2,253 matches
-
ca și cum limitele fizice ale picturii erau ziduri metaforice de grădină și nimic din interior nu putea fi prezentat așa cum de fapt era, se comporta și se dezvolta. Fără Îndoială că pedanteria exagerată ni se pare astăzi una dintre cele mai fermecătoare calități ale artei medievale, și nu poți aduce nici o acuză pictorilor medievali timpurii că, În ciuda dorinței și a viziunii lor clare, nu au Înfățișat ceea ce oricum nu ar fi reușit să pună pe pânză, având În vedere lipsa tehnicilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
nativă pentru alcoolism: se îmbăta din ce în ce mai adesea și din ce în ce mai total. Fapt este că, într-o seară romantică, Vladimir și-a amintit cât de suav rostea Zoe diminutivul său de societate, Vlady, și din momentul acela îi remarcă logica și felul fermecător de a cugeta ("Königsberg e un nume nemțesc, deci problema podurilor s-a consumat la nemți!"; "Vai, cartea aia, pe cât e de groasă, pe atâta-i de stupidă!"). Vlady, în cele din urmă, s-a decis să o ceară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Luminii... Dar ascultați-o acum în fabuloasa configurație, în fabuloasa întocmire intonată de prietenul (ei, de prietenul, ce zic eu?), de fratele meu, preistoricul O'Piatră! Anume, ia ascultați! ridică degetul ca pe un diapazon care urma să emane sonuri fermecătoare și stranii: Făgăduiala spiritului unui corp din natură... Glăsuind primul verset, Profesorul se înecă de tulburare, trebuind să reia din nou: Făgăduiala spiritului unui corp din Natură este aidoma cu noima miezului acelui corp, sporită cu iuțeala razei de Lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nudă și splendidă, surâzând ciufulită peste umăr cu oboseala plăcută a dăruirii în priviri. O privește cum taie friptura în bucățele mici, pe care le mestecă în tăcere. Smaranda simte privirile lui și buzele ei se modelează într-un zâmbet fermecător. Te-ai gândit că tot ce pare acum solid și sigur, ar putea dispărea ca și cum nu ar fi existat vreodată? întreabă el fără nici o legătură cu cele discutate până atunci. Ce te face să spui asta? Am avut odată, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
îi singularizează printre ceilalți dansatori, dovadă numeroasele priviri fățiș admirative din partea celor așezați la mesele din apropierea ringului parchetat. Cele ale bărbaților ascund în spatele încântării afișate și un dram de invidie pentru norocosul care se bucură de compania unei partenere absolut fermecătoare. Alte câteva perechi se formează pentru noua melodie, dar ei revin la masă. De abia se așează, că un ofițer german se prezintă protocolar, cerând permisiunea să o invite la dans. Primește un refuz politicos. Un civil ce vorbește românește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe-atunci de la noi, el venit din sărăcia Siciliei, se opri În portul de amestecătură cosmopolită și nu mai plecă; la un an după aceea se căsători cu femeia care era muribundă acum, pe atunci tînără și de o frumusețe fermecătoare. Dar el bîntuit de mările și porturile lumii cu circiumile lor infame se sfîrși de tuberculoză la patru ani și ceva după asta, lăsînd după urma lui o fetiță În vîrstă de doi ani, pe Keti. Femeia era vădit Întristată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Nu, Stănescu Hristea Nichita nu era încă în orașul nostru o vedetă. Era, doar, un copil blond și corpolent, apoi un adolescent blond și frumos ca un zeu nordic, cum am zis odată, apoi un tânăr tot frumos, blond și fermecător, cu două însușiri care ne complexau pe noi, ceilalți: a) avea un succes formidabil în relația cu colegele noastre de la Liceul de Fete și b) scria versuri bășcălioase, ingenioase (numite mai târziu "argotice"). Mai târziu, când am văzut caietele sale
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
afect e la vedere. Pe când candidadul se dă de ceasul morții să-l convingă pe alegător că el e cel mai bun, mai potrivit locului, momentului, postului prin urmare, energic dar tandru în fotografie, înconjurat de copilași bucălați sau de fermecători adolescenți, în ediție îmbunătățită, pe când jocul fotografiilor crește, de la cutia de chibrituri la panoul întins de-a latul unui bulevard, anonimul alegător se rezervă, tainic, într-un temeinic proprietar de mister. Fie că știe de la început cu cine va vota
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
spectatori. Încleștarea celor doi, cu toată politețea mondenă a unor oameni care își întorc complimente cu aerul că de fapt nu dau doi bani pe părerea celuilalt, are ceva tăios și ireductibil. De o parte, un gînditor analitic de o fermecătoare facondă, Pascal Engel, supărat foc pe interlocutorul căruia nu-i iartă cinismul cu care șterge dintr-un gest distincțiile tradiționale ale filozofiei (adevăr-fals, sens-semnificație, valoare-nonvaloare, intrinsesc-extrinsesc, interior-exterior, limbaj-realitate), de cealaltă parte, un pragmatic incorigibil, rutinat, blazat și aproape obosit, care
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
a lui Alexandru Machedon că făcea, zice, ostași de ceară; îi punea în șir pe o tavă și îi topea și numaidecât, într-o clipeală de ochi, se topea oastea lui Darie împărat trimisă împotriva lui. Nevtinav era un mare fermecător, dar minunea ce s-a întîmplat alaltăieri tot n-ar fi putut-o face. "Romînul" a vorbit adevărul - se poate mai mare minune? Și încă așa de neted, așa de cu prisosință, încît articolul guvernamental care a văzut lumina zilii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce liceu, turnă vin în pahare și continuarăm masa. I se aduse și fetei o friptură. Nu-mi dădeam seama de ce, dar spre surpriza mea totul decurse ca și când am fi sărbătorit pe cineva. Dar pe cine? Fata avea un surâs fermecător și după primul pahar ochii ei adormiți se treziră și glasul i se auzi, inocent, când era întrebată dacă a mai văzut-o pe... o cunoștință comună, ce-a mai făcut de-atunci... (care atunci? am gândit eu) a fost
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vorbiți acolo? zise Matilda din sufragerie, cu acel fals protest al femeilor când aud că sânt vorbite de rău (consideră că nu sânt adevăruri cele auzite, ci simplu subiect monden de conversație). Ei, domnule Micu, cu o soție atât de fermecătoare ești așa misogin? Ion Micu nu era misogin, ci îi purta doar o ranchiună Ivonei și nu pentru că îi făcuse să-i dispară din bibliotecă Etica. Dar Matilda n-avea de unde să știe, fiindcă nu-i povestisem nimic despre prietenul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
născut învățat." "Nu cred că o să aibă timp, zise Micu cu o gravitate liniștită aplecat asupra peștelui. Învață sanscrita. Or, asta o să dureze până la adânci bătrînețe." " Nu i se pare verosimil să învețe cineva sanscrita," zise Clara cu un surâs fermecător. Și nu mai adăugă nimic, nu era o vorbăreață, dar simții un adânc regret că între mine și Matilda nu se țesuseră aceste fire nevăzute, sensibile și luminoase ca niște raze, cum se țesuseră între cei doi. Ei comunicau prin
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
oraș, ale cărei străzi îi aminteau de ea, în ale cărui parcuri se plimbaseră împreună, al cărui soare avusese o anumită lumină care le scăldase chipurile într-un anumit fel, printre copaci, colțuri de clădiri, poetice treceri prin liniște și fermecătoare grădini, poteci de dealuri printre turburătoare păduri! În altă parte! Departe, unde totul e nou și gonește amintirea și aduce uitarea. Revelația mea însă nu mă îndemnase la fugă. Deși adânc turburat, sufletul meu fusese greoi, robit unei puternice reprezentări
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fac mari, se pescuiesc și îi arunci direct pe jăratec, așa vii..." " Da, zisei, ce rafinament, am auzit, le prinzi în ei chiar svîcnirea vieții și o mănînci..." Ea chicoti și ca într-o fulgerare apăru și pieri surâsul ei fermecător, detașat parcă de restul chipului, ca să-i rămână apoi gura ușor întredeschisă, într-o perplexitate la fel de părelnică, protestând cu o brutalitate spontană, repede și ea reprimată: Da' de ce să nu-i mănânci, dacă bagi cuțitul în ei e o cruzime
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu tâmplele în mâini, nu se sfia să arate că era inspiratorul subalternului lui de la orășenesc. Dar era?" Cine dracului poate să știe?!" murmurai. "Vezi? zise cerând parcă protecție. Vezi?" repetă și întrebarea ei se formulă ca un timid și fermecător reproș, ca și când eu ași fi susținut contrariul, că aceste enigme puteau fi descifrate, vârâte într-o simplă formulă, cum ar fi lipsa de imaginație a unor creiere joase în stare să se lase târâte de primul isteric care i-ar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
albe, ca și de dinți. ― Mi se pare că solda cam lasă de dorit pentru operații din astea, mormăi el. ― Mai ales că trebuie să-ți vedem mutra la sculare, Drake. Era meditehniciana care vorbise: fără nici un dubiu, cea mai fermecătoare dintre membrii acestui echipaj, dar până deschidea gura. ― ' Te-n cur, replică cel în chestiune. Se uită la ocupantul unui alt cheson care tocmai se deschidea.) Hei, Hicks, ești de acord? Hicks era caporalul șef al grupei și comandantul secund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
anume doctor Ling. ― Chester Ling, preciză Burke, ciocănind în tub cu o unghie, fără a provoca nici cea mai mică reacție a creaturii din interior. Erau trei medici la Hadley, Ling era chirurg, cred. Și ce zice el despre această fermecătoare creatură? ― Că a fost extrasă chirurgical, înainte de sfârșitul procesului de implantație a embrionului, după, abandonarea metodelor de intervenție clasice. ― Oare de ce? Gorman era interesat de specimen ca și ceilalți, dar inspecta în continuare sala. ― Fluidele sale vitale dizolvau instrumentele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
sfâșie umbră întunecoasa a nopții și luna solitara apare la orizont"26. "Zilele sunt ca niște copii ai timpului, pentru că ziua următoare, cu tot ceea ce conține ea, este procreata de cea anterioară"27. "Ce prețuiesc mai mult poeții, decat glasul fermecător al privighetorii într-un luminiș solitar, în noaptea liniștită de vară sub lumina dulce a lunii?"28. "Tabloul" elementelor și forțelor naturii folosit ca mijloc de expunere în discuția sublimului dinamic: Stânci îndrăzneț suspendate și amenințătoare, nori de furtună îngrămădiți
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
poate, palidă... Ganea și generalul îl priviră uimiți pe prinț... — Cum, adică, Nastasia Filippovna? O cunoașteți pe Nastasia Filippovna? întrebă generalul — Da. Nu-s în Rusia decât de-o zi și de-o noapte, dar o cunosc pe această făptură fermecătoare, răspunse prințul și le povesti pe loc întâlnirea cu Rogojin și tot ce aflase de la acesta. — Grozave noutăți! exclamă generalul, care se alarmase iarăși după ce-l ascultase foarte atent pe prinț. Îl fixă pe Ganea cu o privire iscoditoare. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
al ei! Ferdâșcenko îl luă de braț pe general și-l conduse. — Ardalion Alexandrovici Ivolghin, rosti cu demnitate generalul, înclinându-se și surâzând, soldat bătrân și nefericit, capul acestei familii care nutrește fericita speranță de a câștiga o atât de fermecătoare... Nu-și încheie tirada; Ferdâșcenko trase iute în spatele lui un scaun și generalul, având picioarele întrucâtva slăbite în aceste momente de după luarea prânzului, se lăsă sau, mai bine zis, se prăbuși pe scaun; însă incidentul nu-l intimidă câtuși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
primești, o rărești cumva și cu vizitele pe la alții. Și totuși... hm... mi se pare că nu credeți... De altfel, de ce nu l-aș introduce pe fiul celui mai bun prieten al meu, al tovarășului meu din copilărie, în această fermecătoare familie? Generalul Ivolghin și prințul Mâșkin! O să vedeți o fată încântătoare, de fapt nu una, ci două, chiar trei fete, podoabele capitalei și ale lumii bune: frumusețe, educație, orientare... problema feminină, versuri, toate acestea reunite într-o fericită și variată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Pe lângă aceste persoane, care alcătuiau grupul cel mai de vază și mai impozant, mai erau prezenți câțiva musafiri mai tineri, strălucitori și ei prin calitățile lor remarcabile. Pe lângă prințul Ș. și Evgheni Pavlovici, din această categorie făcea parte celebrul și fermecătorul prinț N., fost seducător și cuceritor al inimilor de femei din toată Europa, om ajuns acum la vreo patruzeci și cinci de ani, dar arătând încă excelent, povestitor extraordinar, posesor al unei mari averi, de altminteri aflată într-o oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile mitropoliților Varlaam și Dosoftei), Învățăturile lui Neagoe Basarab, Diregătoriile bunei creșteri, Povestea vorbei și fermecătorul tezaur al proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai bine de un secol, singurele publicații ce formau hrana spirituală a societății vechi românești) au deschis larg ferestrele unor noi orizonturi culturii noastre, aducând în câmpul preocupărilor și elemente științifice și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile mitropoliților Varlaam și Dosoftei), Învățăturile lui Neagoe Basarab, Diregătoriile bunei creșteri, Povestea vorbei și fermecătorul tezaur al proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai bine de un secol, singurele publicații ce formau hrana spirituală a societății vechi românești) au deschis larg ferestrele unor noi orizonturi culturii noastre, aducând în câmpul preocupărilor și elemente științifice și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]