1,780 matches
-
Bodies INcorporated” (1995Ă, invitând participanții să-și construiască un trup virtual, experimentând noțiuni ale identității, ale morții și ale relației artă-tehnologie-corporalitate-cultură. Diversele tehnici de manipulare a fotografiilor digitale îi permit artistei Nicole Tran Ba Vang („Collection”, 1999-2000Ă să transforme nudul feminin în îmbrăcăminte „cutanată”, realizată din „materialul” pielii înseși. Pe de altă parte, Nadia și Daniel Thalman creează actori de sinteză în „Rendez-vouz à Montréal” (1987Ă, în care Marylin Monroe ți Humphrey Bogart joacă o scenă care nu a fost niciodată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe de o parte de teoriile fondatoare ale feminismului și pe de altă parte de discursurile culturii virtuale, deopotrivă în sens ontologic, epistemologic, social și politic. În primul rând, cyberfeminismul trebuie disociat de mișcările actuale de ecofeminism, mișcări care conotează femininul cu natura și care consideră tehnologia o invazie patriarhală în lumea „naturală”. Mai degrabă decât să perpetueze conexiunea cultural-istorică dintre masculinitate și tehnoștiință și să se autoexcludă din procesele invenției și ale utilizării tehnologiilor, recurgând la argumentele determinismului biologic, feminismul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de gen devine posibilă prin referința la procesele de cyborgizare umană, astfel încât noțiuni precum „masculin” sau „feminin” devin inoperabile în noua contextualizare culturală electronică. Putem vorbi, astfel, în cadrul acestui ultim tip de cyberfeminism de o direcție postfeministă care, în loc să portretizeze femininul (cu diferența specificăă, încearcă să contureze postfemininul, o calitate identitară care nu mai disociază între feminin și masculin. Această mișcare nu este lipsită însă de paradoxuri, în contextul în care se admit în continuare ipostazierile masculine și feminine și se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
colectiv controversabil. În momentul în care discursul teoreticienei se ideologizează, nelimitându-se doar la simpla schițare a digitalizării vieții contemporane, lucrurile se complică. Haraway radicalizează discursul cyborgic, împingându-l la o limită criticabilă, legându-l de practicile activiste, social-politice ale femininului și de o încercare de schimbare a percepției asupra feminismului însuși. Imaginea ontologică a cyborgului începe să se constituie din acest moment deopotrivă ca o epistemologie militantistă și ca o ideologie feministă postmarxistă și postfuturistă. Această ideologie este cuplată cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
hedonismului și al contraculturii, rămânând important în aspectul estetic al metaforei care unește biologicul cu electronicul, însă fiind delegitimat prin ignorarea problemelor politice ridicate în legătură cu ambiguitatea controlului și a puterii. Un alt reproș atribuit curentului cyberpunk îl constituie neglijarea abordării femininului în egală măsură cu abordarea masculinului. Astfel, cyberpunkul, chiar dacă are o orientare subversivă în raport cu continuitatea om-mașină, este interpretat ca o orientare reducționistă a problematicii masculin-feminin. Concluzia sa este că imaginarul cyborgic, departe de a explora un ideal postgender, cultivă crearea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
femeile de culoare rămân categoriile defavorizate prin privilegierea viziunii occidentale asupra femeii, o perspectivă stereotipă, fără problematizări de locație, rasă, clasă sau sexualitate și fără acceptarea Celuilalt și a Celeilalte. Identificarea problemelor unilaterale de gender (în special prin diferențierea între feminin și masculină și identificarea cu un singur tip identitar, în lipsa evaluării problemelor de locație existențială și culturală, sunt demise drept practici restrictive. Mai mult, procesul identificării (fără posibilitatea diferențieriiă este o formă de negare a altor modele de identitate și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
investesc În ea doar În măsura În care ea le poate aduce bunăstare, glorie sau putere! Μ De ce oare femeilor le place mai mult să insinueze decât să Întrebe? Poate că din acest fapt transpare unul dintre cele mai interesante aspecte ale eternului feminin, și anume cel al nevoii femeii de a se Învălui Întotdeauna de un câmp afectiv incitant și, totodată, misterios. Μ Demnitatea reprezintă o valoare strict personală: n-o putem Împrumuta de la alții; ea este o expresie a propriilor resurse de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sus nu suportă definiții imobile, ci ele se pliază pe individ, pe cultura, pe experiența, pe trăirile acestuia. La Ana Blandiana, toate aceste elemente sunt intim legate de sufletul său, care devine motorul de fabricare a unei noi realități. Dincolo de feminin sau de amprenta neomodernistă, se stabilește o nouă voce, aceea care face din aceste elemente constantele propriei vieți, deconstrucția funcționând prin demolarea vechilor sensuri universal valabile ale ecestor elemente poetice. Volumul Persoana I plural deschide creația poetică a Anei Blandiana
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
al acestui poem, un personaj, al cărui nume se pare ca poeta nu se mai plictisește să-l pronunțe. Îl șoptește, îl strigă și îl repetă sub toate formele posibile, înnobilându-l, de fiecare dată, cu sensuri noi. Ploile, la feminin, plural, nu sunt numai femeile deși ele par a fi obiectul de referință al poetei, care face un superb periplu de le general la individual, de la ele la ea, care este însăși Ana Blandiana. Funcția semnificativă a limbajului identificată de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de o priveliște vegetală moartă, redevine, totuși, în somn, un spațiu prielnic manifestării iubirii. Dialogul cu celălalt, devenit monolog prin lipsa răspunsului, capătă conotații onirice. Repetiția semiadverbului mai, plasată în numeroase interogații retorice, capătă un puternic efect stilistic, iar încercarea femininului de a reface cuplul, precum și de a tămădui răni, devine sisifică. Spațiul idilic este reconstruit dintr-o perspectivă nouă, aproape sumbră, în care elemente romantice semnificative iau o întorsătură de 180 de grade devenind segmente ale terorii și ale morții
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sau a unui adolescent (căutarea unor ouă de pasăre etc.), toate acestea se transformă în mistere ale sângelui și ale cărnii, în ritualuri ale jertfei"170. Retorica acestui volum, precum și a celorlalte care îi vor urma, nu adoptă un discurs "feminin înduioșat, ci, mai degrabă, unul masculin, rece, s-ar putea vorbi chiar de un realism al percepției, de o despuiere a emoției de afect, dar doar în aparență, atipice pentru poezia anilor '60 asemănare cu Ana Blandiana, n. n. A.I.P.
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de trăire, Ileana Mălăncioiu nu îi acordă uneia, mai multă importanță, în defavoarea alteia. Punerea rațiunii, înaintea sensibilității, dar și a sensibilității, în fața rațiunii, face din opera acesteia un amestec interesant, între promovarea unei retorici a masculinului îmbinată cu una a femininului. Acordând atenție profundă ideii promovate, pentru a nu-și regreta, ulterior, cuvinte spuse sau nespuse, "spre deosebire de majoritatea colegilor de generație, Ileana Mălăncioiu s-a individualizat inclusiv prin refuzul oricăror compromisuri de lansare. În timp ce prozatori și poeți de valori diferite, uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cazul unui atac criminal. În fine, Ted Chiricos, Sarah Eschholz și Marc Gertz (1997, 342) au studiat „efectul media” asupra fricii de criminalitate pe un eșantion de 2.092 de adulți din Florida. Controlând statistic vârsta, apartenența la gen (masculin/feminin), experiența victimizării și modul de percepere a criminalității, în sondajul de opinie realizat prin telefon în perioada ianuarie-martie 1994, s-a ajuns la concluzia că între frecvența vizionării programelor de știri TV și a ascultării știrilor la radio și frica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cartierului Fetești-Gară, arealul cu cel mai mare număr al populației active. Tabelul 11. Valorile în procente corespunzătoare celor trei mari grupe de vârstă la nivelul cartierelor orașului Cartierele orașului 0-19 ani 20-65 de ani > 65 de ani masculin feminin masculin feminin masculin feminin Fetești 3,52 3,49 7,19 7,22 1,16 1,70 Buliga 0,40 0,43 1,06 1,08 0,18 0,29 Fetești-Gară 8,86 8,49 21,03 22,1 2,17 3
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mult-rîvnit au ajuns acum la conștiința unei autonomii sociale, la o emancipare identitară care le permite să nu mai scrie pornind de la masculin, polemic (cum făcea bunăoară o Simone de Beauvoir) ci, dimpotrivă chiar, să definească masculinul prin raportare la feminin. Cu alte cuvinte, Altul poate fi Bărbatul, pentru că nimic nu mai Îndrituiește eticheta de minoritate aplicată femeilor, măcar din rațiuni demografice Înainte de toate. Deși cantitativ nu stau nici la genunchiul Memoriilor lui Casanova, brațele bărbaților lui Camille Laurens, de la fiu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și În urma unei “tetralogii” , patru “dicționare” - romane ale căror capitole au drept majuscule ale titlurilor toate literele alfabetului, de la Abri la Zygote (“pentru că voiam să vorbesc despre fecundație, despre germen, despre reînceputul etern al ciclului romanesc ca și al celui feminin” va spune ea) - Încearcă să răspundă marii provocări, scrierea cu propriul sînge, experiența “texistenței” sau scrisul ca autocunoaștere prin autoscopie (psihanalistul căruia naratoare Îi vorbește ceea ce cartea stenografiază este de fapt dublul naratoarei), scrisul care concentrează drama unei vieți și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a trăi include și reflecții grave, amar ironice. Dialogul cu divinitatea e punctat de sunete stranii. Viața omului este o suită de relaxări ("Contradicții"). Lumea care se va naște își va avea originea tot în principiul masculin și în cel feminin ca-n "Rig-veda": "Ce mai faci?/ într-o zi luna a întrebat pământul". Pământul dă un răspuns obosit și grav: "O amoebă". De fapt, misterul vieții este "Miezul", ne-o spune, la modul blagian, în poemul cu același nume. Miezul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lună cu Mathilda Ilian (totul se calcula până pe 25 ale lunii). Mama se temea, așa cum mărturisea în epistola ce o trimitea Legației României de la Bruxelles, ca anturajul (cel pe care il dezvăluise deja, dar poate și altul, necunoscut, eventual unul feminin!) ar putea să-i zădărnicească fiului său viitorul, l-ar putea împinge în mizerie și spre cine știe ce acte necugetate. Dar cum ar fi putut să-l mobilizeze pe un înalt funcționar aflat în slujba statului român la Bruxelles această istorie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
femeia-asin", identificată în Sarsanela Adrianei Babeți ca adevăratul provider al minimei bunăstări familiale și femeia-cocotă, sublimată din amintirea hilar-perversă a eternilor chiloți tetra (la rândul lor imortalizați în metafora moartea pasiunii în povestirea Anamariei Beligan), sunt extremele între care ipostazele femininului se înșiră vulnerabil, ca pe o sârmă ghimpată. Se întrevăd, ca în simetriile colorate ale unui caleidoscop, insule de melancolie și regret (Scrisoarea către un prieten a Norei Iuga), fulgurații acide la adresa Occidentului, care pare a nu fi asimilat corect
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
necesitățile de ordin tactic (Rață G., 2002). Distanța oficială este de 3000 m, distanță în care alergătorul trece 28 de obstacole mobile Obstacolele măsoară 0,914 m în înălțime (masculin) și 3,96 m cel puțin în lungime, iar la feminin 0,762 m în înălțime și cel puțin 3,96 m în lungime. Greutatea fiecărui obstacol este cuprinsă între 80 și 100 kg. (F.R.A., Regula- ment 2002), pentru a putea susține pe suprafața sa mai mulți alergători în același
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
femeie. Caracterul ei așa-zis emotiv și capricios, lunatic și schimbător, o pregătește pentru sugestie, la fel cum pasivitatea, tradiționala ei supunere, capacitatea de îndurare o pregătesc pentru devoțiune. Le Bon nici măcar nu a fost nevoit să inventeze asimilarea eternului feminin cu eternul colectiv. Mulțimile Revoluției franceze au fost cît se poate de feminine. Faimoasele precupețe flecare au bîntuit multă vreme coșmarurile conducătorilor revoluționarilor. Napoleon le descria ca un împărat-amant ce a fost: "Am o singură pasiune, o singură amantă: Franța
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cert Mussolini, care îi repeta lui Emil Ludwig lucruri citite în Le Bon: "Mulțimea iubește oamenii puternici. Mulțimea e ca o femeie". Marele său aliat Hitler s-a dovedit a fi și mai prolix: "Poporul, declara el, este atît de feminin în majoritatea dispozițiilor lui, încît opiniile și actele sale se bazează mai mult pe impresiile primite de la simțuri decît pe reflecție. Impresiile nu sînt deloc complicate, ci simple și limitate. Ele nu comportă nuanțe, ci doar noțiuni pozitive sau negative
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
unirea cu un alt bărbat, așadar o uniune împotriva rațiunii, împotriva naturii. În definitiv, natura mulțimilor este homosexuală, lucru pe care înțelepciunea comună îl susține de multă vreme. Și astfel, individul se opune societății, la fel cum masculinul se opune femininului. III Tarde adoptă aproape în cele mai mici detalii descrierea pe care Le Bon o făcuse, la vremea lui, mulțimilor. Dar, adaugă el, acestea sînt asociații spontane și pasagere care nu pot rămîne la nesfîrșit în stare de efervescență. Ele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se pot desprinde câteva „teme” cu caracter mai general, dar care sunt exploatate de scriitor în latura lor particulară. Astfel, tema imposibilității de a afla adevărul prin relativizarea lui infinită este o consecință directă a „disecțiilor” teoretice pentru descifrarea eternului feminin care rămâne însă impenetrabil, spre disperarea analistului. Ioana este, în mare parte, un alter ego al lui Sandu, la fel cum acesta din urmă se vrea a fi un alter ego al autorului. Cei doi protagoniști ai romanului sunt foarte
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
fiind măcinați de contradicții și îndoieli. Ceea ce caută în iubire Sandu nu este feminitatea pură. De aceea un personaj precum Viky, sora Ioanei, nu poate să-i capteze atenția decât pentru o clipă, printr o undă de senzualitate efemeră. „Eternului feminin, Sandu îi preferă complexitatea unei individualități”. Or, Viky nu-l putea fascina tocmai pentru că era lipsită de această complexitate, pentru că era prea plană: „apă limpede pe care nu puteau să se întâmple furtuni, din cauza aceasta odihnitoare, dar nefiind în stare
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]