2,339 matches
-
asemenea și produse secundare deosebit de valoroase, peste 90% din pieile folosite în industrie și 75% din gunoiul de grajd produs de toate speciile. Creșterea bovinelor prezintă importanță și prin contribuția la creșterea eficienței economice datorită faptului că folosește judicios furajele fibroase și suculente, precum și a tuturor produselor secundare din producția vegetală. Pentru încurajarea creșterii taurinelor în fermele organice din România, în perspectivă, se impun următoarele măsuri: dezvoltarea bazei furajere, prin îmbunătățirea și exploatarea rațională a pajiștilor naturale și cultivate, sporirea suprafețelor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
g, iar între 12-18 luni, de 450-500 g. Hrănirea tineretului femel de prăsilă trebuie să urmărească dezvoltarea maximă a tubului digestiv și a celorlalte organe interne, a osaturii și musculaturii. De aceea, rațiile administrate vor cuprinde cantități din ce în ce mai mari de fibroase și suculente pe măsură ce tineretul înaintează în vârstă, iar concentratele vor intra în cantități moderate atunci când fibroasele și suculentele sunt de calitate slabă. Tăurașii destinați pentru prăsilă vor fi hrăniți mai abundent decât femelele și trebuie să realizeze de la naștere la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
dezvoltarea maximă a tubului digestiv și a celorlalte organe interne, a osaturii și musculaturii. De aceea, rațiile administrate vor cuprinde cantități din ce în ce mai mari de fibroase și suculente pe măsură ce tineretul înaintează în vârstă, iar concentratele vor intra în cantități moderate atunci când fibroasele și suculentele sunt de calitate slabă. Tăurașii destinați pentru prăsilă vor fi hrăniți mai abundent decât femelele și trebuie să realizeze de la naștere la 6 luni un spor mediu zilnic de 900 143 g. După vârsta de 6 luni vor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de producție. În exploatarea tineretului femel se urmărește o creștere moderată, cu o bună dezvoltare a aparatului digestiv și realizarea unei conformații armonioase, specifice vacilor pentru lapte. Ca urmare, ponderea principală în hrănirea acestora o vor avea nutrețurile de volum (fibroase și suculente), iar concentratele, o proporție mai redusă. În acest fel, hrana de bază a tineretului femel o formează nutrețul verde administrat la discreție în sezonul de vară, respectiv nutrețurile fibroase și suculente de bună calitate, în sezonul de iarnă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în hrănirea acestora o vor avea nutrețurile de volum (fibroase și suculente), iar concentratele, o proporție mai redusă. În acest fel, hrana de bază a tineretului femel o formează nutrețul verde administrat la discreție în sezonul de vară, respectiv nutrețurile fibroase și suculente de bună calitate, în sezonul de iarnă. În sezonul de vară, cel mai favorabil regim de hrănire se realizează prin întreținerea tineretului femel pe pășune, cu consum de masă verde la discreție. În unitățile care nu pot asigura
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
tineretul trebuie menținut cea mai mare parte a zilei. Cantitatea de masă verde administrată este de 15-20 kg până la vârsta de 12 luni și de 20-30 kg peste această vârstă. În sezonul de iarnă, în rație predomină nutrețul suculent, cel fibros și apoi concentratele. Tineretul femel în vârstă de până la 12 luni trebuie să primească în rație următoarele cantități: 3-4 kg fân de bună calitate, din care 50% fân de leguminoase; 10-16 kg suculente, din care 50% rădăcinoase (sfeclă furajeră), sau
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pentru zona de câmpie cu data de 25 aprilie 5 mai, iar închiderea sezonului de pășunat, tot pentru zona de câmpie, este în jurul datei de 15-31 octombrie. Animalele se introduc pentru prima dată pe pășune după ce au consumat suficiente nutrețuri fibroase și au fost odihnite. Trecerea la pășunatul deplin se va face treptat, într-o perioadă de până la 15 zile, timp în care intervalul de pășunat se va mări zilnic, iar vacile vor primi nutrețuri fibroase în special dimineața, înainte de a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
după ce au consumat suficiente nutrețuri fibroase și au fost odihnite. Trecerea la pășunatul deplin se va face treptat, într-o perioadă de până la 15 zile, timp în care intervalul de pășunat se va mări zilnic, iar vacile vor primi nutrețuri fibroase în special dimineața, înainte de a începe consumul de nutreț verde. Pentru completarea rației se vor administra nutrețuri concentrate la muls, în funcție de producția de lapte, după scheme actualizate periodic și ținând seama de producția de masă verde de pe pășune. În perioadele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
luni, însă rezultate bune se obțin la vârsta de peste 12 luni. În toate cazurile, ponderea nutrețului însilozat nu trebuie să depășească în subperioada de îngrășare 50% și cel mult 55% din valoarea nutritivă a rației, diferența completându-se cu nutrețuri fibroase și concentrate în proporții relativ egale. În aceste condiții se obțin sporuri medii zilnice de 0,7-0,9 kg, la un consum specific de 7-9 UN la tineret și peste 10 UN la adulte. îngrășarea pe bază de nutrețuri însilozate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
obișnuit, poate avea o pondere de 25-30% din valoarea nutritivă a rației, care se completează până la 50-60% cu nutreț însilozat sau cu alte suculente (gulii, bostănoase, cartofi etcă. Diferența se asigură în proporții mai mult sau mai puțin egale cu fibroase și concentrate. În aceste condiții, se pot realiza sporuri medii zilnice de 0,7 0,9 kg, la un consum specific de 8-9 UN pentru tineret; îngrășarea pe bază de bostănoase, este asemănătoare cu cea precedentă și se poate combina
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sub formă tocată, între 10-20 kg la tineret (în funcție de vârstăă, reprezentând între 23-30% din valoarea rației. Se recomandă a se folosi în combinație cu sfecla de zahăr, împreună cu care asigură cca 60% din valoarea rației, diferența acoperindu-se cu nutreț fibros și concentrat, în proporții egale; îngrășarea pe bază de gulii furajere. Acest nutreț se administrează sub formă tocată, singur sau în amestec cu nutreț grosier la rândul lui tocat, în cantități de 10-20 kg/cap/zi. Poate reprezenta 30-40% din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
singur sau în amestec cu nutreț grosier la rândul lui tocat, în cantități de 10-20 kg/cap/zi. Poate reprezenta 30-40% din valoarea rației zilnice, diferența fiind completată în proprție de 10-20% cu alte suculente și cu nutreț concentrat și fibros, câte 20-25% fiecare. Îngrășarea pe bază de nutrețuri fibroase cu adaos de concentrate. Cu aplicabilitate în zona colinară și în cea de câmpie, această metodă are la bază utilizarea nutrețului fibros în procent de 40-50% din valoarea nutritivă a rației
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
lui tocat, în cantități de 10-20 kg/cap/zi. Poate reprezenta 30-40% din valoarea rației zilnice, diferența fiind completată în proprție de 10-20% cu alte suculente și cu nutreț concentrat și fibros, câte 20-25% fiecare. Îngrășarea pe bază de nutrețuri fibroase cu adaos de concentrate. Cu aplicabilitate în zona colinară și în cea de câmpie, această metodă are la bază utilizarea nutrețului fibros în procent de 40-50% din valoarea nutritivă a rației, diferența fiind completată cu nutrețuri concentrate și suculente în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
10-20% cu alte suculente și cu nutreț concentrat și fibros, câte 20-25% fiecare. Îngrășarea pe bază de nutrețuri fibroase cu adaos de concentrate. Cu aplicabilitate în zona colinară și în cea de câmpie, această metodă are la bază utilizarea nutrețului fibros în procent de 40-50% din valoarea nutritivă a rației, diferența fiind completată cu nutrețuri concentrate și suculente în proporții mai mult sau mai puțin egale. Nutrețurile concentrate se pot folosi sub formă de amestecuri, sau prin însilozare la un conținut
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
40-50 zile îngrășării, cu scopul îmbunătățirii cantității și calității cărnii. De regulă, această îngrășare se realizează toamna. Prima perioadă de 10 20 zile este de pregătire și acomodare, în care animalele se obișnuiesc cu rația, aceasta fiind formată din 10-20% fibroase, 60-70% suculente și 20 30% concentrate. Perioada a 2-a, de finisare, durează 20-35 zile, animalele depun seu pe carcasă și în interiorul acesteia. Rația va fi formată din 10 20% fibroase, 50-60% suculente și 30-40% concentrate. 7.4.3.Creșterea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
se obișnuiesc cu rația, aceasta fiind formată din 10-20% fibroase, 60-70% suculente și 20 30% concentrate. Perioada a 2-a, de finisare, durează 20-35 zile, animalele depun seu pe carcasă și în interiorul acesteia. Rația va fi formată din 10 20% fibroase, 50-60% suculente și 30-40% concentrate. 7.4.3.Creșterea suinelor în fermele organice îngrășarea suinelor pentru carne. La îngrășarea pentru carne este utilizat tineretul suin de la greutatea de 25-30 kg, care este supus creșterii și îngră șării până la greutatea de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
SINDROMUL CLINIC AL PERICARDITELOR CRONICE Revărsatul pericardic a cărui durată depășește două luni, indiferent de etiologia sa, este etichetat ca revărsat pericardic cronic [20]. Pericardita cronică este urmarea pericarditei acute (de cele mai multe ori de etiologie TBC) și se datorește îngroșării fibroase a pericardului și producerii de aderențe intra- și extrapericardice, care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Se descriu trei forme anatomo-clinice de pericardite cronice: A. pericardite cronice lichidiene; B. pericardite cronice constrictive; C. pericardite cronice adezive. Pericarditele cronice lichidiene
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
între epicardul ventricular stâng posterior și pericardul posterior și între peretele anterior al ventriculului drept și peretele toracic anterior. Evoluția pericarditei cronice lichidiene depinde de natura și evoluția bolii cauzale [10]. Pericardita cronică constrictivă Sindromul constrictiv este dat de îngroșarea fibroasă și densă a pericardului care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Fibroza pericardică se instalează lent în ani, producând un tablou de insuficiență cardiacă hipodiastolică cu presiune venoasă mult crescută, ascită, edeme, hepatomegalie [10, 20]. Etiologie Este produsă în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de o mișcare anormală a septului interventricular caracterizată prin turtirea sa în sistolă și mișcare paradoxală (posterioară) în diastolă (mișcare plată în diastolă). Tomografia computerizată: poate evidenția îngroșările pericardice. Cateterismul cardiac: expansiunea diastolică a ambilor ventriculi este limitată de pericardul fibros sau calcificat. De aceea, cateterismul cardiac arată că presiunile diastolice sunt ridicate și aproximativ egale în toate cele patru cavități cardiace, atât în repaus cât și în timpul efortului [10]. Pericardita cronică adezivă (Mediastino-pericardita cronică adezivă, „accretio cordis”) Această formă este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
atât de pierderea cronică de contractilitate miocardică secundară unor infarcte anterioare, cât și de pierderea acută indusă de un episod de ischemie tranzitorie; insuficiența diastolică este secundară complianței ventriculare reduse determinată de înlocuirea de miocard normal, distensibil, de către țesut cicatriceal fibros, nedistensibil, cât și prin reducerea acută a distensibilității miocardului prin injurie pasageră pe parcursul episoadelor tranzitorii de ischemie [10]. SIMPTOMATOLOGIA [10] A. DETRESA RESPIRATORIE Manifestare cardinală a insuficenței ventriculare stângi, poate prezenta o severitate progresivă: [1] dispnee de efort, [2] ortopnee
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Se vor lua măsuri pentru înlăturarea tuturor surselor de infecție din plantație, prin scoaterea și distrugerea prin ardere a butucilor bolnavi. Înainte de a începe vegetația, plantele vor fi stropite cu o soluție de sulfat de cupru 3 %. 10.14. Putregaiul fibros al rădăcinilor Armillaria mellea Ciuperca parazitează pe un număr foarte mare de specii lemnoase, arbori de pădure, pomi, arbuști fructiferi, viță de vie. K.P. Link și G.B. Ramsey (1932) au semnalat prezența atacului și pe cartofi cultivați într-un teren
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formează și care este mecanismul lui de funcționare. Vălul palatin se continuă cu partea superioară a palatului dur, lateral, se apropie de peretele faringian și se termină în partea posterioară, într-o margine liberă. Se compune din țesuturi musculare și fibroase, nervi și vase de sânge acoperit cu o membrană mucoasă. Suprafața orală este concavă în poziție de repaus, în timp ce suprafața nasală este convexă și se continuă cu podeaua cavității nasale. A doua treime a cavității mediane a vălului răspunde de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
acestuia cu alte structuri a demonstrat că rezecția în bloc în învelișul intact de țesut sănătos din jur este posibilă. Similar oricărui cancer a tubului digestiv tumora esofagiană trebuie extirpată cu „seroasa” și mezenterul. Studiile histologice au arătat că țesutul fibros subpleural și subpericardic servește în atașarea mușchiului longitudinal al esofagului și de fapt servește ca structură asemănătoare seroasei (Laimer 1883Ă. Este posibil anatomic extirparea pericardului și pleurei adiacente tumorii pentru realizarea rezecției în bloc a întregului organ. Embriologic, există mezoesofagul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
stângă (anterolaterală) orificiului mitral, coplanar, are și prezintă 3 valve semilunare figura 25.1). Marginile convexe ale valvelor sunt aderente, iar marginile libere prezintă nodulii lui Arantius care asigură închiderea centrală valvulară. Marginea fixă a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei. Recesul fiecărei cuspe se numește sinusul lui Valsalva și prezintă ostiile arterelor coronare. Pe marginea superioară a fiecărui sinus, în peretele rădăcinii aortei, proemină creasta sinotubulară care reprezintă joncțiunea dintre sinusuri și aortă (2). 25.1.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie Complexul atrioventricular stâng (mitral) este format din: orificiul atrioventricular, de formă inelară, mai mic decât cel tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit de inelul fibros al scheletului cardiac (2/3 posterolaterale);valvele bicuspide;cuspa anterioară (septală, medială, aortică) are formă triunghiulară, se inserează cu baza pe porțiunea anteromedială a orificiului mitralei și se orientează inferior și spre stânga; prezintă două fețe, una axială (atrială), netedă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]