timp ce norocul armelor le zâmbea în Apus, înțelegerea de la Andrusor dintre Rusia și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Kogălniceanu, op. cit., p. 32 footnote>, că la ,,masa lui, curtea lui, cheltuiala lui, ca un crai ținea lucrul prea sus (...) că el să ținea și vorovea în casa lui de să ispitea să fie crai în Țara Ungurească, și un fecior al lui în Țara Moldovei și altul în Țara Muntenească”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 80 footnote>. După cele întâmplate, doamna Anastasia s-a retras în Țara Românească. A avut după moartea soțului ei o comportare mult criticată de contemporani
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
întins mâna, arătându mi o biserică cu două turle, care par mai degrabă turcești... Îmi aduc aminte de acel zapis, părinte. În el, postelnicul arată că a dat un loc de casă de pe „Ulița Armenească între casa popei și între feciorii lui Drăgan...Sveti mănăstiri ce se cheamă Sveti Sava, în târg în Iași...” Și spune postelnicul: „Ca noo să ne fie pomeană și să ne scrie în pomelnicul sfintei mănăstiri, să ne pomenească...” „Derept sufletul părinților noștri...Și derept sufletul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în fața unei case: Casa asta a fost a Rujei... La auzul acestui nume, mi-am adus aminte ce scria ea în zapisul din 7 iunie 1665: „Eu, Ruja, femeia lui Bogdan armanu de târgu de Iași, și cu a mii feciori, cu Ivan și cu Maxim, scriem și mărturisim cu acestu adevirit zapis al nostru cum noi,...am vândut a noastră dereaptă ocină și moșie, o casă di aici,...pi Ulița Armeneascvă, cu loc cu tot, care iaste între casa lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]