2,832 matches
-
eu, Și-o bufniță hâdă ce cânta trist în noapte... Genunchii mi-ardeau încălzind gheața rece, Ce inima-mi frântă -nvăluise-n amurg, Îl vedeam printre paturi alene cum trece, Privind cu tristețe spre vieți ce se scurg... L-am privit fermecată, murmurând rugăciune, Am ținut strâns la piept capul pruncului meu, În genunchi am tăcut cerând o minune, Căci pe creștet aveam mâna lui Dumnezeu. „Tu să crezi în minuni, căci minunea există! Iar în cer vei găsi peste vreme un
DE VORBĂ CU DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375876_a_377205]
-
câteva pagini acestor ani de care nu se mai poate vorbi în prezent. Pare un paradox, fiindcă mijloacele și modalitățile de educare s-au înmulțit exponențial. În ce mă privește, copilăria rămâne, ca pentru toți trăitorii de pe acest pământ, tărâmul fermecat, de care ne aducem aminte la orice vârstă cu bucurie și nu fără melancolia lucrurilor dispărute pentru totdeauna. Retrăim copilăria la un alt registru, cu copiii și mai ales cu nepoții noștri. Aș spune că această etapă este fericită fiindcă
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
unchi la tușici. Ce sunt copiii? Decât inimi care bat ca să fim noi toți fericiți de zâmbete, de șotii și de miile de bucurii pe care din inocență le fac. Ce sunt copiii pian sau vioară ? Ori poate un nai fermecat ce cântă cu măiestrie în fiecare zi altă melodie? Ce sunt copiii? Decat dorința noastră firească de-a ne vedea iarăși pe noi crescând precum un copac ce se umple de ramuri ce ne bat vesele-n geamuri, ce-n
CE SUNT COPIII? de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375895_a_377224]
-
oaspeților cu pâine și sare de către amfitrioni, costumați tradițional, care ne-au oferit o cină copioasa cu feluri de mâncare tradițională, pregătită cu grijă și multă pricepere. Nu a fost neglijată nici hrană spirituală, fiecare primind, la introducerea în grădina fermecata, un poem scris de dna Mariana Popa sau de dna Ligya Diaconescu, precum și câte un aforism că deșert, din bogată carte a înțelepciunii populare românești. Eu am nimerit un poem al doamnei Ligya Diaconescu, „Trăire”, care m-a impresionat prin
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
raze delicate, mătăsoase, învăluind ființele din jur cu lumină blândă și acea căldură care trezește la viață și bucurie.Din pletele sale aurii împrăștia un parfum amețitor,făcându-i pe cei din jur să se simtă ca în niște grădini fermecate, unde florile cântă ca sirenele și se învârt într-un vals amețitor cu îmbrățișări și sărutări pătimașe. Veți zice că vrăjitorul radia droguri. Nu, razele lui nu erau droguri. Aceste visări stimulau optimismul, dragostea de viață și puterea de creație
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
înfiptă între coaste mândru că n-am scăpat niciodată în noroi crucea pe care urma să fiu răstignit amețit de simfonia minciunilor fulgurante de sub cupola himerei vrăjit de zigzagul clipei lunecoase prin fluviul de cuvinte mușcat de o singurătate turbată fermecat de cântecul de sirenă al deșertăciunii și de potecile basmului în care m-am rătăcit mângâiat de neant și ispitit de zâmbetul colorat al iluziei găunoase tânjind cu petulanță după o străfulgerare de absolut și o așchie de liniște ... Citește
MIHAI MERTICARU [Corola-blog/BlogPost/376074_a_377403]
-
compliment, Ursuz! Sunt mândră că mă compari cu luna de pe cer! - Aveți inima plină de viață și binedispuneți pe oricine... - Adică de gheață, vrei să spui! - îl corectă ea zâmbitoare, în timp ce-și aranja părul bălai în fața unei oglinzi fermecate. - Alteori ardeți ca o flacără vie! - Oho! - Sunteți atât de gingașă și atrăgătoare că suciți mințile nu numai ale neamului nostru vampiric, ci și ale celui omenesc. - Ursuz, de când ai căpătat tu limbariță!? - îl înfruntă ea. - În fața chipului tău strălucitor
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
peste el încep să cadă, În liniște de nefiresc, Steluțe albe de zăpadă, Pornite din înalt ceresc. Un ultim cri... mai lasă somnul Să-nțepe zarea albă toată. Cu gându-apoi alerg spre Domnul Și Maica Lui Imaculată. Mă-ndrumă steaua fermecată Și pruncul îl ascult cum plânge, Spre primavara luminată, Când de pe cruci picură sânge. Un sânge ce renaște viața, În spirite și în natură. Același ce topește gheața, În suflete și dă căldură. Sub care iarba germinează, Pârâul apa-și
VIS DE IARNĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376697_a_378026]
-
și-n suflet... Lacom savurez întinderea de frumuseți! Lăsate în urmă, avid peste poate, absorb altele noi fără nici o măsură! Imponderabil mă simt! Plutesc între cer și pământ, gata-gata să mă cred fir din firea divină! La Trei Brazi, cuprind fermecat preajma... Miresme și cromatică dau veste c-a venit toamna... Răgazul înfericirii mele va să se dilate odată ajuns la Poiana Secuilor. Traseul mă coboară printr-un drumeag maroniu de pământ, pătruns pe-alocuri de vârfuri de piatră lustruită de
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
Viștișoara. Într-o ambianță de mare sărbătoare, poeta Mariana Popa și-a întâmpinat invitații îmbrăcată în costum național, oferindu-le de bun venit tradiționala pâine cu sare. Nu a fost neglijată nici hrana spirituală, fiecare primind, la introducerea în grădina fermecată, un poem scris de dna Mariana Popa sau de dna Ligya Diaconescu, precum și câte un aforism ca desert, din bogata carte a înțelepciunii populare românești. Toată lumea a savurat cu mare plăcere felurile de mâncare, gătite cu deosebită grijă, foarte gustoase
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
și calendare. Ca să nu mai pomenim de mulțimea tablourilor copiate și litografiate la infinit! Începutul l-a făcut pionierul fotografiei în alb-negru, Ansel Adams, care la vârsta de 14 ani a întreprins o călătorie în această zonă și a rămas fermecat de frumusețea peisajului. Cu camera de fotografiat complicată din acele vremuri, un cadou din partea părinților, a imortalizat imagini care au traversat secolele și au făcut istorie. Așa se face că prăpăstiile, văile și coloșii de granit din Yosemite decorează până în
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
noroc ca să dai de capricioasa poiană înfundată în inima pădurii Bradului. Căci era cochetă și schimbătoare poiana asta, a treia, ca primăvara însăși. O astfel de călăuză era mama, chiar dacă nici ea nu deținea garanția absolută a adresei locului aceluia fermecat, coborât parcă din povestea Dumbrăvii Minunate, ca poiana Lizucăi. Era un loc magic, împovărat de belșugul de ghiocei, ca de un covor alb, dar nu de la zăpadă. Poiana a Treia era adresa sigură la care parcă toți ghioceii zonei noastre
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
Numai așa vei găsi calea deschisă de la inima ta spre inima oamenilor. E ca o invitație de a păși în Carte ca-n Țara Minunilor. Spațiul de grație al bibliotecii, cu încăperile destinate copiilor, este un colț dintr-un tărâm fermecat. Aici poți face cunoștință cu pe Micul Prinț coborât de pe planeta lui necunoscută, un asteroid, unde stelele râd și o floare fără de seamăn pe lume, cu doar patru spini își pregătește cu grijă veșmântul ca să bucure ochiul. Pe Habarnam și
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
Acasă > Poezie > Cântec > 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Primul meu institut muzical în care am studiat a fost „Cârciumioara fermecata” a tatălui meu Ilie Voican (în Bălcești de Vâlcea, pe malul Oltețului), cârciumioara fermecata de altădată, pe care as numi-o „MICUL ATENEU” al țăranului român, unde am ascultat pe cei mai minunați instrumentiști și rapsozi ai cântecului popular. Ei
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Primul meu institut muzical în care am studiat a fost „Cârciumioara fermecata” a tatălui meu Ilie Voican (în Bălcești de Vâlcea, pe malul Oltețului), cârciumioara fermecata de altădată, pe care as numi-o „MICUL ATENEU” al țăranului român, unde am ascultat pe cei mai minunați instrumentiști și rapsozi ai cântecului popular. Ei mi-au trezit în suflet dragostea pentru muzica și poezie. Doamne, cântau cu atâta
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
mei dascăli în a-nțelege și iubi muzică populară. Le-am compus melodii cu-o neprețuita dragoste și venerație. Când am început să scriu aceste melodii, auzeam vocea de înger a mamei Elisaveta (Netă), care-mi fredona cu glasul ei fermecat ritmuri duioase ce păstrau în ele căldură unui suflet minunat, fiindu-mi un îndemn real de-a nu lasă uitate florile melosului vâlcean și gorjenesc, adevărate nestemate ale cântecului oltenesc. Accesați: LUNA, ZÂNĂ MEA CEA BUNĂ 50. 003 - Luna, zână
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
eu! - Deci tu ești năluca legendară care a înspăimântat turcii în bătălii!? Legenda ta va muri odată cu tine! - Dacă nu vă întoarceți, veți cunoaște furia mea! - ridică acesta paloșul care străluci în razele lunii. - Nu mă tem de paloșul tău fermecat! - îl irită căpitanul ca să-l atragă în cursă. Paloș pluti prin văzduh și coborî în fața îndrăznețului căpitan. Arnăutu își feri ochii de acea văpaie orbitoare, apoi puse mâna pe o suliță. - În zadar, căpitane! Sunt nemuritor! - râse Paloș. În acel
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
pocalul! Susură de zor izvorul chiar în poala unui munte Și adună-n strunga vremii ”oile cele cornute”, Ciute-și scutură piciorul unde iarba e mai deasă Să cresca în zorii zilei, cât mai verde și frumoasă! Dintr-o liră fermecată câtă-n codru un fecior Curg pe rând din ea poeme, însoțite de un dor, Noaptea, în veșmânt de gală îl ascultă și oftează Are dreptul să îl țină lângă dansa cât visează... În decor apar și norii ce-s
NOAPTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372197_a_373526]
-
Toate Articolele Autorului "Teodor Dume privește moartea, albă, ca pe o perioadă a copilăriei. Nu întâmplător tata și bunicul apar atât de des. Și nu o privește cu ochiul circumscris unui fatalism inexorabil, ci cu ochiul credinței ingenue a copilului fermecat de taină. Moartea e mai degrabă o grădină plină de lumină în care se perindă chipuri cunoscute, decât un tărâm lugubru și întunecat. Fluturele însuși este un simbol al efemerității, iar această trăsătură, atât prin titlul cărții cât și prin
CĂLIN SĂMĂRGHITAN DESPRE CARTEA; MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372200_a_373529]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > FRAGMENT DIN POVESTIREA "HORA" Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1343 din 04 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului HORA Fermecata horă care a dispărut...Frânturile imaginilor ce au zburat, le-am prins din zborul lor prin Timp și le-am așezat cu grijă aici. Mă tem de cariile Uitării și mă grăbesc să vi le redau pentru îndelungă păstrare. Eu
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
CU TUȚA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului NICULAE ȘI CU TUȚA Niculae și cu Tuța Au plecat cu săniuța - Amândoi colegi de școală - Pe drumeagul ca o coală, Prin pădurea fermecată, În zăpadă îmbrăcată. Zurgălăi în hamuri sună, Caii-s buni, și vremea-i bună! Chiciura în pomi sclipește Și în soare se topește. Iepurii, ca să se joace, Ies pe câmpuri în cojoace. Veverițele, și ele, Sar prin arbori, în flanele
NICULAE ŞI CU TUŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376196_a_377525]
-
o-nfioara, Cănd din izvor se-adapa cu sarutatrea-i caldă, La fel sufletu-atins de iubirea ce-o-'mpresoara, Reverbereaza-n cercuri, cănd al ei fulg se scalda . Prin funii roșii, fine, ca firul de mătase, Un macrounivers de carne e hrănit . Licoarea fermecata ce inima îți coase O aură regeasca... zbori către infinit ... Atunci... în toate universurile clipesc stele , Cu prima , unica, poveste de iubire... Doar o privire și-un surâs mă ridicau la ele, Iar curcubeele pe fată-mi veneau spre arcuire
CE E IUBIREA ?... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376213_a_377542]
-
zile importante din calendar. Nanismului funciar al vremii înfățișate în roman îi contrapunctează măreția feerică a Naturii (“vindecătoare de nevroze” - Al. Macedonski) în panorame construite sadovenian, cu un extraordinar simț al amănuntului pitoresc, propriu ochiului avizat, ori pur și simplu fermecat de frumusețe. Grigore Gociu este, vocațional, un om al spațiului paradisiac românesc, un copil “zolist” al naturii în care s-a născut și care i-a pecetluit existența. Cunoscător calificat al acestui mediu, al geografiei românești în genere, el dezvăluie
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
cută, Sub cireșul nins încă mai visez, A strigăt odaia, eu eram doar mută Recompun esența ce îmi este crez. Ropotul de cai și o șa în vânt E atâta verde, ei și-au luat avânt Aladin și-arată lampa fermecată Basmele se scriu parcă înc-odată! Am strivit tăcerea, fără argumente Și am pus pe șei clipe repetente Le-am dat frâu și aripi pentru a zbura În acest poem, spre inima ta... 20 iunie 2015 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Am
AM STRIVIT TĂCEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379702_a_381031]
-
26 februarie 2016. N-oi ști vreodată când și dacă, Privinu-ți chipul în oglinzi, Cauți un zambet ca să-mi placă, Haine ca să-ți șadă bine, Atunci când brațele întinzi Spre mine. N-oi ști nici dacă-i adevăr, Când spui cuvinte fermecate, Trecându-mi mâinile prin păr, Pe când lascivă mă privești, Sau dorință-i de păcate Omenești. Dar pentrucă acuma ești Atat de caldă și frumoasă, De stele uit și de povești Și știi desigur, e firesc, Nici de altele nu-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]