12,882 matches
-
prevăzuse pentru fiul său, inzestrat cu o inteligență iesită din comun, o carieră politică. Însă Sergiu Celibidache vroia cu orice preț să devină muzician. În cele din urmă, Celibidache părăsește casa parintească pentru totdeauna, scrie fundatia-celibidache.com. A studiat matematica, filozofia și muzica în Iași, iar după despățirea de familia sa și-a continuat studiile la București, câștigându-și existența în calitate de pianist corepetitor la o școală de dans. Sergiu Celibidache este nevoit încă de tânăr să se întrețină singur și pentru
Sergiu Celibidache, celebrat de Google, la 100 de ani de la naștere () [Corola-journal/Journalistic/66467_a_67792]
-
mai înclinat spre rafinamentul disciplinelor spiritului, dovadă că, în vreme ce fratele mai mare a studiat Dreptul, Mihail a cochetat cu literatura (a publicat în 1946 romanul Frunzele nu mai sunt aceleași sub pseudonimul Mihail Villara), ba chiar s-a dedicat studiului filozofiei politice (cu teza de doctorat Monarhia socială, sub coordonarea lui Carl Schmitt în 1938), pentru ca în final să îmbrățișeze politica liberală (a fost președintele Tineretului liberal între 1940 și 1946). Pe scurt, mai bătăios și mai aplecat spre viața cetății
Cruciatul și crucificatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6574_a_7899]
-
O deguști fără să te miște, și o admiri fără să te frămînte. E o simplă virtuozitate tehnică ivită din ușurința unui intelect căruia, lipsindu-i viziunea, îi priește să se zbată într-o cușcă ermetică. Pe scurt, literatura fără filozofie, materialul acesta atît de răspîndit în galantarele librăriilor noastre, e o stofă pe cît de precară pe atît de obișnuită azi. Numai că autorii care produc o astfel de literatură au la îndemînă o clasică portiță de scăpare: ei invocă
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
veni să-l întrebe ce vrea, iar subhro răspunse că avea un mesaj pentru comandant, dar, cum acesta dormea, o să se întoarcă în pat, Nu e oră de dat mesaje, așteaptă pînă dimineață, Era important, răspunse cornacul, dar, așa cum zice filozofia elefantului, dacă nu se poate, nu se poate, Dacă vrei să-mi spui mie mesajul, îl informez de îndată ce se trezește. Cornacul făcu socoteala probabilităților favorabile și ajunse la concluzia că merita să pună totul pe o singură carte, comandantul va
José Saramago - Călătoria elefantului by Mioara Caragea () [Corola-journal/Journalistic/6458_a_7783]
-
este un prilej de a vedea cât de mult de poți plia pe matrița conciziei sale. Ceva asemănător se întâmplă cu Schopenhauer: îl copiezi din ambiția secretă de a-i fura rețeta farmecului. Și abia așa realizezi că, în istoria filozofiei, nu rămân decât gînditorii care au avut talentul de a ajunge la un stil. Și acesta e argumentul cel mai puternic că filozofia este artă și nu știință. În schimb, un filozof fără stil este un candidat sigur la dispariție
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
copiezi din ambiția secretă de a-i fura rețeta farmecului. Și abia așa realizezi că, în istoria filozofiei, nu rămân decât gînditorii care au avut talentul de a ajunge la un stil. Și acesta e argumentul cel mai puternic că filozofia este artă și nu știință. În schimb, un filozof fără stil este un candidat sigur la dispariție treptată, oricât de răspândit i-ar fi renumele antum. Ceea ce înseamnă că dascălii cu condei placid, împărtășind o galimatie înveșmântată în carapacea inertă
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
cu profunzimi autentice, dar niște profunzimi hrănite din dezamăgiri orgolioase și din ranchiuni nestinse. Un coleric cu viziuni sumbre cheltuindu-și veninul în scăpărări polemice de mare efect estetic. A doua trăsătură privește voința lui Schopenhauer de a lămuri problemele filozofiei. E în el o sforțare de paladin care vrea să pună capăt tuturor dilemelor spiritului, o insurecție pornită din dorința de a rezolva totul pentru totdeauna. Și e semn de vocație autentică să vrei să pui capăt discuțiilor prin soluția
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
în epocă până la declanșarea unor dușmănii personale, la fel cum, în lumea Bisericii, prelații ajung să fie caterisiți din motive doctrinare. Și tocmai această voință de clarificare definitivă impresionează la Schopenhauer, căci intuiești că a fost o vreme când starea filozofiei a purtat numele intoleranței de idei. Iată de ce volumul Despre împătrita rădăcină a principiului rațiunii suficiente e mult mai viu decât lasă de înțeles titlul, al cărui sunet tehnic și arid poate descuraja cititorul. Schopenhauer știe să fie personal chiar
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
și nici cauzalitatea nu-i mai sunt de nici un folos, deoarece părăsirea lumii de aici înseamnă moartea. Schopenhauer este poate cel mai clar gânditor dintrei cei profunzi, urmându-l îndeaproape pe Kant în privința onestității. Altfel spus, se ferește ca, folosind filozofia drept unealtă de persuasiune conceptuală, să întrețină dogmele teologiei. La Dumnezeu se ajunge pe alte căi, dar nu pe cea a filozofiei.
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
clar gânditor dintrei cei profunzi, urmându-l îndeaproape pe Kant în privința onestității. Altfel spus, se ferește ca, folosind filozofia drept unealtă de persuasiune conceptuală, să întrețină dogmele teologiei. La Dumnezeu se ajunge pe alte căi, dar nu pe cea a filozofiei.
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
Sorin Lavric Tine de o fatalitate a filozofiei românești ca predarea ei în școli să fi început prin oamenii Bisericii. Ei au studiat-o mai întîi în Occident și tot ei s-au îngrijit s-o publice, după obiceiul epocii, punîndu-și cuvintele proprii în alfabet chirilic. De aceea
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
ei în școli să fi început prin oamenii Bisericii. Ei au studiat-o mai întîi în Occident și tot ei s-au îngrijit s-o publice, după obiceiul epocii, punîndu-și cuvintele proprii în alfabet chirilic. De aceea, primele prelegeri de filozofie care au fost ținute în Muntenia sau Moldova au aparținut călugărilor și preoților școliți în Italia sau Ungaria, în virtutea unei tradiții care le cerea ca, măcar în anii tinereții, înainte de a primi sarcina conducerii unei mînăstiri sau pe cea a
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
a primi sarcina conducerii unei mînăstiri sau pe cea a administrării unei epitropii, să-și petreacă cîțiva ani povestind cărțile pe care le studiaseră la Roma, Pisa, Buda sau Pesta. Acesta e și unul din motivele pentru care, în miezul filozofiei de aici, există o nostalgie mocnită după rădăcini teologice apusene. E de prisos atunci a spune că cei care au întemeiat învățămîntul filozofic de limbă română nu au aparținut generației lui Vasile Conta sau Maiorescu, ci celei a lui Eufrosin
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
învățămîntul filozofic de limbă română nu au aparținut generației lui Vasile Conta sau Maiorescu, ci celei a lui Eufrosin Poteca (la școala „Sfîntul Sava" din București, 1821-1828) și Eftimie Murgu (la Academia Mihăileană din Iași, 1834-1836). Pentru aceste fețe bisericești, filozofia nu era atît o pasiune personală, cît o datorie de îndeplinit față de cei care le stipendiaseră anii de studiu în străinătate. De aceea, rîvna lor speculativă nu depășea pragul unei pregătiri pedagogice de nivel mediu, ceea ce înseamnă că nici așteptările
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
Mînăstirea Neamț în 1808, fiind hirotonisit ieromonah la paraclisul Mitropoliei din București (1818). Din 1820 pleacă la studii în străinătate, petrecînd aproape cinci ani la Pisa și la Pesta. Se întoarce în țară în 1825, unde este numit profesor de filozofie la „Sfîntul Sava" între 1825-1832. Cariera didactică va fi scurtă, căci conflictul iscat între profesor și mitropolitul Neofit al Munteniei va duce la alungarea lui Eufrosin Poteca din învățămînt, care va fi trimis ca egumen la Mînăstirea Gura Motrului din
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
Discours de l 'histoire universelle al lui Bossuet. Și, în ciuda strădaniilor de a reveni în București, egumenul avea să rămînă pînă la sfîrșit ostracizat în chinovia oltenească, murind la Gura Motrului în 1845. De pe urma lui au rămas două cursuri de filozofie predate la „Sfîntul Sava", două catehisme (cel mare și cel mic) întocmite pentru uzul elevilor de seminar ortodox, cîteva scrisori și, în fine, acele cîteva însemnări autobiografice care dau savoarea volumului de față. Contemporan cu Vladimirescu și cu epoca răsturnărilor
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
aplombul literar l-a împins să încerce mai multe genuri în aceeași carte, idee neinspirată de vreme ce le ratează pe toate. Dacă citești textul de pe coperta a patra, îți dai seama că autorul are vederi ambițioase: „La granița dintre literatură, fizică, filozofie, științe cognitive, antropologie și experiment lingvistic, Psihonautica - o noutate absolută în literatura română - realizează cu măiestrie trecerea de la textura microscopică a viselor la nivelul realității tangibile." Atîtea cuvinte frumoase pentru a spune că de fapt avem de-a face cu
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
dar în plus este un exemplu de spirit care, în aceeași viață, reușește simultan sub mai multe unghiuri: teologic este numit magister regens la Universitatea din Paris, la vîrsta de 34 de ani, unde ține prelegeri de scolastică pe marginea filozofiei lui Aristotel, Bonaventura, Augustin și Avicenna, administrativ ajunge ministru al Ordinul Franciscan la vîrsta de 47 de ani, pentru ca ierarhic să atingă rangul de cardinal un an mai tîrziu, numirea în această demnitate datorîndu-i-o Papei Nicolae al IV-lea. Pentru
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
tratînd temele vremii cu o seriozitate reculeasă și netulburată, arătînd acea migală pe care o față bisericească, chiar și atunci cînd se apleacă asupra unor austere discriminări conceptuale, vede în ele urme ale prezenței divine. Cu alte cuvinte, scolasticii fac filozofie cu ochii îndreptați spre Dumnezeu și, de aceea, textele lor nu pot fi gustate decît, de cei a căror minte e însuflețită de credința în Hristos. Scolastica este apoteoza tehnică a credinței, adică forma pe care o ia pietatea atunci
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
imagini concrete. Pentru un credincios care vrea să afle cum îl poate cunoaște pe Dumnezeu distincțiile din carte sînt vii, urgente și tulburătoare, ceea ce înseamnă că, fără o sensibilitate religioasă în stare a umple carcasa noțiunilor cu o carne intuitivă, filozofia medievală are rigiditatea costelivă a scheletelor lăsate în deșert. Dar niște schelete vetuste și desuete din a căror alură nu poți reface constelația afectivă a epocii din care au provenit. Prima impresie pe care o ai deschizînd cartea este că
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
eram cuprins de un adevărat iureș accelerat de nebunie, când nu mai puteam judeca nimic și când, orice s-ar fi întâmplat, trebuia s-o văd". În fine, ca să se vindece, Șerban a înlocuit dragostea pentru Ela cu pasiunea pentru filozofie. Cu alte cuvinte, a înlocuit un drog cu altul. Studierea „apriorismului kantian" îi provoca stări de luciditate narcotică: „Erau în mine un luminiș, o claritate binefăcătoare, asemeni calmului de fulg pe care-l dă morfina". Apelul la acest tip de
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
de citate și comentarii privitoare la felul cum mureau gînditorii. Cu toate că informațiile sunt selectate prin prisma uneia și aceleiași teme, volumul n-are monotonie și nici platitudine. Mai mult, conținutul nu e funebru, ci are pitorescul unei scurte istorii a filozofiei antice. Sunt înfățișate viața și sfrșitul celor șapte înțelepți, precum și celor mai importanți filosofi. Cum în privința înțelepților numele și numărul lor variază de la o sursă istorică la alta (Platon vorbește de 7, Dikaiarchos de 10, Hermippos de 17 înțelepți și
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
vor trage o concluzie de folos personal. Nu că moare îl frămîntă, ci cu ce vor rămîne cei care l-au văzut murind. Această ambiție de a face din moarte un eveniment memorabil cu virtuți etice străbate întreaga istorie a filozofiei grecești. Dar încă o dată, cauza nu stă într-un imbold histrionic de a epata prin felul de a muri, ci în perspectiva etică a palingenezei. E filozof cel care, murind, își face din moarte un exemplu de urmat. În fine
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
nu cultivă interese semiotice vor putea citi aceste scrieri ca pe niște contribuții la o istorie a diferitelor filosofii ale limbajului." (p. 6) Încrederea lui Eco își găsește acoperire în carte, textele avînd calitatea de a fi instructive sub unghiul filozofiei limbii, dar nu atît prin detalii, cît prin sugestiile deschise de observațiile profesorului din Bologna. Și cum temele sînt de o diversitate sufocantă - definiție și demonstrație, clasificare și metaforă, dicționar și enciclopedie, concepte empirice și judecăți perceptive, denotație și conotație
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
Institutul Francez pe tema „Ce este realitatea?" Al doilea eveniment a fost lansarea ultimului titlu din colecția „Știință și religie", pe care o conduc cu dna Magda Stavinschi la Editura Curtea Veche: Realitatea transdisciplinară. Fuziunea orizonturilor în știință, relgie și filozofie, scrisă de trei ploieșteni, Gabriel Memelis, Adrian Iosif și Dan Răileanu. - Ce este realitatea - cum de am ajuns să ne punem o asemenea întrebare? - „Realitatea" face parte cu siguranță dintre cuvintele cele mai prostituate, în toate limbile Pământului. Probabil că
Basarab Nicolescu - „Esențial este să-ți găsești locul pe acest Pământ” by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/6403_a_7728]