2,868 matches
-
pedepse corporale este că exact acolo unde e mai multă violență, sunt și mai puține mijloace economico-sociale de a o asana. Aceasta deoarece familiile cu practici abuzive față de copii sunt semnificativ mai expuse șomajului și sărăciei; izolate social, fără prieteni, firav prinse în rețeaua de rude și viața comunitară; situate în vecinătăți nesigure social (cu o rată mare de infracționalitate); sunt preponderent monoparentale (sau cu un soț bolnav); abuzurile fizice (vom vedea că mai ales sexuale) sunt mai frecvente unde există
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Ziua și noaptea muncea, [...] era un fanatic al muncii, muncea mult, prea mult, ceea ce l-a făcut să se istovească și să se stingă la vârsta de 54 de ani [...]. Pasionat bibliofil, pasionat bibliograf, pasionat bibliotecar, cu figură scunda și firava, părea un schimnic din alte vremi”. SCRIERI: Publicațiunile periodice românești (în colaborare cu Nerva Hodoș), introd. Ioan Bianu, București, 1913; Bibliografia călătorilor străini în ținuturile românești, București, [1916]; Bibliotecă Academiei Române. Instrucțiuni regulamentare de organizare, București, 1916; Tovarăși de muncă dispăruți
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
relația dintre sondaje, democrație, manipulare și elite. Asupra acestei chestiuni voi reveni într-un context mai lărgit în secțiunea imediat următoare. Să spunem acum că, inclusiv în societățile cu o cultură politică mai redusă și cu un exercițiu democratic mai firav, și chiar în perioadele de tranziție, spațiul de manevră al manipulatorilor politici, prin intermediul sondajelor, este mult mai redus decât se insinuează în sloganurile multora dintre așa-numiții „analiști politici” ce au proliferat în peisajul cultural de la noi din țară - și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
activitatea publicistică și-o reia abia în 1905, ca redactor la „Dreptatea poporului” din Timișoara. Aici, ca și la „Drapelul” din Lugoj ori la publicații în limba română apărute în SUA, L. reface imaginea feministei de odinioară. Cu un talent firav, tânăra învățătoare compune versuri care vorbesc cu naivitate despre iubire, durere, credință, speranță. Romanul Elmira, ca și nuvelele, schițele, pronunțat didacticiste, indică preferința autoarei pentru schemele romanțioase. Descriind mici drame sentimentale, L. trece personajelor poate ceva din ființa ei: tristețe
LUNGU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
retrage la Vatra Dornei, într-o vilă „pentru creație și odihnă”, unde va locui până la sfârșitul vieții, întreținându-se cu destule dificultăți dintr-un salariu de profesor de limba rusă, dintr-o mică pensie obținută în 1955 și din drepturile firave de autor pe care le primește. Membru al Societății Autorilor Dramatici din România, în 1948 este ales și membru al Uniunii Scriitorilor; în 1934 și în 1940 a fost distins cu Marele Premiu al Teatrului Național din București. Fire ciudată
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
grecești) și că ei tind să încheie și să rezume moștenirea primită. Caracteristica literaturii secolului al VI-lea este fragmentarea sa, la fel ca în cazul celei din secolul al V-lea, dar mai accentuată; raporturile culturale dintre regate sînt firave, aproape inexistente; ele au, eventual, un caracter practic și politic, cum sînt acelea dintre papă (de exemplu, Ormisda, Vigiliu sau Grigorie cel Mare) și imperiu sau diversele episcopate de la Mediterana (din nou Grigorie), însă de un schimb cultural, așa cum avusese
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tensiunea lor spirituală și să constituie exemple de asceză și de viață spirituală; acestea se înșiră unele după altele și nu sînt legate între ele decît prin firul vieții lui Palladius - despre care am vorbit -, de altfel implicit și destul de firav. Numele celor mari (Didim cel Orb, cap. 4; Pahomie, cap. 32 și altele; Evagrie Ponticul, cap. 38 și altele; Efrem Sirul, cap. 40) stau alături de acelea ale unor bărbați și femei pe care nu-i cunoaștem și, cu toate că în genere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
5) Lui Nicolae, învățături pentru mîntuirea sufletului, este un itinerar de viață ascetică pentru un tînăr care abia și-a început viața de călugăr; la sfîrșit se găsește (nu în toate manuscrisele) răspunsul novicelui. (7) Disputa cu un avocat: un firav cadru narativ structurează tratatul sub forma unor răspunsuri date de un bătrîn ascet unui avocat care condamnă faptul că monahii renunță să-și apere propriile drepturi în tribunal și refuză muncile fizice; după plecarea avocatului, călugării îi pun bătrînului cîteva
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Sozomen, care scrie după Socrate, abandonează această practică, poate și în semn de dezacord implicit; de altfel, uneori, inserția de documente, ce se succedă în serii de două sau chiar mai multe, ajunge să precumpănească în raport cu povestirea istorică, ce pare firavă. Socrate emite judecăți în privința izvoarelor pe care le folosește, așa cum a făcut și în cazul lui Rufin. Chiar culegerea de documente sinodale alcătuită de Sabin este considerată în mod frecvent o sursă ce trebuie utilizată cu prudență; de altfel, el
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
asta și, când au vrut să monteze piesa, i-au cerut autorului câteva retușuri; I. a refuzat, iar drama nu a mai urcat pe scenă). Transpunerea cataclismului ce cuprinde întreaga lume, trimiterea la falimentul logicii, accentul care cade pe puterea firavului Bérenger de a supraviețui, rămânând singura ființă umană ce nu devine victima rinoceritei, descoperirea neliniștitoare a virtuților solitudinii - toate acestea aparțin viziunii ionesciene, care aici dă caricaturii un sens mai tragic decât oriunde în altă scriere. Piesa a fost foarte
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
sfârșise viața între zidurile mănăstirii; ca monah l-a chemat Serafim); marele șetrar Tudor Greceanu - monahul Teofil (ctitor al Schitului Greci); marele stolnic Radu Izvoranu - călugărul Rafailă (a înălțat Mănăstirea Sfântul Ioan Grecesc din București) etc. Câteodată mănăstirile adăposteau „disidenți” firavi și speriați. Ca în cazul acelui mare clucer Tudoran (era al doilea purtător al acestui prenume) Vlădescu din Aninoasa, care, neputând îndeplini o poruncă a Voievodului Gheorghe Duca, s-a aflat în apropierea morții: „[...] l-au îngenuncheat Duca-vodă să-i
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
umblă dimineața În patru picioare, la prânz În două și seara În trei?”. „Omul!”, a răspuns Oedip Sfinxului; „Când este mic Începe să umble În patru picioare, ca adult viguros va merge În două picioare, iar la bătrânețe, slăbit și firav, va merge sprijinit de toiag, În trei picioare”. Învins, Sfinxul, care deținea acest secret, s-a aruncat În mare. Care este semnificația adâncă a enigmei Sfinxului?. Răspunsul la această Întrebare este concentrat În raportul dintre om și timp. Nimeni În afara
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
succes o cură de cumis. Trebuie să adaug, de asemenea, că această băutură este mereu prezentă pe masa nobilimii din Orenburg, precum și În numeroase alte locuri. Fiind o băutură nutritivă, ea este consumată mai ales de către persoanele cu o constituție firavă și de către copii. Cumisul este o băutură gustoasă, ușor excitantă și alcoolică, aceasta datorită faptului că este produsă prin fermentație. Prepararea sa constă În introducerea laptelui de iapă Într-un burduf din piele de capră tratată cu mirodenii și care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și Titu Maiorescu. În numărul 11 comentarea datelor (nesemnată) releva că nu s-a țintit stabilirea unei ierarhii reale, ci s-a dorit „a pipăi sensul opiniei publice”, spre a obține un „document” asupra nivelului general de cultură. Interpretând numărul firav de repondenți, „performanțele pe grupuri de profesie” (au dominat politicienii), „ce se citește” și „cum se judecă”, concluzia era că testul a dovedit „anarhia culturală în care ne zbatem” și implicit misiunea uriașă ce revenea „muncii intelectuale”, întru maturizarea mentalului
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
Geo Dumitrescu. „Scrieți mai explicit, păstrăm De capul ei” - notează redactorul. Încearcă să-și găsească o slujbă, nu prea reușește. Cei care l-au cunoscut în această perioadă (Al. Cerna-Rădulescu, George Macovescu, Geo Dumitrescu) îl prezintă ca pe un tânăr firav, famelic, cu fața întunecată, tăcut. Frecventează cercul de la Tiparul Universitar și pe cel de la ziarul „Timpul”. Este gata să publice, în 1942, în „Albatros”, poemul Întoarcerea fiului rătăcit, pregătit pentru „caietul” colectiv Sârmă ghimpată, a cărui apariție este oprită de
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
aspre reprimări. Șefii de diverse grade, dar mai ales demnitarii, practică șantajul erotic la adresa tinerelor angajate, ceea ce se soldează, într-un caz, cu sinuciderea celei „asaltate”, eveniment înfățișat însă plat, fără dramatism. Există, desigur, și un fir epic principal, cam firav, o poveste de dragoste cu evoluție nefericită, însă cartea rezistă prin observația detaliului, prin valoarea „documentară” privind un mediu uman și prin vigoarea, moderată, a satirei, mai mult picantă decât acidă. Ș. a dat și pagini de memorialistică (Amintiri, 1969
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
materializat parțial sub formă de conferințe experimentale, nu finalizează decât o singură fasciculă, Drama și teatrul religios în Evul Mediu (1942), precedată de o antologie de texte traduse, De la mimus la baroc (1933). Pe de altă parte, beletristica propriu-zisă este firavă și puțin semnificativă până către sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Volumul de poezii Cântece de rob (1930) ori piesele de teatru Metamorfoze și Anno Domini... (ambele din 1927), Molima (1932) nu impun o voce distinctă, deși maniera tradiționalistă
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
R. Bossueceanu. Cei doi gazetari își păstrează responsabilitățile, primul fiind director, celălalt redactor-primar. În articolul Către publicul român din numărul inaugural, C.N. Brăiloiu oferă toate detaliile privitoare la publicație ca organ politic și la programul urmărit. Preocupările literare sunt destul de firave și aparțin preponderent redactorului, care publică la „Foileton” proză și lungi poeme în versuri (O scenă din viața lui Țepeș, Cântec haiducesc ș.a.), precum și câteva sonete, datate între 1850 și 1860. La această rubrică se remarcă semnătura lui G. Baronzi
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
când reintră în drepturile sale” și de a participa „la toate marile și generoasele lui jertfe pentru ziua de mâine, pentru libertate”. Pagina a doua, consacrată prin tradiție literaturii în gazetele politice interbelice, debutează sub genericul „Zigzag”, acoperind un conținut firav, dispersat în câteva rubrici, păstrate ca titulatură aproape fără modificări până la dispariția ziarului, dar mai ales ca semnatari, ceea ce presupune că aceștia erau angajați în redacție. Foarte multe anunțuri, știri și informații felurite - subsecvente structurii publicației - țin la curent cititorii
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
constatării că educația fetelor „prezintă o lipsă bine simțită în ce privește chemarea lor în viață ca soții, mume și membre ale societății”, se decide să scrie scurte texte având ca scop principal educația în familie (Clevetirea, Creșterea copiilor, Sclavia femeii). Destul de firave, dar pline de miez și mai ales bine țintite sub raport pedagogic, micile compuneri și-au câștigat cititori fideli, care, aflând despre intenția jurnalistei de a pleca la Paris ca să-și urmeze soțul și în consecință de a întrerupe seria
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
aniversare sau comemorative (Petru Movilă, Antim Ivireanul), chemările adresate enoriașilor sunt completate de reproduceri din operele unor mari scriitori (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Octavian Goga, St. O Iosif ș.a.) și mai ales de versuri primite de la poeți din diaspora. Mai firav, și proza își face loc în revistă. O atenție aparte se acordă legendelor religioase, parțial reproduse după S. Fl. Marian. Pe de altă parte, se răspunde tranșant propagandei maghiare și se militează pentru întregirea României în granițele ei firești. Alți
ZORI DE ZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290748_a_292077]
-
ceremonioasă și haine incomode. [...] Darul, real și nu lipsit de importanță, de a construi imaginea, cizelată cu răbdare și cu pricepere de orfevrier, învăluie fiorul liric în veșminte grele, de fire metalice strălucitoare, sub care abia îi bănui o existență firavă și tăinuită. Rafinamentul lui e de a fi ușor vetust în insistența cu care răscolește un adevărat relicvar erotic, etalat printre flori și esențe rare. Imaginile pe care le folosește sugerează un univers închis, incapabil de creștere, supus măcinării. Sensibilitatea
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Femeia”, „Familia”, „Viața”, „Orizont”, „Revista literară”, „Timpul”, „Adevărul”, „Universul”, „Patriotul” (Arad), „Basarabia” ș.a. Devine membră a Societății Scriitorilor Români în 1943. A lăsat numeroase manuscrise, unele pagini fiind înrâurite de dialogurile cu Nae Ionescu, pe care l-a cunoscut îndeaproape. Firave, semnalând oarecare virtualități, piesele de teatru compuse de Z.R. nu au provocat un mare interes, cu toate că seria lor fusese deschisă de Ucenicul vrăjitor, în care un cronicar remarcase „vădite preocupări intelectuale”, iar în spectacol erau distribuiți actorii Dida Solomon
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
a volumului Întregitorii <ref id="11"> 11 Idem, Istoria Românilor, vol. X, Întregitorii, București, 1939, p. 230-232. </ref>, cea de-a doua purtând, se Înțelege, titlul de Lupta pentru unitatea națională. Acea „strivire” ar putea fi văzută ca simptomatică pentru firavul reflex istoriografic „interbelic”, pe tema Regatului, prin comparație cu textul de presă ori cu polemicile politice. Și ar putea fi văzută, astfel, peste toate scrierile de omagiere a Zilei de 10 Mai, a personalităților regale, ori de cuprindere sociologică, chiar
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
golf al acestei mări, aflat la legătura dintre cele două lanțuri muntoase - Carpații și Balcanii - și care corespunde azi cu Defileul Porților de Fier, pornește către răsărit, pe urma mării ce se retrăgea, un curs de apă. La început modest, firav, lua amploare în înaintarea sa și primea apele râurilor ce coborau de o parte și de alta, din Carpați și Balcani. Acest colector de pe fundul Depresiunii Getice era viitorul curs al Dunării Inferioare, care, prin eroziunea regresivă, reușește la un
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]