5,744 matches
-
(n. 3 octombrie 1941, București) este un filolog și istoric român, specialist în filologia clasică, în studiul civilizației bizantine și al culturilor din Balcani. S-a născut într-o familie de aromâni. O ramură a familiei sale, originară din Peninsula Balcanică, a fost întemeiată de un unchi stabilit, la începutul secolului al 20-lea
Nicolae-Șerban Tanașoca () [Corola-website/Science/313589_a_314918]
-
al culturilor din Balcani. S-a născut într-o familie de aromâni. O ramură a familiei sale, originară din Peninsula Balcanică, a fost întemeiată de un unchi stabilit, la începutul secolului al 20-lea, în Statele Unite ale Americii. A studiat filologia clasică la Universitatea din București, luându-și licența în 1964 , iar doctoratul în 1979. Este profesor la Universitatea Națională de Arte din București și director al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Între lucrările sale se pot menționa o
Nicolae-Șerban Tanașoca () [Corola-website/Science/313589_a_314918]
-
la rimă genul și terminația trebuitoare". Iar în Analize literare și stilistice ( Sorin Alexandrescu, Ion Rotaru, Editura Didactică și Pedagogică, 1967, p. 29), explicația demersului auctorial este cum nu se poate mai limpede: "poetul, foarte cult, instruit mai ales în filologia clasică, ignorează legile limbii literare în care scrie, pentru că n-a studiat-o niciodată, organizat, în școală, dar pe care o cunoștea perfect în aspectele ei dialectale, așa cum a deprins-o din copilărie, pe cale empirică". M-au frapat unele neologisme
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
(n. 13 august 1940, Moșna, Județul Sibiu) este un filolog și jurnalist german (sas) din România. După terminarea gimnaziului la Sighișoara, a studiat între 1957 și 1962 filologie germanistică și romanistică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. A fost apoi profesor de limbă germană, iar după 1968 a fost redactor responsabil cultural la ziarul de limba germană Karpatenrundschau din Brașov. Activitatea sa publicistică s-a concentrat mai ales pe
Horst Schuller Anger () [Corola-website/Science/313980_a_315309]
-
fundația lui din Hollywood. Fiul, "Aristide", editează în SUA ziarul "Universul", care apare de 20 ani. Ginerele, Thomas Scherzberg, este director în cadrul concernului Bertelsmann, una din cele mai mari companii de media din lume. A fost absolvent al facultății de filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, promoția 1962. a murit la vârsta de 67 de ani. Suferea de cancer cu multiple metastaze. Trupul neînsuflețit i-a fost depus la biserica din Piața Amzei, iar înmormântarea a avut loc la cimitirul Bellu
Aristide Buhoiu () [Corola-website/Science/303950_a_305279]
-
Acatist publică între alte rugăciuni Cântarea jalnică către Preasfânta de Dumnezeu Născătoare, traducerea unui celebru imn religios medieval Stabat mater de Iacopone da Todi. Cipariu, el însuși poet religios, autorul unor imnuri închinate Fecioarei Maria, îl retipărește în Arhivul pentru filologie și istorie, iar Perpessicius consideră că poate intra într-o antologie a poeziei religioase românești, după psalmii lui Dosoftei și înaintea stihuitorilor populari Ioan Barac și Vasile Aaron (v. Perpessicius, Scriitori români, vol. I, Editura Minerva, București, 1986, col. B.P.T.
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
1993) a fost o poetă, traducătoare și critic literar și teatral lituaniană. A studiat la Școala gimnazială de fete din Šiauliai, iar în perioada 1942-1945 a lucrat la Teatrul dramatic din Šiauliai. În 1950 a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității din Vilnius, specializându-se în limba și literatura lituaniană. A urmat apoi studii postuniversitare. În perioada 1956-1958 a lucrat ca redactor la revista "Literatūra ir menas". A publicat lucrări de critică literară și teatrală și a tradus opere
Tatjana Rostovaitė () [Corola-website/Science/336830_a_338159]
-
român. Este fiul criticului literar Tudor Vianu și al Elenei, născută Irimescu, fiica lui Ștefan Irimescu, medic, întemeietorul ftiziologiei din România. Timp de doi ani de zile, în perioada 1952-1954 este student al secției de limbi clasice a Facultății de Filologie din București. Din anul 1963 este numit preparator la Clinica Universitară de Psihiatrie din București. În 1994 a publicat "Amintiri în dialog", în colaborare cu amicul sau, Matei Călinescu. A emigrat în Elveția în anul 1977, după ce s-a implicat
Ion Vianu () [Corola-website/Science/297584_a_298913]
-
extrem de complicate. În 1840, Bernhard a plecat la Hanovra să locuiască cu bunica sa și să studieze la liceu acolo. După moartea bunicii în 1842, a studiat la liceul Johanneum Lüneburg. În 1846, la 19 ani, a început să studieze filologia și teologia pentru a se face preot și a-și ajuta financiar familia. În 1847, după ce a strâns destui bani să-l trimită pe Bernhard la universitate, tatăl său i-a permis să renunțe la teologie și să înceapă studiul
Bernhard Riemann () [Corola-website/Science/309980_a_311309]
-
Unele denumiri toponimice întâlnite în munții Bucegi ridică interesante probleme de filologie. Numele de Bucegi are o formă arhaica de Buceci. Formă Buceci este identică cu a antroponimicului Bucșa sau că numirea ar fi o variantă a lui Bugeac ""un complex de mai mulți mușchi care formează un covor verde și moale
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
în chiar anul fondării Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. Începând cu luna aprilie 1861 și până în noiembrie 1863 vor apărea 24 de numere axate în general pe științe (astronomie, geologie, medicină, economie, sociologie, drept, istorie, arheologie, filologie etc.). Publicația a avut un caracter enciclopedic, aici publicând Nicolae Filimon romanul "Ciocoii vechi și noi", Vasile Cârlova două dintre cele mai frumoase poezii "Marșul oștirii române" și "Ruinele Târgoviștei", Tudor Vianu eseul "Principiile criticii", A. I. Odobescu erudita lucrare de
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
ideilor și mentalităților, specialist în literatură comparată și teolog ortodox. Se naște la București în anul 1928. Umează Facultatea de Drept și pe cea de Litere (1945-1949) ale Universității București și cursurile Institutului Teologic Ortodox din București (1956-1958). Doctor în Filologie la Universitatea din București (1970). A participat la întâlnirile grupului de intelectuali, călugări, studenți numit al „Rugului Aprins” care se întrunea la Mănăstirea Antim din București în anii '40-'50 pentru o serie de conferințe duhovnicești, pentru învățarea și practicarea
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
Quarterly" (Colorado), "Revue de Littérature Comparée" (Paris), "Dix-Huitième Siècle" (Paris); al revistelor "Synthésis" (redactor-șef adjunct 1972-1989), "Studii și Cercetări de Istoria Artei", "Viața Românească". Colaborator important al revistelor românești "Cahiers Roumains d'Études Littéraires", "Luceafărul", "Mitropolia Olteniei", "Revista de Filologie Romanică și Germanică", "Revista de Istorie", "Revista de Istorie și Teorie Literară", "Revue Roumaine", "Revue Roumaine d'Histoire", "România literară", "Secolul XX", "Transilvania", "Viața Românească" etc., precum și al unor periodice și cotidiene precum "Dilema", "22", "România liberă" etc. Scrie studii
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
politic în timpul regimului comunist. Mama, Iulia Tătar, născută Tanco, fiică de preot român. Ana Tătaru a copilărit în Bistrița, unde a frecventat mai mulți ani școala cu limba de predare germană (bacalaureatul la Năsăud). A studiat la universitatea din Cluj filologia cu specialitățile principale româna și engleza. În 1946 s-a înscris la secția română-franceză a facultății de litere a Universității din Cluj. S-a transferat însă la secția română-engleză. În anul IV a fost exmatriculată din cămin din cauza arestării tatălui
Livia Ana Tătaru () [Corola-website/Science/306234_a_307563]
-
Germania, a studiat în timpul liber când era salariată la editura medicală Springer Verlag din Heidelberg. A obținut în 1975 titlul de doctor în filosofie (Doctor philosophiae, Dr. Phil.) al Universității Friedrich-Wilhem din Bonn și în 1995 titlul de doctor în filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România. Teza de doctorat admisă la universitatea din Bonn a fost retipărită în 1978 în ediție adăugită. În această formă a fost în continuare discutată, iar rezultatele teoretice ale autoarei au fost confirmate prin măsurători
Livia Ana Tătaru () [Corola-website/Science/306234_a_307563]
-
Elisabeth a lui Thomas Moore. A studiat la Oxford și Cambridge, dar, fiind catolic, nu a putut să își ia licența. După o călătorie în străinătate în 1590, Donne continuă să studieze, de data asta la Inns of Court, dreptul, filologia și teologia. După o nouă călătorie în străinătate (1594-1596), Donne îl cunoaște prin intermediul prietenului său Henry Wotton, coleg de facultate la Oxford, pe contele de Essex, participând la expedițiile acestuia la Cadiz (1596) și Insulele Azore (1597). În timpul acestei a
John Donne () [Corola-website/Science/317766_a_319095]
-
cunoscut în particular pentru lucrările sale de biblistica și de filosofie a limbajului. S-a născut în comuna Seimeni, județul Constantă, fiind fiul lui Nicoleta (n. Cocor) și Ilarion Munteanu. În 1978 a absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Filologie din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași (secția limba și literatura română-limbi clasice). Primul post de profesor l-a ocupat la o școală generală, apoi la Școală Normală „Vasile Lupu” din Iași. În 1983 a devenit cercetător științific la Centrul
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
și literatura română-limbi clasice). Primul post de profesor l-a ocupat la o școală generală, apoi la Școală Normală „Vasile Lupu” din Iași. În 1983 a devenit cercetător științific la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor (actualul Institut de Filologie Română “A. Philippide”) din Iași. Aici a făcut parte din colectivul de redactare a Dicționarului limbii române (DLR) al Academiei Române. În 1990 a obținut prin concurs postul de lector la Catedră de Limbă Română și Lingvistică generală a Universității “Alexandru
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
și 2001 a lucrat în calitate de cercetător invitat la Institutul de Romanistica al Universității “Friedrich Schiller” din Jenă. Între 2006-2008 și 2009-2010 a fost profesor-invitat la Institutul de Romanistica al Universității din Viena. Între 2009-2013 a fost director al Institutului de Filologie Română "A. Phillipide". A debutat cu articole, comentarii și eseuri în 1977, la revista “Opinia studențeasca”. Continuă să scrie studii, articole, recenzii și traduceri comentate în publicații precum "Cronică", “Caietele Eminescu”, “Tribuna”, “Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, “Analele
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
III, 1988-1994; Premiul “Timotei Cipariu” al Academiei Române), "Biblia de la București", în seria "Monumenta Linguae Dacoromanorum"(I-III, 1988-1994; Premiul “B. P. Hașdeu” al Academiei Române). din 2011 - Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din 2010 - Președinte fondator al Asociației de Filologie și Hermeneutica Biblică din România. din 2009 - Director al Institutului de Filologie Română “A. Philippide” din Iași. 2006-2008, 2009-2010 — Profesor-invitat de lingvistică și filologie românească (Gastprofessor) la Institutul de Romanistica, Universitatea din Viena, Austria. 2006 — 2009 - Director executiv al Școlii
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Monumenta Linguae Dacoromanorum"(I-III, 1988-1994; Premiul “B. P. Hașdeu” al Academiei Române). din 2011 - Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din 2010 - Președinte fondator al Asociației de Filologie și Hermeneutica Biblică din România. din 2009 - Director al Institutului de Filologie Română “A. Philippide” din Iași. 2006-2008, 2009-2010 — Profesor-invitat de lingvistică și filologie românească (Gastprofessor) la Institutul de Romanistica, Universitatea din Viena, Austria. 2006 — 2009 - Director executiv al Școlii Doctorale de Studii Filologice a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
din 2011 - Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din 2010 - Președinte fondator al Asociației de Filologie și Hermeneutica Biblică din România. din 2009 - Director al Institutului de Filologie Română “A. Philippide” din Iași. 2006-2008, 2009-2010 — Profesor-invitat de lingvistică și filologie românească (Gastprofessor) la Institutul de Romanistica, Universitatea din Viena, Austria. 2006 — 2009 - Director executiv al Școlii Doctorale de Studii Filologice a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași. din 2004 — Conducător de doctorat la Universitatea “Al. I. Cuza”; domeniul
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
românească (Gastprofessor) la Institutul de Romanistica, Universitatea din Viena, Austria. 2006 — 2009 - Director executiv al Școlii Doctorale de Studii Filologice a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași. din 2004 — Conducător de doctorat la Universitatea “Al. I. Cuza”; domeniul: filologie, specialitatea: limba română; 35 de doctoranzi (18 teze susținute). 2000-2008 — Profesor-invitat (Gastdozent) la cursurile intensive de limbă română (Intensivkurse Rumänisch), Institutul de Romanistica, Universitatea “Friedrich Schiller”, Germania (2 săptămâni pe an). 1999-2001 — Cercetător științific invitat (Gastwissenschafter) la Institutul de Romanistica
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
din secolul al XVII-lea. Lexicul. 1990-1995 — Lector la Catedră de Limbă Română a Facultății de Litere la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași. 1986-1989 — Organizator și conducător al unui Seminar de limbi clasice (latină și greacă) în cadrul Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași (3 ani, 24 de participanți, cercetători și studenți). 1984-1985 — Cursuri postuniversitare de limba germană (cu durata de un an, 12 ore săptămînal) la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași, absolvite cu media maximă. 1983-1990 — Cercetător
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
din Iași (3 ani, 24 de participanți, cercetători și studenți). 1984-1985 — Cursuri postuniversitare de limba germană (cu durata de un an, 12 ore săptămînal) la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași, absolvite cu media maximă. 1983-1990 — Cercetător la Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași; redactor la Dicționarul limbii române (DLR), elaborat sub auspiciile Academiei Române. 1981-1983 — Profesor de liceu de limbă și literatura română la Școală Normală “Vasile Lupu” din Iași. 1978-1981 — Profesor de limbă și literatura română la Școala
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]