2,254 matches
-
publicul spre cărțile tale de poezie? O poezie care nu tinde spre originalitate cu orice preț...! Originalitatea vine (sau nu) din individualitatea mea și din perceperea mea socială, conștientă și subconștientă. Poezia trebuie să atragă atât printr-un soi de feminitate, cât și prin duritatea criticii sociale. Poezia trebuie să fie frumoasă chiar dacă este sângeroasă, trebuie să curgă dar și să se folosească de clasicele figuri de stil atunci când este cazul; în nici un caz poezia nu are voie să fie proză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bază, cu rol de diferențiatori între culturile naționale. Dimensiunile sunt: distanța față de putere, evitarea incertitudinii, individualismul, masculinitatea. Evident că fiecare are și un termen opus: distanța mare versus mică față de putere, evitarea versus acceptarea incertitudinii, in-dividualism versus colectivism, masculinitate versus feminitate. Distanța față de putere exprimă măsura în care o cultură își încurajează conducătorii să-și exercite puterea și autoritatea. Dacă distanța este mare, atunci vorbim despre o centralitate a deciziei. În acest tip de cultură, lucrătorilor le este adesea teamă să
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și nu ca „fii ai cerului” - și a doua oară pentru că au dezvăluit țiitoarelor lor taine importante (17,3). Reproșul cel mai puternic rămâne totuși acela că n-au știut să-și păstreze neîntinată natura spirituală, care exclude a priori feminitatea: „Voi erați din seminția spiritelor cu viață veșnică, scutiți de moarte pentru toate generațiile lumii, și pentru aceea n-am făcut Eu femei în rândul vostru” (15,6-7). Pentru autorul scrierii apocrife, îngerii sunt ființe complete, suficienți lor înșile, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
li se schimbă mirosul, pentru că devin fete mari, și Iza chiar avea deja sânii destul de proeminenți, cam cât niște piersici, și atunci m-am gândit că precis Iza s-a făcut fată mare, iar acum eu îi simt mirosul, mirosul feminității, și tocmai când aveam străluminarea asta, a intrat pe ușă nea Klidész, profu’ de mate, clasa s-a ridicat în picioare, nea Klidész s-a dus la catedră, a trântit catalogul din toate puterile, ca de obicei, și s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Îl făceau să se Împartă Între dezgust și repulsie pe de o parte și sentimentul că era de datoria lui să participe, imaginativ cel puțin, la orice fel și formă de suferință, pe de altă parte. Se Întâmpla ca Însăși feminitatea să i se pară uneori o nedreptate strigătoare la cer, aproape o boală crudă care afecta jumătate din umanitate și o expunea degradării și umilințelor de care cealaltă jumătate era cruțată. Alteori, dimpotrivă, se trezea În el un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
tandrețe și afecțiune pentru ființa care ședea În fața lui, Îmbrăcată Într-o pereche de blugi roși, cu fermoar bărbătesc și o cămașă bărbătească largă, de parcă i-ar fi fost soră, sânge din sângele lui. Lipsa ei de frumusețe și de feminitate i se păru deodată dureros de feminină și de atractivă. Sânii ei mari și moi Îl chemau să-și pună capul Între ei. Părul ei Încărunțit și scurt Îi atrăgea vârfurile degetelor. Știa exact cum să alunge expresia asta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se petrece În corpul tău În această perioadă a vieții?“. Fima se mulțumi să citească numai titlurile paragrafelor. Lacrimi de compasiune Îi umplură dintr-odată ochii, nu compasiune pentru o femeie sau alta, pentru Nina, Yael, Annette, Tamar, ci pentru feminitate În general. Împărțirea omenirii În două sexe i se păru brusc un act de cruzime și nedreptate ireparabilă. Simți că pe undeva contribuia și el la această injustiție, deci avea o oarecare parte de vină, pentru că beneficiase uneori neințenionat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
rotile pe care stătea pompa de absorbție cu care Fima știa că se fac Întreruperile de sarcină prin aspirație. Stomacul i se strânse din nou la gândul sinistru că asta era de fapt un fel de clismă inversă și că feminitatea era o nedreptate ireparabilă. Și ce făceau cu fetușii? Îi puneau În pungile de plastic pe care Tamar sau el le aruncau la gunoi Înainte de Închidere? Hrană pentru pisicile vagaboande? Sau În vasul de toaletă, după care trăgeau apa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
aspră, și lângă care se afla măsuța cu rotile pe care era un set de instrumente sterile, dilatatoare, foarfeci de diferite mărimi, lame, ață și ace pentru cusut carne omenească, pensete, măști de oxigen și pungi cu ser fiziologic. Și feminitatea expusă acolo În Întregime, neavând nici un loc În care să se-ascundă, inundată În lumina puternică a lămpii din spatele medicului, ce făcea totul să pară roz ca o rană, poate ca gura știrbă a unui bătrân, din care se scurgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
prin telefon și că trebuia să vină personal să le primească de la doctorul Wahrhaftig. Vorbi cu amândouă cu un fel de supunere, de parcă le-ar fi greșit cu ceva. Era de acord cu Annette Tadmor care făcea haz de clișeele feminității misterioase, Greta Garbo, Beatrice, Marlene Dietrich, Dulcineea, dar considera că ea greșea aruncând mantaua misterului pe umerii sexului masculin: cu toții suntem cufundați În minciună. Cu toții ne prefacem. Dar adevărul gol-goluț e că fiecare din noi știe exact ce Înseamnă compasiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În schimb, ceilalți bărbați, cei ai experienței obișnuite de viață, bărbații regulii generale, să zicem, Întorc capul după femeile arătoase, le sorb din ochi, le contemplă Îndelung, le fac cu ochiul, le dezbracă din priviri. Asupra lor impactul inițial al feminității e vizual și, de multe ori, pur vizual ră mîne el pînă la capăt. Sintagma coup de foudre e de o mare forță plastică nu numai pentru că asimilează Îndrăgostirea la prima vedere instantaneității fulgerului, ci și deoa rece indică o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
comitentă a realului și a imaginarului În proximitatea iradiantă a aceleiași femei. Dacă vederea mi-ar fi dispărut la treizeci de ani, această hibridare perceptivă nu s-ar mai fi produs. S-ar fi ivit atunci o interiorizare vizuală a feminității la un alt nivel de subiectivitate. Pretind Însă că pot să devin și agentul unei percepții obiec tive. Mă simt În stare, adică, să mi dau seama cu destulă precizie dacă o femeie nou apărută În preajma mea e sau nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la adresa universului care, În cazul cu pricina, Începe cu tine, te omoară cu jeluirile, cu revolta lor mocnită Împotriva imperfecțiunilor de tot felul. Puține, prea puține izbutesc să facă din carențele Înfățișării lor pretext de tandrețe. Reușesc cele a căror feminitate profundă dă pe dinafară sau cele al căror intelect produce spectacol pînă la harul artistic. Nourul translucid al talentului lor aco peră restul. În anturajul meu, se arată Însă auroral și altfel de prezențe. Resimt de Îndată emisiile Înviorătoare ale
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Înrourează și cu inteligență. E istețimea fermecătoare a gesturilor mărunte, nu a mizelor capitale. „Frumoasă și proastă“, am decre tat cîndva Într-un poem, Însă acolo aveam sub ochi nu frumusețea, ci estetica mecanică a unei imagini corporale. Dar splendoarea feminității e vie, se preschimbă ocult În vibrații ce ajung pînă la mine, mă ating, epiderma mea le dă rezonanță. În cuvintele a treizeci de secunde, multe sau puține, detectez fără greș comoara. Iar pentru mine, foarte probabil cel mai limpede
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sprînceană, da’ p-aci, Îi plin de tălpile lor În tăt locu’... — Și pe la noi prin grădină? Întreba Lia. — Și p-acolo. Iar hierofania din 1953 nu putea fi decît feminină, cu o lumină dintr-o zare Într-alta a feminității, din apus la răsărit, căci Floare nu pomenea niciodată de strigoi, ci doar de strigi. Numai muierile erau În stare de tot felul de prefaceri și de rătăciri pe fața lumii noaptea ori pe scăpătat, cînd tărîmul de jos suie
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
spre sfîrșit, mă văd nevoit a reveni la paginile sale. Părții a doua a acestui opuscul i-am spus Epistolar - Schimb feminin de scrisori Între inițialele onomastice E și A. Reunite, cele două inițiale dau genericul pronominal și personal al feminității, o dau pe EA divizată În două personaje: o funcționară publică, E, arogantă, volubilă, irascibilă, altitudinară, dar vulnerabilă, și o voluntară, A, curioasă, blîndă, meticuloasă, senzuală, cooperantă, dar sceptică. Corespondența lor e amorsată de apariția neașteptată și absurdă În sine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
asemenea laudă, involuntar-jignitoare, presupunând un dispreț de macho față de femei, este irelevantă în plan literar. Este ca și cum cineva l-ar lăuda pe Alexandru Mușina că, în textele sale, nu face greșeli de gramatică. Culmea este că, la sfârșitul prefeței, obsesia feminității (mai exact, a femeității) revine, prefațatorul afirmând că poezia celor trei grații atrage și emoționează pentru că este „o poezie cu feromoni“. Cu alte cuvinte, au reușit autoarele să ignore ovarele, sângele menstrual etc., dar de feromonii lor, fie și poetici
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o țâță mare / Ce mă împroșca prea tare și cu nemiluita / În special cu apropo uri brânzite“. „țâțe împroșcând cu apropo-uri brânzite“ - iată o imagine care insultă înalta idee de țâță. Autorul ar trebui pedepsit pentru ofensă adusă însemnelor feminității. Pedepsit de exemplu cu interdicția de a se mai apropia la o distanță mai mică de un metru de purtătoarele acestor însemne. De altfel, Valentin Jantea se înfurie des și vituperează, împiedicându-se în cuvinte, împotriva celor din jur: „A
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a multor chestiuni. — Și Înainte astea te interesau. — Da, Înainte mă interesau. — Dar ea spune că dumneata compui acea mare lucrare la o milă pe minut. Ea râsese. Nu doar râsese, ci râsese strălucitor. În Angela te confruntai cu o feminitate senzuală fără cruțare. O și miroseai. Purta lucrurile ciudate, șic, pe care Sammler le observa sec, detașat și purificat, ca dintr-o altă parte a universului. Ce erau ăia, pantofi albi din piele de vițel? Ce erau colanții ăia - de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
țesălat, parfumat și antrenat. Aceste biete puștoaice poate că se hotărâseră să pută Împreună ca sfidare la adresa unei tradiții corupte clădite pe nevroză și falsitate, dar domnul Sammler considera că un rezultat neprevăzut al modului lor de viață era pierderea feminității, a respectului de sine. În repulsia lor față de autoritate refuzau să mai respecte vreo persoană. Nici măcar propria lor persoană. În orice caz, nu Îi mai voia pe acești cititori cu ghete mari, murdare și patos vital neajutorat de cățelandri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de frumusețea ei, niciodată dezvăluită, mereu sugerată de un gest sau o privire. Avea ochi negri, ca și părul, și, deși era o luptătoare kunoichi bine antrenată, dincolo de suplețea abia ghicită a trupului ei nu se putea bănui forța. Avea feminitatea tinerelor japoneze, asemănătoare unor statuele albe de porțelan, dar reușea să iasă mereu din această postură tradițională. Iar una din aceste ieșiri era râsul. Un râs de nestăpânit, ca o cascadă cristalină, care lui Oan-san Îi amintea de fetița care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
în sine i se păru obositor. Îi oferi ei fotoliul-sicriu și acceptă fără să se enerveze un refuz previzibil. Prefera să stea în picioare. Așa, lipsită de armătura ironiilor și gesturilor ei detașate, îi inspiră, dintr-odată, atâta lipsă de feminitate, încât i se păru incredibil faptul că între ea și Alex ar fi putut exista chiar și umbra unei povești. O idilă cu o fată băiețoasă și umilă ca un șoarece era mai degrabă de domeniul lui. El, David. Amatorul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
zbătea în vinișoarele de la gât, încât nimeni, nici măcar cel mai pervers dintre perverșii din public nu se uită la bucile ei perfecte. Nici o femeie nu remarcă micile imperfecțiuni privind epilatul în zona inghinală. Mariana murea încet, risipindu-și cu grație feminitatea, privindu-i cu ochii încețoșați, visând o liniște albă, o ceață caldă cu care va dansa până la sfârșitul veacurilor, o lumină care îi va gâdila buzele și pleoapele și sfârcurile și linia spatelui și vârful urechii și cerul gurii. Mariana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
acestui gentleman este contemplată de visătorul Corto Maltese. Spre acest maelström de pasiuni și crime comise în numele națiunii și al datoriei se îndreaptă un alt cuplu marin, acela al fraților Groovesnore. Pandora este prima dintre acele creații enigmatice ce dau feminității lui Pratt amprenta ei inconfundabilă. Aliaj de inocență și de senzualitate, Pandora este parte din fragmentul de memorie ce tulbură pacea demonică a stăpânului insulei ascunse. Drama lui Pratt știe să recupereze ingredientele melodramei, iar sunetul Pacificului are un ton
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
să realizeze partea murdară de care nici un război nu se poate dispensa. Cruzimea și ambiguitatea sunt culorile etice ale universului pe care Morgan îl traversează, conservând o etică de luptător dincolo de care se ascunde melancolia rimbaldiană a lui Corto Maltese. Feminitatea din acest text al lui Pratt desfide categoriile gândirii leneșe. Comandantul de navă este scindat între două ipostaze ce întruchipează măștile unui război în ale cărui secrete este inițiat Morgan însuși. Pe de o parte, Evelyn Cunningham, ofițerul auxiliar ce
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]