13,616 matches
-
ființei și sfidează conceptele de uman și de masculin, de normă (divină sau militară, guvernamentală, medicală etc.Ă și de umanism occidental. De asemenea, ambele modele corporal-identitare și social-politice sunt mărci ale liminalității existențiale și culturale, ale ființei intermediare între finit și infinit, pământ și cer, fizic și ideal sau visceral și mintal. Ambele modele destructurează binarismele dintre natură și cultură, trup și minte, abstract și concret sau sacru și profan, mai degrabă decât să fie echivalate cu imaterialitatea și perfecțiunea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fenomenologiei. Merleau-Ponty prezintă, prin demers descriptiv, zona perceptuală și experimentală în care ființele umane au o existență corporală, spațială și temporală în lume. Spre deosebire de Husserl, Merleau-Ponty refuză o analiză esențial-universală a ființei umane, adoptând o descriere contextualistoricizată a ființei particulare, finite și parțiale, întotdeauna aflată în cultură și deschisă spre lumea istoric-temporală. 25. Conștiința de tip fenomenologic se opune conștiinței de tip cartezian care echivalează existența umană cu gândirea și pentru care lumea este o entitate obiectivată de către subiectul cugetător. Descartes
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tuturor lucrurilor, nu se exprimă decât o problemă a cauzalității eficiente prin care Dumnezeu, care o posedă În sine, dă existență altor ființe și o conservă pentru ele În ele Însele. Atunci când se vorbește despre participarea „Ființei prime” la ființele finite, nu trebuie să se uite că existența - esse - lui Dumnezeu și cea a creaturilor nu sunt identice sau univoce, ci doar analoage. O astfel de definire a naturii esenței divine, ca existență necesară, o vom regăsi În toată vigoarea sa
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de tipul contingentia mundi ne indică faptul că, plecând de la o asemenea constatare, intelectul nostru construiește ideea unei ființe necesare, iar această idee nu este una Înnăscută spiritului nostru, deci nu este necesară, ci exprimă doar statutul nostru de ființe finite. Punerea În centrul conceptului despre Dumnezeu a ideii de perfecțiune, exprimată prin conotațiile infinitului, o vom regăsi la Descartes. Atât doar că el presupune cu necesitate existența unei idei Înnăscute despre Dumnezeu. Fără această presupoziție teza carteziană asupra conceptului pe
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
acestei existențe, ci prin a cerceta realitatea exterioară. Ceea ce constatăm continuu În experiență sunt efecte și cauze, spune William de Ockham. Cum o serie infinită de cauze simultane este imposibilă, cauzele care conservă producerea unui efect dat sunt În număr finit. Așadar, conservarea lumii presupune o primă eficacitate. Însă, primordialitatea unui asemenea termen nu e de natură să ne permită, printr-o concluzie obținută pe cale demonstrativă, presupoziția unui „prim Început” unic. Prin urmare, În efortul de a demonstra existența lui Dumnezeu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
substanță care să fie În adevăr nemărginită. ș...ț Dimpotrivă, Îmi dau seama, În chip hotărât, că e mai multă realitate În substanța nemărginită decât Într-una mărginită și că, prin urmare, percepția infinitului este anterioară În mine celei a finitului, cu alte cuvinte, percepția lui Dumnezeu e anterioară celei de mine”. Cercetând posibilitatea ca ideea despre Dumnezeu să fie falsă, sau greșit interpretată, Descartes produce Încă un argument, mai exact spus reproduce argumentul thomist al conservării existenței și cel al
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mai exact spus reproduce argumentul thomist al conservării existenței și cel al imposibilității regresului la infinit În șirul cauzelor. Acestora le adaugă o consecință nouă, derivată din calitățile conceptului divinității, anume aceea că, dacă ființa pe care o cunoaștem ca finită - e vorba de „ființa mea” - ar fi de fapt infinită, și nu am ști acest lucru, atunci Însă nimic nu ar opri-o să-și confere atributele infinității: atotputernicia, atotcunoașterea etc., atribute care, Însă, nu-i sunt specifice. În această
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
prin cauzele lor. Dar, ca să o putem face cu mai multă siguranță, de fiecare dată când vom dori să examinăm natura vreunui lucru, ne vom aminti că Dumnezeu, care Îi este autorul, este infinit, și că noi suntem În Întregime finiți”. Această nouă parcurgere a cunoștințele ce ne sunt accesibile, reprezintă urmarea modelării procesului cognitiv propus de cartezianism - cunoaștere ce se edifică Într-o dublă raportare -, În care ego-ul constituie vectorul ce tinde să confere cunoașterii grade tot mai mari de
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de care depinde Întreaga forță și Întreaga lumină sau inteligență a acestui argument, care e că această capacitatea de a avea În sine ideea de Dumnezeu nu ar putea fi În noi dacă spiritul nostru ar fi doar un lucru finit, cum și este de fapt, și că nu e din cauza ființei sale, cauză care e Dumnezeu. Iată de ce, În afară de asta, Întrebasem, anume dacă aș putea exista În cazul În care Dumnezeu n-ar exista, nu atât pentru a produce un
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
dacă n-ar fi avut un Început. Deoarece, din faptul că nu am putut Înțelege asta nu urmează că trebuiau să aibă un Început: la fel cum, din faptul că nu pot Înțelege o infinitate de diviziuni Într-o cantitate finită, nu urmează că aș putea ajunge la un sfârșit; ci, deduc doar că intelectul meu, care este finit, nu poate Înțelege infinitul. Iată de ce Îmi place mai mult să-mi sprijin raționamentele pe existența mea, care nu depinde de nici o
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ca resursă strategică, iar avantajul competitiv al unei organizații rezidă în oamenii săi, dacă resursele financiare reprezintă o componentă importantă a patrimoniului din cadrul organizației și sunt necesare întrucât pentru a face bani este nevoie de bani, resursele materiale necesare „produsului finit” sunt în strânsă corespondență cu eficiența organizației. Resursele materiale trebuie să fie în cantitatea potrivită, calitatea potrivită, momentul potrivit și să aibă mărimea potrivită, eșecul uneia dintre aceste dimensiuni putând perturba funcționarea și eficiența organizației. Resursele materiale reprezintă componentele fizice
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
deci în procesele de producție în care mai multe materiale participă „simultan” și în proporții diferite la fabricarea unui produs corespunzător, iar necesarul de materiale se determină în trei etape: − se stabilește „volumul de material bun turnat” (volumul de produs finit bun turnat, Mbt), folosind relația. în care: Qi - volumul de producție pentru produsul prevăzut pentru realizare, exprimat în unități fizice; gbi - greutatea brută a unei piese, produs i; − se determină „necesarul global pe șarjă” (Ngș), cu ajutorul următoarei formule de calcul
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
pentru produsul prevăzut pentru realizare, exprimat în unități fizice; gbi - greutatea brută a unei piese, produs i; − se determină „necesarul global pe șarjă” (Ngș), cu ajutorul următoarei formule de calcul. MbtșNg = în care K reprezintă proporția în care se obține „produsul finit bun” din volumul șarjei; acest necesar mai cuprinde, alături de produsul finit bun, materialele refolosibile și pierderile (cum sunt cele prin ardere), care se înregistrează în fabricație; − se calculează „necesarul” pentru fiecare materie primă ce intră, conform rețetei de fabricație, în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
brută a unei piese, produs i; − se determină „necesarul global pe șarjă” (Ngș), cu ajutorul următoarei formule de calcul. MbtșNg = în care K reprezintă proporția în care se obține „produsul finit bun” din volumul șarjei; acest necesar mai cuprinde, alături de produsul finit bun, materialele refolosibile și pierderile (cum sunt cele prin ardere), care se înregistrează în fabricație; − se calculează „necesarul” pentru fiecare materie primă ce intră, conform rețetei de fabricație, în volumul global al șarjei, folosind relația: în care K’ reprezintă proporția
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
necesară proceselor ce se desfășoară în instalațiile rafinăriei. Pentru aceasta, o parte din păcura rezultată la distilarea atmosferică este folosită drept combustibil. Cu cât cantitatea de păcură utilizată pentru obținerea căldurii este mai mică, cu atât volumul de producție (produse finite) crește. O posibilitate tehnică de micșorare a acestei cantități este folosirea gazelor rezultate de la instalațiile de distilare atmosferică și de cracare catalitică (care să înlocuiască parțial păcura), ca sursă de energie termică. Păcura astfel economisită va mări, prin prelucrarea sa
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
posibilitate tehnică de micșorare a acestei cantități este folosirea gazelor rezultate de la instalațiile de distilare atmosferică și de cracare catalitică (care să înlocuiască parțial păcura), ca sursă de energie termică. Păcura astfel economisită va mări, prin prelucrarea sa, volumul produselor finite, ceea ce face să crească beneficiile rafinăriei. O astfel de rentabilizare presupune de asemenea un mare beneficiu în folosul naturii, prin diminuarea poluării atmosferei. Tema proiectului Să se calculeze beneficiile pe care le obține o rafinărie prin folosirea ca sursă de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
calcul 1. Calculul cantității de păcură folosită ca unică sursă de energie termică 2. Calculul cantității de păcură folosită ca sursă de energie termică concomitent cu un procent din gazele rezultate prin prelucrarea petrolului 3. Calculul cantității suplimentare de produse finite 4. Bilanțul de materiale 5. Calculul beneficiilor realizate de rafinărie. Relații de calcul 1. Calculul cantității de păcură folosită ca unică sursă de energie termică 1.2. Calculul cantității orare de produse rezultate din fiecare operație La calculul cantității produselor
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
întreaga rafinărie. Ca și ecuația, și aceasta este o ecuație de gradul întâi cu o singura necunoscută, x'. Soluția ei reprezintă cantitatea de păcură care se folosește, alături de gaze, ca sursă de energie termică. 3. Calculul cantității suplimentare de produse finite Cantitatea suplimentară de produse finite obținută datorită păcurii economisite, prin folosirea concomitentă a unui procent din gazele de rafinărie ca sursă de energie termică, reprezintă creșterea volumului de producție a rafinăriei. 3.1. Calculul cantității de păcură economisită, ∆mp, prin
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
și aceasta este o ecuație de gradul întâi cu o singura necunoscută, x'. Soluția ei reprezintă cantitatea de păcură care se folosește, alături de gaze, ca sursă de energie termică. 3. Calculul cantității suplimentare de produse finite Cantitatea suplimentară de produse finite obținută datorită păcurii economisite, prin folosirea concomitentă a unui procent din gazele de rafinărie ca sursă de energie termică, reprezintă creșterea volumului de producție a rafinăriei. 3.1. Calculul cantității de păcură economisită, ∆mp, prin folosirea concomitentă a unui procent
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
tehnologic în situațiile considerate. Bilanțurile de materiale se vor întocmi atât pe operații, cât și pe întregul proces tehnologic. 5. Calculul beneficiilor realizate de rafinărie Beneficiile, Bj, pe care rafinăria le poate realiza prin creșterea volumului de producție a produselor finite se vor calcula cu relația. Formula ține seama de toate produsele finite, care se pot vinde și a căror cantitate crește. În cazul în care toate gazele rezultate din prelucrare se folosesc ca sursă de energie termică, beneficiile rafinăriei vor
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
operații, cât și pe întregul proces tehnologic. 5. Calculul beneficiilor realizate de rafinărie Beneficiile, Bj, pe care rafinăria le poate realiza prin creșterea volumului de producție a produselor finite se vor calcula cu relația. Formula ține seama de toate produsele finite, care se pot vinde și a căror cantitate crește. În cazul în care toate gazele rezultate din prelucrare se folosesc ca sursă de energie termică, beneficiile rafinăriei vor fi. Datele de intrare necesare rezolvării proiectului sunt cuprinse în tabelele 3
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
se obține. Efectuând operațiile, se obține ecuația a cărei soluție, reprezintă cantitatea de păcură ce se folosește ca sursă de energie termică, concomitent cu un procent de 30% din gazele rezultate din prelucrarea petrolului. 3. Calculul cantității suplimentare de produse finite 3.1. Calculul cantității de păcură economisită, ∆mp, prin folosirea gazelor ca sursă de energie termică 3.2. Calculul creșterii cantităților de produse obținute din păcura economisită creșterea cantității de motorină rezultată prin distilare în vid ; creșterea cantității de ulei
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
prin cracare catalitică ; creșterea cantității de motorină rezultată prin cracare catalitică ; creșterea cantității de fracții grele rezultate prin cracare catalitică . 4. Bilanțul de materiale Cu ajutorul lui verificăm corectitudinea calculelor efectuate la punctul 3.2 și evidențiem creșterea cantităților de produse finite. Se întocmesc bilanțurile pentru cele două situații considerate. 4.1. Bilanțul de materiale, când se folosește păcura ca unică sursă de energie termică Se va întocmi bilanțul de materiale pentru fiecare operație și pe întregul proces tehnologic. 4.2. Bilanțul
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
de fracții grele rezultate de la operația de cracare catalitică Diferențele dintre aceste rezultate și cele de la punctul 3.2 sunt de ordinul miimilor și se datorează aproximărilor efectuate la ultima zecimală a valorilor utilizate în calcule. Creșterea cantității unor produse finite ale procesului tehnologic în cazul când se folosește drept combustibil un procent din gazele rezultate din procesul de prelucrare a petrolului este evidențiată și de bilanțurile de materiale. 5. Calculul beneficiilor obținute, rezultate din vânzarea produselor finite suplimentare La calculul
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
cantității unor produse finite ale procesului tehnologic în cazul când se folosește drept combustibil un procent din gazele rezultate din procesul de prelucrare a petrolului este evidențiată și de bilanțurile de materiale. 5. Calculul beneficiilor obținute, rezultate din vânzarea produselor finite suplimentare La calculul beneficiilor conform formulei se vor adapta unitățile de măsură (tabelul 3.19) și costul produselor (tabelul 3.11). Când toate gazele rezultate din prelucrare sunt utilizate ca sursă de energie termică în procesul tehnologic considerat, cantitatea produselor
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]