1,926 matches
-
perspectivă estetică, nu pe bază de impresie (ca E. Lovinescu), ci cu mijloace științifice. Admițând că profesia de critic și istoric literar presupune simțul artisticului și vocația de a-l comunica, el considera tot atât de indispensabilă o solidă pregătire intelectuală, îndeosebi filologică. Interpretarea literară - subliniază C. - nu-i posibilă fără intuiție, dar intuiția trebuie „să aibă controlul garanțiilor științifice”. În opinia lui, „drepturile primordiale ale emoției și intuiției estetice” sunt de necontestat, însă exercitarea acestora duce la bune rezultate numai dacă se
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
la Eminescu (1938) și Creativitatea eminesciană (1943). Prin acestea, ambițiosul critic își propunea - și nu se îndoia că a și reușit - să revoluționeze eminescologia. Fapt e că, în marile studii eminesciene, C. și-a valorificat plenar pregătirea științifică, în special filologică, punând în aplicare ideile și îndrumările de ordin metodic din operele lui Wilhelm. von Humboldt, W. Meyer-Lübke, Karl Vossler, Oskar Walzel, Ferdinand de Saussure, Charles Bally, Gustave Lanson, Maurice Grammont și alți celebri savanți, pe care îi citează frecvent. Rezultatele
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
CERCETĂRI DE LIMBĂ ȘI LITERATURA, publicație apărută la Oradea, anual, între 1968 și 1971 și din 1990; este editata de Societatea de Stiinte Filologice și de Comitetul de Cultură și Arta al județului Bihor, iar din 1990, numai de Societatea de Stiinte Filologice. Colectivul de redacție este alcătuit din Maria Copil, Titus Costin, Ioan Chira, Lucian Drîmba, Victor V. Grecu, Zaharia Macovei, Mihai Vânturache
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
LIMBĂ ȘI LITERATURA, publicație apărută la Oradea, anual, între 1968 și 1971 și din 1990; este editata de Societatea de Stiinte Filologice și de Comitetul de Cultură și Arta al județului Bihor, iar din 1990, numai de Societatea de Stiinte Filologice. Colectivul de redacție este alcătuit din Maria Copil, Titus Costin, Ioan Chira, Lucian Drîmba, Victor V. Grecu, Zaharia Macovei, Mihai Vânturache, Ioan Babă. La reluarea revistei, în 1990, coordonatori șunt Corneliu Crăciun și Ioan Derșidan, iar colectivul de redacție se
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
Babă, Liviu Câmpean, Valentin Chifor, Corneliu Crăciun, Lucian Drîmba, Grațian Gal, Dumitru Gherghel, Paul Magheru, Elisabeta Rauscher, Maria Tîrla. Anuarul își propune să valorifice în articole și studii „rezultatele muncii de cercetare” a membrilor Filialei Oradea a Societății de Stiinte Filologice. Rubricile revistei șunt „Limba”, „Literatura”, „Folclor”, „Metodica”, „Documente, note, recenzii”, „Cronică”, iar din 1990, „Istorie a culturii și literaturii”, „Limba”, „Analize literare”, „Didactica”, „Texte și documente”, „Note, recenzii”. Cel mai mare interes îl prezintă articolele dedicate lui Mihai Eminescu: Valori
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
, Iosif (9. IV. 1939, Denta, j. Timiș), istoric literar. Este fiul Evei (n. Pântea) și al lui Ion Cheie, muncitori. Absolvent al Școlii medii nr. 5 din Timișoara în 1956, face studii filologice în același oraș (1957-1962), unde, ulterior, preda, ca profesor, istoria literaturii române la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității. Și-a susținut doctoratul la Scuola Normale Superiore di Pisa (Italia) și apoi, în 1975, la Universitatea din Timișoara, cu
CHEIE-PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286186_a_287515]
-
unei reviste literare în 1844: „Propășirea”, frecventând apoi constant literatura și valorile culturale de la mijlocul secolului al XIX-lea românesc, în contribuții tipărite în „Convorbiri literare”, „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Anuarul Gimnaziului «Ioan Maiorescu» din Giurgiu”, „Revista istorică”, „Revista filologică”, „Arhiva românească”, „Analele Academiei Române”, în volume omagiale etc. În 1920, își susține doctoratul, cu teza „Alexandria” în literatura românească. Noi contribuții (publicată în 1922), în fața unei comisii formate din Dimitrie Onciul, decanul facultății, Demostene Russo și Ramiro Ortiz, avându-i
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
cărui director adjunct va fi între 1991 și 1993. Este apoi director al Institutului de Istorie și Teorie Literară (1993-1999) și director al Institutului de Literatură și Folclor. Semnează numeroase lucrări de istoriografie literară, care denotă o bună documentare, acribie filologică, spirit de investigație în direcția explorării faptelor inedite. Obiectul său de cercetare îl constituie literatura română din secolul al XIX-lea. Studiul Constantin Stamati. Viața și opera (1981) se remarcă prin importante completări la biografia scriitorului, prin depistarea unor surse
CIOCANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286248_a_287577]
-
Al. Dima, și coordonator al dicționarului cronologic Literatura română (1979). Membru al mai multor asociații și societăți științifice din țară și străinătate, a colaborat la „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Cercetări folclorice”, „Romanoslavica”, „Buletinul Societății de Științe Filologice” ș.a., din conducerea cărora a și făcut parte. I s-au conferit Medalia Muncii (1964), Medalia 25 de ani de la proclamarea Republicii (1972) și Ordinul Polonia Restituta (gradul de cavaler, 1970; gradul de ofițer, 1974). Publicate de-a lungul anilor
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
la sursă, evidențierea unor contribuții neglijate sau neîndestul aprofundate din perspectivă contemporană, caracterul științific subliniat și de subsolurile bibliografice etc. certifică temeinicia investigației. Explorarea folclorului se va îmbogăți metodologic cu posibilitățile de sintetizare ale comparatismului. Astfel, asociațiile, apropierile istorice și filologice, periferice în alte volume, se vor asambla în Folclorul românesc în perspectivă comparată (1971) într-o concepție unitară, care va fixa metoda precumpănitoare a exegezelor în funcție și de intenția urmărită de autor: stabilirea individualității folclorului românesc prin comparație cu
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
și de intenția urmărită de autor: stabilirea individualității folclorului românesc prin comparație cu folclorul altor popoare europene. Primul compartiment are rosturi mai degrabă introductive, stabilind câteva repere teoretice: datare și periodizare, clasificare și definiție etc., care pledează pentru folosirea metodei filologice în studiile folcloristice. Al doilea este alcătuit din studii despre aproape toate speciile literaturii populare - balada, bocetul, basmul, povestea, proverbele, ghicitorile și cântecele pentru copii -, absența liricii explicându-se prin însușirile ei mai apăsat individuale, deci mai greu de definit
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
Chițimia, DR, 1948, 246-252; Mircea Anghelescu, „Probleme de bază ale literaturii române vechi”, RL, 1972, 15; Stancu Ilin, I. C. Chițimia, CREL, 1976, 1; Mihai Mitu, Un om de carte, LCF, 1983, 20; Stan Velea, I. C. Chițimia, „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1983, 105-109; Nicolae Mareș, Un compendiu de cultură românească, RL, 1984, 5; Stan Velea, I.C. Chițimia, „Literackie studia i szkice rumunistyczno-polonistyczne”, „Helikon”, 1987, 1-3; Dicț. scriit. rom., I, 562-564; Velea, Universaliști, 72-83; Datcu, Dicț. etnolog., I, 161-162; Iordan Datcu, Amintindu
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
acesta, dar nu o suprapunere. „Scopul istoricului literar - preciza el într-o lecție introductivă - este de a găsi adevărul obiectiv, de a găsi cauzele fenomenelor literare și de a face legătura evolutivă între aceste fenomene.” De aici, opțiunea pentru „abordarea filologică” sau „exegetică” a fenomenelor literare (Dan Horia Mazilu). Astfel, materialul acumulat pe parcursul timpului și punctele de vedere elaborate pe baza acestuia prin metode riguroase de cercetare și-au găsit concretizarea în numeroase lucrări despre Dosoftei (cea dintâi apărută în 1915
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
care o încheie în anul 1986. Funcționează mai întâi ca profesoară la Slobozia și Timișoara, apoi ca redactor la Editura Eminescu. Din 1991 este jurnalist independent în Luxemburg, unde s-a stabilit prin căsătorie. Și-a luat doctoratul în științe filologice cu teza Hermeneutica răului în literatura română (1991). Colaborează la „România literară”, „Orizont”, „Viața românească”, „Limbă și literatură”, „Euresis”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Les Nouveaux cahiers de l’Est” ș.a. Cărțile publicate în Luxemburg sunt semnate Corina Mersch
CIOCARLIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286253_a_287582]
-
cu diavoli din poveștile românești, rime răsărite dintr-un fel de balet stilistic, uneori arghezian, arată că simplitatea e doar aparentă, iar scriitorul, un rafinat. Nu miră, prin urmare, faptul că celebra Cântare a Cântărilor e prefațată de un studiu filologic savant despre interpretarea lui Max Brod, dedicată simbolurilor marelui poem biblic. În prelucrarea lui C. după Șalom Alehem, domină tema animalului fabulos, satanic în toate ipostazele sale, aici o capră năzdrăvană care-și bate joc de sărăcia croitorului Șimen, cel
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
autorului pentru întrepătrunderea câmpurilor de cercetare. Prețuit de cercurile filosofice din străinătate, G. a fost ales membru al unor societăți de prestigiu, Kantgesellschaft și Societas Spinozana. De prin 1923 a colaborat cu Eugen Herzog (socrul său) la întocmirea unei lucrări filologice meticuloase, Glosarul dialectului mărginean, care a rămas neterminată. În ultimii nouă ani ai vieții, omului de cultură bucovinean i s-a încredințat președinția secției locale a Ligii Culturale. Îmbinând bunul gust cu inițiativa, organizează o serie de conferințe, spectacole, concerte
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
creațiilor populare. Concepția lui A. despre folclor, așa cum reiese din lucrările sale, se dovedește una dintre cele mai moderne din epocă. Temeinic informat, la curent cu mișcarea folcloristică din țară și cu cea europeană, el este un precursor al orientării filologice în folclorul românesc, prin redarea fidelă a textelor și mai ales prin transcrierea lor după un sistem intermediar între ortografia curentă și transcrierea fonetică. Observații judicioase a făcut cu privire la evoluția genurilor și speciilor folclorice și la asemănarea dintre eposul românesc
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
Nicolae Cartojan, Cărțile populare în în literatura românească, vol. I. Epoca influenței sud-slave, cuvânt înainte de Dan Zamfirescu, postfață de Mihai Moraru, ediție îngrijită de Alexandru Chiriacescu, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 239. 42 Idem, pp. 240-241; V. Guruianu, Studiu filologic, la vol. Fiziologul. Archirie și Anadam, din colecția " Cele mai vechi cărți populare", Editura Minerva, București, 1997, pp. 14-15. 43 V. Guruianu, op. cit., p. 16; Nicolae Cartojan, op. cit., p. 241. 44 Alexandru Mareș, Cărți populare din secolele al XVI-lea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și Anadam, din colecția " Cele mai vechi cărți populare", Editura Minerva, București, 1997, pp. 14-15. 43 V. Guruianu, op. cit., p. 16; Nicolae Cartojan, op. cit., p. 241. 44 Alexandru Mareș, Cărți populare din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Contribuții filologice, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, p. 289. 45 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
2008, pp. 215-230. O selecție într-o traducere românească se află în Leonardo da Vinci, Scrieri literare, traducere de Ovidiu Drimba, Editur Albatros, București, 1976, ediție reluată, în 1996, la Editura Pandora M, Târgoviște. 52 Floarea darurilor, text stabilit, studiu filologic și lingvistic, glosar de Alexandru Moraru, în vol. Cele mai vechi cărți populare în literatura română, Vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 170. 53 Nicolae Cartojan, op. cit., pp. 254-255. 54 Alexandru Mareș, op. cit., capitolul Cea mai veche versiune românească
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai vechi cărți populare în literatura română, Vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 170. 53 Nicolae Cartojan, op. cit., pp. 254-255. 54 Alexandru Mareș, op. cit., capitolul Cea mai veche versiune românească a Florii darurilor, pp. 131-145. 55 Alexandru Moraru, Studiu filologic, la Floarea darurilor, text stabilit, studiu filologic și lingvistic, glosar de Alexandru Moraru, în vol. Cele mai vechi cărți populare în literatura română, vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 16. 56 O trecere în revistă a acestor opinii o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 170. 53 Nicolae Cartojan, op. cit., pp. 254-255. 54 Alexandru Mareș, op. cit., capitolul Cea mai veche versiune românească a Florii darurilor, pp. 131-145. 55 Alexandru Moraru, Studiu filologic, la Floarea darurilor, text stabilit, studiu filologic și lingvistic, glosar de Alexandru Moraru, în vol. Cele mai vechi cărți populare în literatura română, vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 16. 56 O trecere în revistă a acestor opinii o realizează Florentina Zgraon, în Cuvânt înainte la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și V. Guruianu, ilustrații de Mihalea Dumitru, după desene de epocă, Editura Vestala, București, 1997. 67 N.A. Ursu, Nicolae Costin, traducător al geografiei universale a lui Giovanni Botero, în vol. N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești. Studii și note filologice, Editura Cronica, Iași, 2002, pp. 7-33. 68 Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie. Probleme controversate, Editura Minerva, București, 1973, pp. 360-367. 69 Idem, pp. 250-253, 332-336. 70 Maria Magdalena Székely, Bestiarul lui Neagoe Basarab, în vol
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
genealogice pentru un fenomen cultural, în "Arhiva genealogică", V (X), 1998, 3-4, Editura Academiei Române, Iași, p. 161. 81 Andrei Pippidi, Postfață la Herodot, Istorii, ed. cit. 82 N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești în secolul al XVII-lea. Studii filologice, Editura Cronica, Iași, 2003, p. 252. Întregul studiu se află la pp. 223-264. 83 Idem, p. 263. 84 Virgil Cândea, comentariul nr. 46, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ediție îngrijită, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, text
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nicolae Cartojan, Cărțile populare în în literatura românească, vol. I. Epoca influenței sud-slave, cuvânt înainte de Dan Zamfirescu, postfață de Mihai Moraru, ediție îngrijită de Alexandru Chiriacescu, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 239. 110 Idem, p. 240-241; V. Guruianu, Studiu filologic, la vol. Fiziologul. Archirie și Anadam, din colecția " Cele mai vechi cărți populare", Editura Minerva, București, 1997, p. 14-15. 111 V. Guruianu, op. cit., p. 16; Nicolae Cartojan, op. cit., p. 241. 112 Alexandru Mareș, Cărți populare din secolele al XVI-lea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]