3,939 matches
-
capilar este determinată de presiunea arterială și de controlul debitului local, dar în ultimă instanță de sfincterul precapilar. Doar 5-10% din capilare sunt deschise în mușchiul scheletic în repaus. In general, în comparație cu arterele, curgerea în capilare este lentă, nu prezintă fluctuații sistolo-diastolice de presiune și debit, și este separată într-un șir central de hematii și un strat circular periferic de plasmă. Intermitența perfuziei unui anumit capilar este determinată de vasomoția de la nivel arteriolar, care condiționează tonusul sfincterului precapilar. Datorită proceselor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a acestuia prin venoconstricție. Termenii de retur venos sau întoarcere venoasă se folosesc pentru a desemna fenomenul propriu zis de revenire a sângelui din țesuturi în atriul drept dar mai frecvent pentru a desemna debitul global corespunzător. Dacă se neglijează fluctuațiile de volum ale rezervorului venos se poate considera că returul venos este egal cu debitul cardiac. Similar cu circulația arterială curgerea sângelui în vene respectă legea lui Ohm și este deci influențată de presiunea la nivel capilar și venos central
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin nu se modifică la schimbarea poziției. La trecerea din clinostatism
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm Hg în venele mari, unde prezintă variații determinate de fluctuațiile de presiune din atriul drept în cursul ciclului cardiac, precum și variații legate de ciclul respirator, ce poate determina și fenomene de aspirație, presiunea putând coborî în inspirul forțat până la -4 mm Hg. Presiunea venoasă este în general scăzută; de aceea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
receptori care pot fi responsabili de creșterea bruscă a ventilației care are loc în cursul primelor secunde de efort. Oscilațiile pO2 și pCO2 în sângele arterial pot stimula chemoreceptorii periferici chiar în condițiile în care nivelul mediu rămâne neschimbat. Aceste fluctuații sunt produse de natura periodică a ventilației și cresc dacă volumul curent crește, ca în cursul efortului. Creșterea temperaturii corpului în efort stimulează ventilația. In ultimă instanță “bombardarea” centrilor respiratori cu impulsuri de la cortexul motor sau de la hipotalamus este responsabilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
manieră ca și celelalte substanțe din familia PAH. 26. Homeostazia hidro-electrolitică Celulele fiecărui organ din corpul omenesc trăiesc și funcționează întrun mediu intern lichidian, numit lichidul extracelular (LEC), ale cărui volum și compoziție se păstrează relativ constante în ciuda unor largi fluctuații în mediul extern. Conceptul de stabilitate a parametrilor mediului intern a fost folosit pentru prima dată de către fiziologul francez Claude Bernard în 1857. Mai târziu el a extins acest concept postulând existența unor mecanisme compensatorii ce intră în acțiune în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
multor divizii. Această situație este comună tuturor corporațiilor cu structură divizionară de produse. Problemele apar la alocarea capacităților de producție și Împărțirea costurilor, deoarece este greu de stabilit o politică de alocare menită să mulțumească pe toată lumea, având În vedere fluctuația cererii pentru anumite produse. f. Structuri combinate și structuri paralele Principala problemă care apare În cazul tuturor structurilor menționate este lipsa de coordonare Între divizii, indiferent dacă acestea sunt divizii regionale, funcționale sau de produs. Pentru a rezolva problema coordonării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
corporații de a obține profituri proporțional cu volumul pieței regionale, pentru a putea fi cu adevărat În postura celui din interior , chiar În calitatea lor de operatori globali și, În acest fel, pentru a nu fi foarte mult afectate de fluctuațiile cursurilor de schimb. un al treilea aspect legat de schimbarea condițiilor de operare pe piață se referă la managementul lanțului corporativ de creare a valorii adăugate, care nu mai reclamă doar stăpânirea unor procese logistice pe scară amplă, ci și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
indirectă se înregistrează variații temporale ale unei caracteristici fizice (rezistență electrică, transmisie de ultrasunete sau de radiații electromagnetice) pentru structurile plasate între generatorul de semnal și detectorul corespunzator (reo-, ultrasono-, fotopletismografie). Toți parametrii de tip pletismografic prezintă variații corespunzătoare cu fluctuațiile cantității de sânge prezente în structura explorată, deci urmăresc variațiile debitului sanguin regional. Prin pletismografie se pot înregistra modificările sistolo diastolice ale debitului sanguin, precum și variații de debit determinate de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
musculare, tocmai din acest motiv. Complianța arterelor de conducere este optimă pentru funcția acestora de a acumula tensiune mecanică în timpul sistolei și de a o elibera asupra conținutului sanguin în diastolă (windkessel). Ele contribuie astfel în mod esențial la amortizarea fluctuațiilor sistolo-diastolice de presiune și debit. Calculul energetic demonstrează că pentru același debit sanguin mediu lucrul de pompă necesar este dublu în cazul unui circuit format din vase rigide față de cazul vaselor elastice, în care lucrul mecanic se apropie de valoarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la variațiile normale între 85 și 115 mm Hg la diferențe sistolo-diastolice mai mult decât triple, între 50 și 160 mm Hg. Frecvența de descărcare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
capilar este determinată de presiunea arterială și de controlul debitului local, dar în ultimă instanță de sfincterul precapilar. Doar 5-10% din capilare sunt deschise în mușchiul scheletic în repaus. In general, în comparație cu arterele, curgerea în capilare este lentă, nu prezintă fluctuații sistolo-diastolice de presiune și debit, și este separată într-un șir central de hematii și un strat circular periferic de plasmă. Intermitența perfuziei unui anumit capilar este determinată de vasomoția de la nivel arteriolar, care condiționează tonusul sfincterului precapilar. Datorită proceselor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a acestuia prin venoconstricție. Termenii de retur venos sau întoarcere venoasă se folosesc pentru a desemna fenomenul propriu zis de revenire a sângelui din țesuturi în atriul drept dar mai frecvent pentru a desemna debitul global corespunzător. Dacă se neglijează fluctuațiile de volum ale rezervorului venos se poate considera că returul venos este egal cu debitul cardiac. Similar cu circulația arterială curgerea sângelui în vene respectă legea lui Ohm și este deci influențată de presiunea la nivel capilar și venos central
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin nu se modifică la schimbarea poziției. La trecerea din clinostatism
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm Hg în venele mari, unde prezintă variații determinate de fluctuațiile de presiune din atriul drept în cursul ciclului cardiac, precum și variații legate de ciclul respirator, ce poate determina și fenomene de aspirație, presiunea putând coborî în inspirul forțat până la -4 mm Hg. Presiunea venoasă este în general scăzută; de aceea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
receptori care pot fi responsabili de creșterea bruscă a ventilației care are loc în cursul primelor secunde de efort. Oscilațiile pO2 și pCO2 în sângele arterial pot stimula chemoreceptorii periferici chiar în condițiile în care nivelul mediu rămâne neschimbat. Aceste fluctuații sunt produse de natura periodică a ventilației și cresc dacă volumul curent crește, ca în cursul efortului. Creșterea temperaturii corpului în efort stimulează ventilația. In ultimă instanță “bombardarea” centrilor respiratori cu impulsuri de la cortexul motor sau de la hipotalamus este responsabilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
manieră ca și celelalte substanțe din familia PAH. 26. Homeostazia hidro-electrolitică Celulele fiecărui organ din corpul omenesc trăiesc și funcționează întrun mediu intern lichidian, numit lichidul extracelular (LEC), ale cărui volum și compoziție se păstrează relativ constante în ciuda unor largi fluctuații în mediul extern. Conceptul de stabilitate a parametrilor mediului intern a fost folosit pentru prima dată de către fiziologul francez Claude Bernard în 1857. Mai târziu el a extins acest concept postulând existența unor mecanisme compensatorii ce intră în acțiune în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
împrumutat (cabană < fr. cabane) înlocuiește un cuvânt care trimite la o realitate depășită (colibă, cuvânt vechi, foarte probabil din substratul traco-dac). Cele mai multe împrumuturi au loc fiindcă, așa cum am arătat la început, vocabularul este un sistem deschis, permeabil, care permite o fluctuație continuă. El este, de aceea, mai receptiv față de influențele străine decât structura fonetică sau cea gramaticală. Se știe că fenomenul de împrumut lexical se produce paralel cu fenomenul de răspândire a culturii. Ușurința sau dificultatea cu care o cultură acceptă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
române, O. Nandriș indică, la evoluția fiecărui sunet, asemenea „cazuri particulare“. Numeroase exemple de acest fel găsim și în volumul II, Rostirea, din cartea citată, Limba română, a lui S. Pușcariu. Și Andrei Avram s-a ocupat pe larg de fluctuațiile dintre fonetisme, care nu pot fi raportate la particularități cu caracter de lege (sau măcar de tendință) ale anumitor graiuri. Cât privește sensul, înțelesul cuvintelor moștenite, constatăm o situație similară. Unele, ca rom. mamă, tată, ureche, a fugi, soare, sare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a rezistenței periferice. Intensitatea reacțiilor vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă o vasomotricitate mai crescută decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii pe cale predominant umorală. Vasoconstricția din teritoriul splanhnic dirijează sângele spre țesutul muscular sau cerebral activ și invers, realizând o veritabilă balanță abdominoperiferică. La rândul său, calea eferentă vagală participă la reglarea neuroreflexă a circulației prin intermediul cordului, a cărui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reducând influența inhibitoare a zonelor reflexogene asupra centrilor cardiovasculari din bulb, va determina, din contră, creșterea presiunii sistemice. Reacțiile cardiovasculare compensatoare produse de distensia în plus sau în minus a celor două zone reflexogene ilustrează funcția-tampon a acestora. Astfel, chiar fluctuațiile sistolo-diastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferentelor respective la câine, anume trecerea de la variațiile normale, între 85 și 115 mmHg, la diferențe sistolo-diastolice mai mult decât triple, între 50 și 160 mmHg. Frecvența de descărcare a impulsurilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rezistenței periferice. Intensitatea reacțiilor reflexe vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă o vasomotricitate mai crescută decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii pe cale predominant umorală. Vasoconstricția din teritoriul splanhnic, de exemplu, dirijează sângele spre țesutul muscular sau cerebral activ și invers, determinând o veritabilă balansare circulatorie abdomino-periferică. La rândul său, calea eferentă vagală participă la reglarea neuro-reflexă a circulației prin intermediul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
considerată hormon al întunericului. Ochii informează glanda pineală asupra absenței sau prezenței luminii pe calea nervoasă care trece prin nucleul suprachiasmatic. Fotoreceptorii retinieni preiau semnalele luminoase și le transmit la pineală pe căi diferite de cele care realizează percepția vizuală. Fluctuațiile secreției de melatonină contribuie la adaptarea ritmurilor biologice ale organismului la variațiile luminii externe. Lumina continuă produce hipertrofie testiculară la bărbați și prelungirea estrului la femeie. Întunericul, dimpotrivă, induce involuția gonadelor și alterarea funcției de reproducere. În afara efectelor inhibitorii ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
feminin, prostaglandinele PGA, PGB și mai ales PGE provoacă relaxarea uterului negravid, în timp ce prostaglandina PGF2alfa determină contracția puternică a miometrului atât în timpul, cât și în afara sarcinii. În general, sensibilitatea mușchiului uterin față de prostaglandine este dependentă de statusul endocrin al femeii. Fluctuații mari au fost constatate în timpul diferitelor faze ale ciclului ovarian, răspunsurile cele mai ample observându-se în jurul perioadei de ovulație. Efectul relaxant al PGE1, de exemplu, este de 3-5 ori mai pronunțat în momentul ovulației. La rândul lor, prostaglandinele PGF2a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
l/min la sportivii de performanță, în schimb, capacitatea vitală prezintă creșteri modeste doar în efortul intens, pe seama volumului curent mărit. Capacitatea funcțională reziduală crește, de asemenea, datorită valorilor mai mari ale volumului rezidual. Creșterea capacității funcționale reziduale asigură reducerea fluctuațiilor presiunii parțiale alveolare a CO2 și aportul corespunzător de O2 la nivelul suprafeței de schimb capilar, în general, frecvența respirației crește mai rapid decât volumul ventilator. Solicitările fizice crescânde intensifică travaliul respirator al diafragmului și mușchilor inspiratori, în general, asigurând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]