3,694 matches
-
puțin populate de fantasme, temeri, dorințe sau alte afecte venind de foarte de departe. În această privință, este interesant de notat că "figurile" tele-realității, ca și cele, într-un mod mai general, ale foiletoanelor de televiziune, cele ale diverselor reuniuni festive (parade, carnavaluri, spectacole de sunet și lumini, spectacole folclorice), fără a uita filmele și jocurile video, rejoacă personaje carnale, instinctuale, sangvinice, exprimând în același timp partea bună și pe cea rea a lucrurilor umane. Pe scurt, nu mai tinde să
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
vedea în aceste exagerări sau erori modalitățile contemporane ținând de ceea ce Gilbert Durand numește "mitemele" ce constituie etapele inițiatice în care căderile, pedepsele și tribulațiile diverse sunt tot atâtea încercări ce precedă "reintegrarea" sau "iluminarea"102. Și fie în reuniunile festive sau în efervescentele parade muzicale, fie, de asemenea, în viața cotidiană, în fericirile și nefericirile suscitate de afecte, regăsim fără îndoială figurile ce caracterizează cursul inițiatic. Cruzimea are aici partea ei, ea exprimă încercările sufletului și ale corpului pe care
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
accentul pe demersul inițiatic: a ieși din sine pentru a face loc acestui "divin" care este mediul natural și social. A ieși dintr-un sine îngrădit în identitatea lui, funcția lui, ideologia lui, profesia lui, pentru a participa, în momentele festive sau în banalitatea vieții comunitare, la figuri atemporale, arhetipice ce ghidează demersul într-o căutare spirituală niciodată încheiată. Există vacuitate în atmosfera epocii. Con-simțire la lume ca loc matricial. Creuzet unde se elaborează un raport la celălalt punctat. Nu plinul
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
-se către celălalt, este un mod de a-și muri sieși. Depășire a ceea ce înțelepciunea antică numea "filantie", iubirea oarbă de sine. Și, prin urmare, intrare într-un proces de metamorfoză pentru care călătoriile inițiatice, diversele căutări ale Graalului, efervescențele festive în care "ne facem de cap" sunt ilustrări excelente. Acest lucru face grandoarea umanității. Este ceea ce pune în evidență metafora drumului incert: a înfrunta moartea, a o integra homeopatic în viața de toate zilele. Moarte simbolică prin care ne integrăm
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Ora 4 venit Boerescu. A văzut câțiva miniștri, care însă, cu excepția lui Wight, nu s-au pronunțat. Seara scris. Enorm de multe depeșe, încă nici una din străinătate. Astăzi cald. Telegrafiat lui papa. Luni, 16/28 martie Vreme splendidă. Orașul împodobit festiv. Ora 10 Slăniceanu la mine. Ora 11 cu Elisabeta la Mitropolie. Te Deum, toate autoritățile de față. Jumătate de oră în stradă, enorm de aglomerat. Ora 12 înapoi. S-a ținut de asemenea un Te Deum pentru Alexandru II. După-amiaza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Presa este în întregime favorabilă. După-amiaza și seara delegații și demonstrație cu torțe. Ovații. Mers cu trăsura prin orașul iluminat, până la ora 10. Bucurie enormă. Primit 400 depeșe. Marți, 17/29 martie Vreme splendidă, foarte cald. Orașul din nou împodobit festiv. Ora 11 primirea corpului de ofițeri în sala tronului, unde de asemenea drapelele, eu țin un cald discurs. Toți ofițerii ne aclamă. După aceea defilează trupele, totul pe jos. Elisabeta e la fereastră, enorm de multă lume, ținut până la ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Palat, acolo primit la ora 5, în uniformă austriacă, pe feldmareșalul Bauer; îmi aduce o scrisoare de felicitare de la împăratul austriac, apoi mi-i prezintă pe cei trei ofițeri ai săi. Ora 6, coroanele sunt duse de către guvern, în procesiune festivă, la Mitropolie. Ora 8½ mare retragere cu torțe și aducerea drapelelor întregii armate la palat. Camera a votat ordinul Coroana României. D. Brătianu a mai venit încă la ora 9 la mine. Duminică, 10/22 mai Vremea e foarte amenințătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la palat. Miniștrii etc. Dejunat. Ora 2 procesiune sărbătorească pe bulevard, care e cu totul magnifique: 40 trăsuri. Ia parte întregul comerț, durat două ore, vreme minunată. Ora 6 dineu de gală, generalul Bauer, Aladro (Spania), 50 persoane. Seara teatru festiv, totul iluminat. Ploaie. Marți, 12/24 mai Ploaie torențială, rupere de nori. Contramandat parada, după ce trupele s-au udat până la piele. Ora 4 la palat, D. Brătianu la mine, Slăniceanu, Cernat. După-amiază rămas în palat. Toarnă toată ziua, distrugeri enorme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
municipalitate pentru noi. Plecarea din nordul Italiei Duminică, 3/15 aprilie. Plecarea din Sestri și Genova. Vreme mohorâtă, mai târziu ploaie. Elisabeta la ora 8½ la familia Solms. Ora 9 dejunat cu Leopold. Ora 10 cu el la biserică, binecuvântare festivă, până la ora 11½. Bamberg și familia Solms au venit să-și ia rămas-bun. La dejun Santi-Vardi și Villa, un elev al primului. Ora 2 plecat la San Pier d’Arena, acolo enorm de multă lume, Durazzo, Spinola, Pallavicini, Rocca, prefectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
care ține toată ziua. Ora 10 primit pe Teriachiu, ora 10½ pe maiorul francez Meunier, ora 11 pe ministrul Stătescu. Ora 2 la Palat, venit Sturdza, decis că sfințirea de la Curtea de Argeș se va amâna cu 8 zile. Pregătit totul, foarte festiv, vremea este însă prea rea. Ora 5 la Cotroceni. Primit pe Wight, care a fost numit ambasador la Constantinopol. Își ia rămas-bun de la mine. Seara scris. Vânt puternic. Răcit. Sinaia Sâmbătă, 4/16 octombrie. București-Sinaia. Vremea mult mai bună. Răcit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în cărțile de rugăciune (spaniole și italiene), ele fiind dedicate sărbătorilor evreiești. La fel ca Nehemya Hayim, spre sfârșitul vieții a vizitat Eretz Israel, dar, spre deosebire de acesta, Pardo s-a stabilit în Țara Sfântă. Plecarea sa a fost un eveniment festiv, iar aprobarea coreligionarilor din Sarajevo este amintită în pinkas-ul comunității. Prezent în mai multe locuri în același timp, evreul nu uită niciunde și nicicând să se raporteze la sine. „Cunoaște-te pe tine însuți” e suprema deviză a civilizației sale
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
e liber să plece, dar prietenul român să nu mai dea ochi cu el. în coloană de marș am mers la Mitropolie, am ascultat serviciul divin și apoi ne-am întors iar la cămin. După amiază s-a ținut ședință festivă. A luat parte și profesorul Găvănescul. S-au cântat cântecele noastre cunoscute până atunci și au vorbit câțiva inși. A impresionat mai mult decât toate, cuvântarea simplă și răspicată a bătrânului Cristache Solomon de la Focșani: în fața primejdiei, care amenință să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
apărut. I. Te rog să primești, personal, mulțumirile mele pentru grija pe care tot timpul tipăririi ai avut-o ca și pentru ajutorul material acordat, fără care această carte nu se putea tipări. II. Rog deasemeni, ca într-o ședință festivă, să se citească ordinul de înaintare a lui Pătrașcu și în același timp Corneliu Georgescu, Comandant al Bunei Vestiri și Dumneata Șef al Regiunei, să strângeți mâna în numele meu camarazilor: Aurel Bozdog, Fleșeriu, Traian Chirilă și Pavel Chirilă, care au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zi a fost sfințită troița înălțată de Societatea „Ginta Latină” lângă biserica Constantin și Elena din Iași. - Cu prilejul aniversării a 73 ani de la Unirea Basarabiei cu Țara, la 27 martie, tot la Muzeul Unirii a avut loc o adunare festivă. Vorbitorii au reliefat rolul pe care l-au avut unioniștii de frunte: Pan Halippa, C-tin Stere, Ion Inculeț, Al. Marghiloman, Ion Pelivan. - În ziua de 28 martie, în sala Casei Universitarilor s-au ținut două conferințe: Anularea pactului Molotov-Ribbentrop
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
presă cu tema: Situația învățământului și culturii la românii sud-dunăreni. 23-IV Festivalul pe poezie la Uzdin-Voevodina „Drumuri de spice” 25-26-IV Participarea la Simpozionul sub egida Vetrei Bănățene: Totul pentru Patrie. 13-V La școala generală nr. 3, într-un cadru festiv asigurat de directorul școlii, Prof. E. Maximiuc, s-a înmânat Diploma de Onoare prințului Dimitrie Sturza (Elveția) și preotului Radu Mironovici (Germania-Baden Baden). 12-V Înmânarea Diplomei de Membru de Onoare Prof. George Uscătescu (Spania), la un ceremonial oferit de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de Istorie și Civilizație Europeană a fost comemorat Procesul Memorandiștilor. Au expus în temă: dr. I. Saizu, Prof. C. Gh. Marinescu, acad. Șt. Pascu, Prof. V. Cristian, lect. D. Burghele, dr. V. Bejan. 30-V Ionel Humiță a înmânat în cadrul festiv de la Primăria Municipiului, Diploma de Membru de Onoare profesorului George Emil Palade, laureat al premiului Nobel. 11-VI Redacția Curierul Ginata Latină, la comemorarea a 105 ani de la trecerea în neființă a lui M. Eminescu, a oferit la Muzeul Copou
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
editat în dialect un calendar și difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995, la Valdarsa s-a constituit „Soborul istroromânilor” și „Asociația de amiciție italo-română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istroromânilor americani, Louise Belulovich și Roberta Belulovich, amândouă stabilite la New - York însă originare din satul istro-român Suchnevița. Ele nu au venit ca turiste, ci
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Stroe, flăcăul care confecționa “condeie” și observatorii); “Scrisoarea III” de M. Eminescu (solul, Baiazid, Mircea cel Bătrân, observatorii); “Stejarul din Borzești” de E. Camilar (Ștefăniță, Mitruț, moldovenii, tătarii, observatorii) etc. Aceste mici scenete au fost interpretate În clasă, În sala festivă În prezența părinților, la grădinița din apropierea școlii. Pentru a crea atmosfera epocii am procurat costume de la Teatrul Național sau și-au confecționat copiii costumele cu ajutorul părinților sau bunicilor. De un real succes s-au bucurat jocurile de competiție ( de obținere
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Roxana Lupu Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93551]
-
reprezentațiile copiilor. Pe lângă explicațiile referitoare la Întreita semnificație a zilei de 10 Mai, cei care au luat cuvântul au ținut să mulțumească autorităților școlare (Ministrul Instrucțiunii, revizorii școlari) care și-au dat tot concursul la punerea În practică a programului festiv, „ca să arate și că cel mare și cel mic e chemat să sădească adânc În inimile copiilor cea mai sfântă datorie: Dragostea de țară” . Documentele de arhivă ne fac cunoscut, spre exemplu, programul sărbătoririi zilei de 10 Mai 1899 de la
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
de manifestări și implicațiile rezultate din organizarea lor, aceste activități au reprezentat, Într-un mod aparte, o posibilitate de afirmare a unor cadre didactice și mai ales un prilej de bucurie pentru elevii școlii românești, care gustau din plin momentele festive.
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
completă a peleri najelor, transformarea lor în pură mecanică rituală, cuplată cu valul de neînțelegere și ironie care vine din partea mass- media, depășită de fapt de amploarea și complexitatea fenomenului, riscă să „secularizeze” din interior pelerinajul, în sensul pierderii dinamismului festiv al sărbă torii și anulării timpului sacru, suspendat, al ritualului. Afirm toate acestea și pentru că pelerinajul constituie pe undeva șansa unei părți din societatea noastră care ar dori să intre complet în (ultra)modernitate fără să se piardă complet. La
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
folosirea lor. Foarte sugestiv, cei de la restaurantul „împinge tava”, aflat chiar vizavi, au blocat toaleta proprie cu un scaun mare, pe care era poziționat un carton mare pe care stătea scris „defect”. Dar același restaurant nu ezita să organizeze „mese festive pentru pelerini”, după cum declarau doamnele vesele și harnice ca niște albine care lucrau acolo. 2010 Mănăstirea Cernica, aprilie 11 aprilie 2010 Pelerinajul automobilelor. Costume populare, nuga și halviță. Un rând atât de liniștit. Sarmale cu rezervare. Rugăciunea prin intermediar. Sacrul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
primească simplu și direct hrana, fără să spună mai întâi că „nu este nevoie, dați altora mai înfometați decât mine” etc. La final, sunt lăudate compoziția, aroma, gustul preparatelor, iar faptul că alimentele sunt consumate într-un cadru comunitar și festiv este remarcat și el de fiecare dată. Am surprins și cazuri în care erau sancționați verbal foarte prompt cei care nu mulțumeau sau nu foloseau formulele rituale consacrate : „Bogdaproste, să fie de sufletul morților”. Încă din primele cercetări de teren
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Pe vremea aceea Kremlinul îl mai lua în serios pe Nicolae Ceaușescu, Și iată că în acele împrejurări încordate, președintele român, neangajat direct în confruntarea intergermană, neîntrebat, dar aparent interesat, a inserat în discursul acela infinit, ținut la o ședință festivă la Academia Ștefan Gheorghiu, câteva fraze remarcabile. (Citez) Dezmembrarea unor state, divizarea arbitrară a unor popoare sunt prezentate, de asemenea, drept expresii ale unor necesități istorice, iar rezultatele unor asemenea situații artificial create sunt teoretizate și interpretate ca un proces
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
plănuit sărbătorirea lui Ștefan cel Mare, la Putna, cu ocazia Împlinirii a patru secole de la Întemeierea mănăstirii. Amânată din cauza „evenimentelor“ (izbucnise războiul franco-prusac), festivitatea avu loc la 15 august 1871, iar A.D. Xenopol, ales prin concurs, a rostit atunci cuvântarea festivă de rigoare, citind un text ce avea să rămână În patrimoniul clasic al culturii române. Ideea de bază era: să se caute la slăvitul mormânt inspirație pentru regenerarea colectivă. Asemeni lui Kogălniceanu la Academia Mihăileană, Xenopol vedea În marele ctitor
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]